8,009 matches
-
misterul tăcutei transformări a românului cumsecade într-un feroce rinocer la volan. Aș spune că nu este vorba de nicio transformare. Adevăratul chip al șoferului autohton este, uneori, cel de rinocer... Inocența și aparența de om bun era doar o mască. Soluția? Asumarea în timp, prin educație, a celebrelor virtuți creștine: răbdare, sacrificiu, politețe, toleranță. Nu le avem nici în viața personală și tocmai de aceea ne lipsesc la volan. Ar mai fi multe de spus. Vă asigur însă că primul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
privind cercetarea științifică este acum pe...locul 9. Faptul că UAIC este devansată de Universitatea Petre Andrei din Iași (locul 6) și de Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava (locul 4) este ceva incredibil, ciudat, în măsură a te lăsa mască. Faptul în sine aruncă serioase îndoieli asupra bunei-credințe și profesionalismului cercetătorilor. Firesc ar fi ca guvernul și MECI să solicite explicații publice cu privire la aceste ciudățenii care pot compromite imaginea celor mai serioase și experimentate universități din România. În concluzie, ierarhizarea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al oricărei seminții așezate. Or, asemenea frici nu apar în sondajul CURS din toamna anului 2009. Din fericire, ele sunt prezente din plin în mentalul social actual. Frica de mustrarea conștiinței și cea de atotputernicia lui Dumnezeu sunt camuflate sub măștile cotidianului. Ele lipsesc azi doar la 3% dintre români. Aceștia sunt neânfricații de serviciu ai unei lumi în agonie. Ferească-ne Dumnezeu de oamenii-fără-de frică că de prieteni mă feresc singur! În concluzie, fricile sociale postdecembriste ilustrează fragilitatea românului împuținat
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
deci în fața unei comunicări formale a anexării Principatelor de către drept-credincioasa și ocrotitoarea împărăție. Toate bănuielile și denunțările agenților francezi din Iași, București și Constantinopol, se găseau deci pe deplin confirmate și îndreptățite. Crezând că momentul oportun a sosit, Rusia aruncase masca ipocrită sub care ascundea până atunci intențiile ei și arăta lumii că nu interesul și iubirea pentru drept-credincioșii locuitori ai Principatelor, ci numai o insațiabilă lăcomie călăuzise pașii săi până atunci. Și cum rămâne oare acum cu proclamația lui Michelson
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
viața peste 25.000 femei iugoslave, 3.000 au rămas invalide și pește 40.000 au fost rănite”. Noul regim a realizat o masivă atragere a elementului feminin în producție, unde condițiile de muncă sunt inumane, iar salariile derizorii. Sub mască unor „fraze mincinoase” despre ocrotirea mamei, autoritățile duc o politică de izgonire a lor din producție. La Congresul al III-lea al Frontului Antifascist al Femeilor „unele oratoare și-au exprimat în termeni energici nemulțumirea în legătură cu condițiile grele de viață
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
predați grecilor, refuzânduse transferul lor în state că România, Ungaria sau Cehoslovacia, unde ar fi găsit adăpost sigur. „Crimă lui Tito și a clicii sale - susține lucrarea - față de copiii greci și macedoneni este atat de mare și monstruoasa, încât nicio mască, inclusiv a Crucii Roșii, nu poate să-i salveze pe titoiști de disprețul și de mânia popoarelor”. O politică fățișa, de deznaționalizare, s-ar practică în Macedonia, unde sistematic se realizează „sârbizarea întregii culturi macedonene”, luându-se ca bază dialectul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fiecare cuvînt să polarizeze predispoziții și să ne arunce, prin surplusul de sens, într-o parte sau în alta. Cuvintele nu mai servesc la semnificare; sînt doar instrumente de selectare."58 Limbajul oficial "denunță aparențele" normalității comportamentale ale deținuților, smulgînd măștile pe care aceștia și le pun pentru a-i induce în eroare pe naivii și credulii care vin în inspecție și îi aud plîngîndu-se, invitîndu-i pe aceștia din urmă să se implice în exercițiile demascatoare. Limbajul oficial "are grijă să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru al forțelor de intervenție, care poartă masca pe față. Similar: haidamac Miserupist = indiferent. Similar: rece, fără grețuri Mustărie = afacere cu obiecte interzise. Similar: manevră, mișculație, cioacă, fușăraie, învîrteală, șmen, a da drumul la tramvai Nasol = urît; cuvînt inspirat de deformația nazală a cuiva Nasulie = gafă. Similar: a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
exprime prin gesturi, mimică sau mișcarea starea personajului pe care-l întruchipează, adaptându-și vocea, reușind să creeze rolul. Fără disciplină, fără o muncă susținută, fără străduință de bijutier în cizelarea detaliilor, nu se poate dobândi siguranța care personalizează o mască sau un personaj. Elevii vor învăța că detaliile sunt extrem de importante în teatru, ele nu trebuie să scape regizorului. Li se va oferi, în mod consecvent, ocazia de a prezenta momente din spectacol în fața unui public și de a cunoaște
