8,611 matches
-
Vocația misionară a femeii îmbrățișează toate laturile vieții. Femeia este chemată să devină soție și mamă adevărată. Să fie inima creștină spirituală. Și această inimă să fie izvor de credință, de iubire, de faceri de bine care să ducă spre mântuire — căci credința creștină este temelia oricărei societăți omenești, fără existența acestei arme spirituale nu poate exista un neam, ea dezvoltă la maximum valorile morale, iar lipsa ei, adică necredința, duce la cultul forței brutale și la sentimente inferioare, la căderea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
bineplăcut Domnului” (Coloseni 3, 20), căci asemenea atitudine de ascultare față de părinți „este cu dreptate” (Efeseni 6, 1). Nu-i permis să vorbim de rău pe părinți sau să-i defăimăm, ci să ne rugăm lui Dumnezeu pentru sănătatea și mântuirea lor. La orice vârstă trebuie să ne iubim părinții și trebuie să-i ajutăm pe cât este posibil. Femeia are putere de iubire în toate laturile vieții. Unul din cele mai frumoase exemple de iubire este a savantului Pasteur când a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pe care trebuie să și-o aleagă femeia este acea de a fi candelă nestinsă a credinței în Dumnezeu, în familia ei mai întâi și apoi în mijlocul societății în care trăiește și lucrează. Aceasta așteaptă Hristos de la femeia creștină, spre mântuirea ei și a neamului ei. Violența în familie Una dintre virtuțile care trebuie să împodobească sufletul nostru creștin este iubirea. Ea este nobilul sentiment care îl ridică pe om deasupra animalului, este forța de coeziune a vieții sociale, puterea care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
creștină. Această datorie trebuie să se realizeze nu numai dintr-un dictat oficial, ci mai mult dintr-o chemare tainică a conștiinței noastre, care ne încredințează că orice faptă a vieții noastre are un ecou în veșnicie. Cu alte cuvinte, mântuirea trebuie să înceapă în timpul vieții pământești cu sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Și acest tainic început de sfințenie se poate face de orice mamă adevărată prin înțelepciune, iubire, devotament și chiar jertfă. O mamă, prin nașterea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cea mai bună pe care trebuie s-o îndeplinească femeia astăzi este aceea de a fi candelă nestinsă a credinței în Dumnezeu, în familia ei și mijlocul societății în care trăiește și lucrează. Aceasta așteaptă Hristos de la femeia creștină, spre mântuirea ei și a neamului ei. Să împlinim toate cele cerute de Dumnezeu prin poruncile Sale! în încheiere, încercăm o sumară analiză a modului cum au reflectat unii scriitori, în operele lor, chipul mamei. Chipul mamei în poezie și literatură „Se
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
poți să observi că anumite mituri comuniste se grefează pe o "realitate subjacentă", pe marile construcții mitice religioase, în cartea de față, Raoul Girardet observă că "totalitarismele moderne s-au construit pe realitatea subjacentă a Răului ce trebuie exorcizat, a mîntuirii ce trebuie asigurată". Mitul "vîrstei de aur", al "revoluției salvatoare", ori al "complotului malefic", intens utilizate de toate societățile comuniste, fac parte din "inventarul clasic" al imaginarului politic. "De la teroarea iacobina la teroarea stalinistă, acuzația de complot nu a încetat
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care să nu se deschidă spre o viziune a viitorului, așa cum, în același fel, puține sînt viziunile asupra viitorului care să nu se sprijine pe anumite referințe din trecut. S-ar putea evoca în acest sens însăși tradiția religioasă a mîntuirii (cel puțin așa cum a fost împărtășită de majoritatea credincioșilor), pentru care destinul omului se situează între două vîrste binecuvîntate, cea de dinaintea căderii și cea de după mîntuire, aceea a paradisului pierdut și a Ierusalimului regăsit, condiții în care sfîrșîtul lumii este
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
referințe din trecut. S-ar putea evoca în acest sens însăși tradiția religioasă a mîntuirii (cel puțin așa cum a fost împărtășită de majoritatea credincioșilor), pentru care destinul omului se situează între două vîrste binecuvîntate, cea de dinaintea căderii și cea de după mîntuire, aceea a paradisului pierdut și a Ierusalimului regăsit, condiții în care sfîrșîtul lumii este perceput ca o întoarcere la începutul lumii. Pe planul mai apropiat al analizei politice, constatarea nu i-a scăpat în nici un caz lui Marx, care, cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai înainte despre ceea ce este mai mare și mai sfint pe lume, despre Patrie." În mod firesc, la toate nivelurile de învățămînt, pedagogia patriotică a Franței republicane utilizează cuvinte din vechiul vocabular creștin, simbolurile vechii liturghii, termenii de dogmă, sfințenie, mîntuire, moștenire, jertfă. În patria ce trăiește, în istoria ei eroică, în sentimentul Franței, mai spune Michelet, deslușim însuși chipul Domnului". Pornind