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
măsură. Marele Inchizitor se simte ademenit de răul care ia aparența binelui, așadar, cel pe care-l slujește este de fapt Antihristul. Ideea antihristică nu se vede imediat, fiind un rău de tip nou, amăgitor, care se prezintă totdeauna sub masca binelui. Răul antihristic seamănă întotdeauna cu binele creștin, apare mereu pericolul amestecului, al substituirii” . Marele Inchizitor pare a servi unui ideal socialist. în romanul Demonii, Șigaliov propune împărțirea lumii în două părți inegale. Multitudinea ideilor, a dezbaterilor, a problematicii abordate
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
mare Prinț al spiritului, Dimitrie Cantemir, și care ne-a fost inspirată de însuși regimul personajului excepțional care domină spiritual lumea acestui roman conceput ca alegorie animalieră. Dar singular este Cantemir în literatura română și prin recursul la alegoria cu masca zoomorfă, la “obrăzarul alegoric” care, în loc să acopere, scoate la iveală caracterul personajelor - “dezvălind le acoperim și acoperindu-le le dezvălim” - recunoaște “nevinovat”, dar ironic autorul, care scrie în acest fel un roman de intrigă politică ce acuză o întreagă lume
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
fictiv pe oricine are spiritul destul de liber pentru a nu-l acuza pe autor de subiectivitate, dar este și suficient de obedient pentru a accepta “lațul” întins, firul Ariadnei prin care conduce cititorul în complicata țesătură de intrigi. Atribuindu-și masca imaculatului Inorog, Cantemir vorbește despre sine la persoana a III a, ca despre un altul, fapt ce este de regulă fie semn de mare modestie, fie de orgoliu extrem. Cum autoatribuirea măștii Inorogului exclude modestia, credem mai curând în varianta
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
cititorul în complicata țesătură de intrigi. Atribuindu-și masca imaculatului Inorog, Cantemir vorbește despre sine la persoana a III a, ca despre un altul, fapt ce este de regulă fie semn de mare modestie, fie de orgoliu extrem. Cum autoatribuirea măștii Inorogului exclude modestia, credem mai curând în varianta orgoliului creatorului, ca pură motivație psihologică, un orgoliu ieșit din frustarea și nemulțumirea celui care se știe superior și nu este valorizat ca atare de către societate. Faptul este explicabil, întrucât pamfletul său
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
și satiristul în special, deformează în ideea că realitatea este mai urâtă decât o poate el vedea cu ochiul, sau decât o poate percepe sufletul; în așteptarea urâtului gata să prolifereze grotesc, autorul deformează din teama de a descoperi sub masca animală (deja urâtă din cauza reacțiilor brutale, primare și instinctuale) aplicată personajelor monstruozități neînchipuite. Creatorul reacționează ca răspuns la o veche superstiție, după care ceea ce gândim despre lucruri și oameni se poate adeveri, se poate întâmpla într-un mod care să
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
să se manifeste ca atare. Lipsit de speranța ameliorării obiectului satirizat, artistului nu-i rămâne decât gestul de revoltă, de schimonosire a realului prin procedeul anamorfozei. într-un astfel de context, și având în vedere ideea asimilării fantasticului de către satiră, masca este o tehnică la îndemâna artistului, căruia îi va fi în acest fel mai ușor să exagereze și să deformeze. în funcție de transparența măștii aplicată de satirist, receptorul va oscila între reacția morală (în cazul suprapunerii complete între mască și individ) și
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
realului prin procedeul anamorfozei. într-un astfel de context, și având în vedere ideea asimilării fantasticului de către satiră, masca este o tehnică la îndemâna artistului, căruia îi va fi în acest fel mai ușor să exagereze și să deformeze. în funcție de transparența măștii aplicată de satirist, receptorul va oscila între reacția morală (în cazul suprapunerii complete între mască și individ) și reacția estetică (în situația în care satiristul reușește să confere generalitate satirei sale). Privind cazuri concrete ale persoanelor istorice mascate de Cantemir
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
fantasticului de către satiră, masca este o tehnică la îndemâna artistului, căruia îi va fi în acest fel mai ușor să exagereze și să deformeze. în funcție de transparența măștii aplicată de satirist, receptorul va oscila între reacția morală (în cazul suprapunerii complete între mască și individ) și reacția estetică (în situația în care satiristul reușește să confere generalitate satirei sale). Privind cazuri concrete ale persoanelor istorice mascate de Cantemir, sub obrăzare animaliere, s-a făcut o observație de subtilitate atunci când s-a afirmat că