de la aceste afirmații, e greu, într-adevăr, să te îndoiești de faptul că, în ceea ce privește sacrul, cu unele din valorile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în care se întîlnesc și se armonizează harul inteligenței, al voinței și al sensibilității, care este, potrivit lui Saint-Simon, "activ și înțelegător, pe de o parte", "afectiv și productiv", pe de alta... Trecerea de la condamnarea căsătoriei burgheze la punerea sub semnul mîntuirii a Cuplului preot-îndrumător spiritual al unei umanități primenite este un demers cu totul semnificativ. Se pleacă de la analiza critică a unei anumite societăți, de la constatarea dezordinii și a contradicțiilor sale, de la pierderea noțiunii de bun comun în beneficiul afirmării egoismului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pentru aproape toate mesianismele din ultimul secol. Acestea sînt, cum ele însele vor să se definească, religii. Dar se impune precizarea că e vorba de religii ale progresului, ale fericirii pămîntești, nepăsătoare față de transcendent, cu totul indiferente față de ideea de mîntuire. Ele evocă un Dumnezeu care nu împlinește nădejdea în viața veșnică. Acesta este așteptat să stăpînească istoria omului, istorie în care supremația o dețin acele entități numite Progres, Sprijin, Armonie, Patrie, Republică... Nu există totuși alte religii decît cele ale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Ele evocă un Dumnezeu care nu împlinește nădejdea în viața veșnică. Acesta este așteptat să stăpînească istoria omului, istorie în care supremația o dețin acele entități numite Progres, Sprijin, Armonie, Patrie, Republică... Nu există totuși alte religii decît cele ale mîntuirii? Anumite speranțe, anumite credințe legate de curgerea timpului nu pot ele dobîndi măreția misticului? Simbolurile prin care prind viață, ritualurile pe care le stabilesc nu vin din lumea sacrului? În sfîrșit, în societățile moderne nu există oare atîtea coincidențe între
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
felului în care aceasta a marcat, cu totul decisiv, o întreagă arie de civilizație, visele, speranțele, angoasele, opozițiile sale? Într-adevăr, e greu să trasezi o linie de demarcație cît de cît precisă între așteptarea mesianică proprie vechilor religii ale mîntuirii, și marile elanuri ale milenarismeîor revoluționare din ultimele două secole. E adevărat că și obsesia Impurității ce trebuie combătută, a Răului ce trebuie exorcizat sau a Mîntuirii ce trebuie asigurată sînt realități subiacente, plasate în planul secund al tuturor Terorilor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de demarcație cît de cît precisă între așteptarea mesianică proprie vechilor religii ale mîntuirii, și marile elanuri ale milenarismeîor revoluționare din ultimele două secole. E adevărat că și obsesia Impurității ce trebuie combătută, a Răului ce trebuie exorcizat sau a Mîntuirii ce trebuie asigurată sînt realități subiacente, plasate în planul secund al tuturor Terorilor instituționalizate ale totalitarismelor moderne... Faptul că aceste ipoteze, că aceste întrebări sînt legitime nu înseamnă că li se poate da întotdeauna un răspuns clar. De fapt, nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Filosofii utopiști. Mitul Cetății comunitare în Franța secolului al XVIIl-lea, Marcel Riviere, Paris, 1970. 45. Vezi Jean Cazeneuve, Fericire și civilizație, Gallimard, Paris, 1966. Evocînd paradisul promis și paradisul pierdut, autorul insistă, semnalînd suprapunerea imaginilor, asupra faptului ca, în religiile mîntuirii, paradisul de la sfîrșitul vremurilor nu se confundă cu Edenul originar. Orizontul mitic este cu totul diferit. Fericirea originară e precară, omul ce-și păstrează independența față de Dumnezeu fiind considerat ca esențialmente slab. În schimb, beatitudinea de la sfîrșit ține de perfecțiunea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Balotă, Societatea deschisă Georges Bataille, Partea blestemată Charles Baudelaire, Paradisuri artificiale Nicolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și ale religiei Henri Bergson, Eseu despre datele imediate ale conștiinței Henri Bergson, Teoria rîsului Leon Bloy, Mîntuirea prin evrei. Sîngele săracului Dan Botta, Unduire și moarte Thomas Carlyle, Cultul Eroilor Thomas Carlyle, Filosofia vestimentației Emile Durkheim, Despre sinucidere Jules de Gaultier, Bovarismul Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei Vasile Lovinescu, Incantația sîngelui Vasile Lovinescu, Mitul sfîșiat Vasile
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vreme. Bătrânii mergeau cu căruțele trase de cai ori de boi, alții rămâneau acasă să Îngrijească de gospodărie. Ei aveau biserica În suflet, că doar credința sinceră, iubirea lui Dumnezeu și al aproapelui, faptele bune și curățenia sufletească ne aduc mântuirea. Așa se spunea pe atunci. În Gălăuțaș abia prin anul 1903 s-a Înălțat o biserică de lemn, adusă din Toplița, de pe deal. Terenul pe care a fost reconstruită a fost donat de familia Cotfas. În Toplița, fiind construită În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
său nume Philipp Batz. Înclinat spre speculație și poezie, a fost un pasionat cititor al lui Schopenhauer și apoi al lui Leopardi, ambii descoperiți în timpul celor aproape șase ani petrecuți la Napoli între 1858 și 1863. Opera sa capitală, Filozofia mântuirii (Die Philosophie der Erlösung, 1876), după un anume ecou inițial, a căzut repede în uitare, fiind redescoperită abia recent 59. Luând ca model Lumea ca voință și reprezentare, acesta pune la punct un sistem al pesimismului în șase părți: "Analitica
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
derivă în mod sistematic întreaga gândire: filozofia naturii, filozofia istoriei supusă legii universale a durerii, politica și etica sa eudaimonistă, care susține maxima virginității și recomandă sinuciderea ca negare radicală a voinței. În această alegere radicală el vede posibilitatea unei "mântuiri a existenței", speranța înșelată de a putea la sfârșit să "privești în ochi Nimicul absolut"62. Cu o riguroasă coerență, fără a aștepta capriciul Naturii Mame, acesta s-a grăbit să ducă singur la îndeplinire o asemenea speranță. După primirea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
moment mai multe reacții și un oarecare interes, aceasta a căzut apoi în uitare, însă a devenit cu toate acestea ținta unor reevaluări solitare, dar importante. Nu numai Nietzsche, care a citit imediat cu o curiozitate plină de atenție Filozofia mântuirii, dar și Alfred Kubin, Borges și Cioran s-au interesat de opera acestui Egesias modern, teutonic "instigator la moarte". Mai cu seamă ideea morții lui Dumnezeu a pătruns în articulata experiență filozofică și intelectuală care l-a condus pe Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Weber vedea nu "înflorirea primăverii", ci o "noapte polară de o întunecime și austeritate glaciale"127, rațiunii nu îi mai rămâne, ca unic eroism posibil, decât să-și ia rămas-bun de la nostalgiile pentru unitatea pierdută și de la așteptările globale de mântuire. Weber afirma toate acestea fie împotriva prietenului Ernst Troeltsch, care în conferința Cultura germană (Deutsche Bildung, 1918) își punea din nou speranțele în cele trei mari puteri tradiționale care au format Europa, adică umanismul, creștinismul și spiritul germanic; fie mai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
strategia născocită de evrei pentru a avea câștig de cauză în fața altor popoare. Dar Schmitt este convins că istoria dă dreptate iudaismului și tocmai de aceea este uluit de teza lui Disraeli. Escatologia creștină, bazată pe păcatul originar și pe mântuirea omului în lumea de dincolo, se revelează ca interpretarea perdantă a istoriei universale. Învingător este mesianismul iudaic: umanitatea se îndreaptă treptat către "împărăția de pace" viitoare, către "Noul Ierusalim", îndepărtat în timp, dar situat în lumea aceasta. Pentru Schmitt este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care va sta la baza societăților industriale și va contribui la dezvoltarea capitalismului în secolele următoare 125. Sintetizând, cultura poate fi conceptualizată ca un sistem simbolic generat pe plan intern, care reacționează la nevoi metafizice imperioase (cum este cea de mântuire). În concluzie, "aspectele distinctive ale teoriei culturale weberiene sunt ideile religioase, noțiunile teologice despre mântuire și rolul crucial al eforturilor spre mântuire, așa cum sunt ele definite de curentele ascetice și mistice"126. Relativismului și subiectivismului filosofiei nietzscheene și teoriei sociale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
următoare 125. Sintetizând, cultura poate fi conceptualizată ca un sistem simbolic generat pe plan intern, care reacționează la nevoi metafizice imperioase (cum este cea de mântuire). În concluzie, "aspectele distinctive ale teoriei culturale weberiene sunt ideile religioase, noțiunile teologice despre mântuire și rolul crucial al eforturilor spre mântuire, așa cum sunt ele definite de curentele ascetice și mistice"126. Relativismului și subiectivismului filosofiei nietzscheene și teoriei sociale weberiene datorăm afirmarea de mai târziu, ca o reacție critică, a concepției privind obiectivitatea valorilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca un sistem simbolic generat pe plan intern, care reacționează la nevoi metafizice imperioase (cum este cea de mântuire). În concluzie, "aspectele distinctive ale teoriei culturale weberiene sunt ideile religioase, noțiunile teologice despre mântuire și rolul crucial al eforturilor spre mântuire, așa cum sunt ele definite de curentele ascetice și mistice"126. Relativismului și subiectivismului filosofiei nietzscheene și teoriei sociale weberiene datorăm afirmarea de mai târziu, ca o reacție critică, a concepției privind obiectivitatea valorilor culturale și morale. Date relevante pentru înțelegerea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]