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
reușește să confere generalitate satirei sale). Privind cazuri concrete ale persoanelor istorice mascate de Cantemir, sub obrăzare animaliere, s-a făcut o observație de subtilitate atunci când s-a afirmat că “cu toată strădania deliberată a autorului de a întreține iluzia măștii animaliere, inserând ritmic atribute fizice adecvate (...), fișele zoologice (...) rămân simple descrieri statice, personajul la care se referă ele, odată intrat în acțiune, rămâne omul cu supranumele.” Măștile funcționează la Cantemir ca niște oglinzi deformante, când concave când convexe, folositoare într-
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a afirmat că “cu toată strădania deliberată a autorului de a întreține iluzia măștii animaliere, inserând ritmic atribute fizice adecvate (...), fișele zoologice (...) rămân simple descrieri statice, personajul la care se referă ele, odată intrat în acțiune, rămâne omul cu supranumele.” Măștile funcționează la Cantemir ca niște oglinzi deformante, când concave când convexe, folositoare într-o mai mică măsură cititorului, dar esențiale pentru crearea personajului care se descoperă în oglinda deformantă a sufletului autorului. De cele mai multe ori imaginea nu este reală, fiind
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
convexe, folositoare într-o mai mică măsură cititorului, dar esențiale pentru crearea personajului care se descoperă în oglinda deformantă a sufletului autorului. De cele mai multe ori imaginea nu este reală, fiind mascată de subiectivitatea extremă a autorului care creează imagini virtuale. Măștile animaliere aplicate discreditant personajelor nu au, în ansamblu, efecte grotești de felul celor întâlnite în cazul metamorfozelor înspăimântătoare din basme sau din picturile medievale; în schimb, detaliile descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin folosirea tehnicii simplificării (specifică caricaturistului, care reduce ansamblul la o funcție pe care o absolutizează), cât și a tehnicii amplificării (un detaliu este amplificat până la a fi transformat în emblemă - spre exemplu, craniul gol al Struțocămilei), dar
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Pronunțându-se împotriva reîntregirii, Constantin Hențescu arăta că acest act ar însemna o abdicare a lui Gheorghe Brătianu de la intransigența dovedită până în acel moment, o intrare "în spiritul politicianist al vechilor partide" deschizând drum lui Corneliu Zelea-Codreanu "pentru ascensiune sub masca regenerării"629. Regele a început consultările pentru formarea unui nou guvern, în condițiile în care guvernul condus de Gheorghe Tătărescu nu-și depusese încă demisia. După eșecul încercării lui Ion Mihalache de a forma un guvern în condițiile impuse de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
problema națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau o descentralizare cât mai largă, dar refuzau ideea ca, sub masca descentralizării, să se țintească un regionalism în discordanță cu interesele unitare ale statului. Luând cuvântul la Congresul organizației județene Durostor, Constantin Banu adăuga o notă mai categorică, afirmând necesitatea primatului elementului românesc în viața statului: "În acest stat național e
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
răspândirea de manifeste și broșuri, culegerea de informații și răspândirea ideii că această grupare nu aderă la regimul politic instaurat în februarie 1938. Notele informative ale poliției consemnează și intenția creării unei organizații a tineretului georgist, care să activeze sub masca unei asociații culturale. Organizația urma să se numească "Renașterea Latină", sau "Frontul Româno-Latin". Tineretul georgist intenționa să obțină aprobarea lui Georghe Brătianu pentru formarea acestei organizații și să trimită invitații de aderare studenților italieni, francezi, spanioli sau portughezi 893. Acțiunile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înseamnă a-ți asuma un paradox. Nu există în lumea artelor un domeniu care să fi suscitat mai mult, de-a lungul timpului, spiritul polemic al teoreticienilor ca acela al dramaticului. Literatură și nonliteratură, text și reprezentare, cuvânt și mișcare, mască și emoție, timp scenic și timp reprezentat, teatrul sintetizează și dizolvă în sine o întreagă lume, aduce artele la un numitor comun, chiar dacă fiecare și-l revendică drept parte componentă. Teatrul se încadrează sferei mai largi a dramaticului, „o categorie
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]