6,868 matches
-
de comentarii încrucișate, unii se uitară la Dan și la nou crescuta lui mustăcioară, și câțiva își priviră cu interes degetele. Iulia, care era penultima, rămase așezată, și Alexandru ciocăni cu lingurița în paharul lui, ca s-o ajute. Spre mirarea tuturor fata se întoarse spre Dan: — Domnule Crețu, cum traduceți Vanity Fair? — Păi, Bâlciul deșertăciunilor, nu? — Formidabil, spuse Peppin Mirto, e grozav, n-ați stat o clipă pe gânduri. De fapt așa e când traduci, ori prinzi de la-nceput cuvântul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
există, că el este așa introvertit, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului românismului, care face legătura trainică dintre personalitățile oponente ale etniei. Ca un adevărat schimnic al vremurilor tumultoase el, arareori în dialog cu confrații,s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii larg întredeschiși opiniile, gândurile și ideile celora cu mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâine nu are răgaz să
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
bunicul a adunat zăpada în jurul fiecărui copac, fie pentru a-l feri de îngheț, fie pentru a-i asigura apa necesară atunci când zăpada se va topi. Când a ajuns la locul unde era șirul copăceilor tineri, Țup a încremenit de mirare: toate tulpinițele erau înfășurate fie în coceni de porumb, fie în tulpini uscate de floarea soarelui, legate apoi cu sfoară. Și-a dat seama că bunicul era foarte isteț, gândindu-se că un iepuraș ca dumnealui ar veni în vizită
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
scepticismul. Savanții se străduiesc să manipuleze și subconștientul, fundamentala noastră bază de date. Marile biografii sunt urzite numai de neliniști. Arta captează divinul prin simboluri. Lasă copilul să sară dintr-o albie în alta, până când o găsește pe cea convenabilă. Mirarea prostului se deosebește prin altitudine de cea a savantului. Progresul este alimentat de ”indiscrețiile” savanților. Între defecte și calități se împielițează în noi un tulburător concubinaj. Nu poți vindeca trupul fără aprobarea psihicului. Omul superior se îndârjește împotriva lui însuși
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cel mic al filosofilor. Deget cu care mulți se scobesc în nas. Un grăunte de nebunie există și in cea mai echilibrată minte creatoare. Tragedia omului este că nici țelurile terestre nu îi sunt toate accesibile. Mascota filosofiei este semnul mirării. Și dacă planeta noastră nu este decât un lazaret cosmic? Înjurătura noastră metafizică cu trimitere la increat s-a vulgarizat cu totul. Nimeni nu-i mai gustă tâlcul. Întrebările de ordin biografic sunt ori banale, ori indiscrete. Eul - acest perisabil
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu adversitate. Educația poate accelera arderea etapelor spre civilizație. Menirea tineretului e să înalțe și să demoleze idoli. Ca să-i câștigi unui copil sufletul, ia-i în seamă opiniile. Dialogul școlar trebuie să fie un fluid capabil să adune toată mirarea din bănci. Esența vieții se decide în adolescență. Școala rătăcită ucide intuiția și subminează dialogul. Școala nu trebuie să fie Junglă, dar nici seră. Dacă îți iubești copilul ajută-l să se descurce singur. Nu poți deveni maestru, dacă pierzi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cunoscută identitatea. Nu i-a reținut numele, însă fericiții soți s-au bucurat mult de întâlnirea neașteptată, s-au interesat despre soarta celor de acasă, despre surorile și părinții lui Bidaru și despre multe altele. Nu mică i-a fost mirarea, când l-a întrebat în cunoștință de cauză: "Dumneavoastră sunteți Bidaru Costică, student la Matematică, dacă nu mă înșel? Pot afirma că ne cunoaștem bine din descrierile amănunțite ale soției; numai cuvinte de laudă". Înconjurați de o aureolă invizibilă obrajii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
așteptare, baruri și restaurante, cârciumi veșnic pline, în care se serveau obligatoriu, pe lângă orice băutură botezată și răsbotezată, pârjoale cu gust de pește, de multe ori armate prin interior în mod discret cu o rețea de scobitori. Nu era nici o mirare când consumatorul găsea, în miezul pârjoalei, trei-patru așchii de lemn înfipte cu umor și dibăcie, de cei ce le-au plătit fără să le consume. Privind la puținii călători din jurul său, pe Bidaru îl cuprinse brusc o serie de îndoieli
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
colege: [...] Tinere și frumoase, una la matematică și alta... Alta cu o valiză de carton, completă Bidaru. Valiză de carton, mda!... Ai dreptate... Una din ele avea o valiză de carton... De unde știi? Le cunoști, te-ai întâlnit cu ele? Mirarea directoarei era explicabilă. De la o asemenea distanță, nu avea de unde să știe ce s-a petrecut în intimitatea biroului ei, în special că erau singure. Numai ea și cele două fete. Una din ele a deschis, într-adevăr, o valiză
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fiecare scânteie de soare pe valuri e un cuțit, și aș vrea să nu mai fiu... Oh, cât mai repede să nu mai fiu, și întristarea mea după ce am râvnit totul, refuză scrâșnind toate darurile lumii. Nu-mi rămâne decât mirarea care a început odată cu trezirile adolescenței, și cerne... și cerne și azi aceleași întrebări fără răspuns!... Astfel murmura moșierul de Fălciu, „Boierul nebun“-, lucruri sinistre din ochiul bolnav și mintea lui smintită. Și, câtă dreptate avea!... O mulțime de ani
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și porni... Anuca era dată în grija Domnicăi, sora lui Anton, în aprilie împlinise un an și trei luni... mergea în picioare și prinse a rupe vorbele... ta-ta... ma-ma... Când striga ma-ma... Domnica izbucnea în plâns, spre mirarea fetei, iar când spunea ta-ta, Anton nu mai știa unde se află, în cer ori pe pământ, iar bătrânul, când îi pronunța numele, se lumina la față... Creștea frumos și era isteață. * Cocoșii au cântat pentru a doua oară
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
parcă blestemat, rămânea tot gol și uscat... Era luni... Așa începu pădurarul povestirea cu un oftat adânc. Era‟n ajun de Sânt Ilie, după a 6-a duminică, de după Rusalii, preciză el. - Hm?!.. Ce întâmplare! zise el zâmbind, plin de mirare. Astăzi e tot luni, și tot în ajun de Sânt Iiie,... și, zâmbi din nou. Toți ascultau, cu sufletul la gură, povestiri de vitejie din războiul neatârnării, zguduitoare pentru sufletul omenesc. Anton își mai aprinse o țigară, privind-o îndelung
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de lună, îl căutau. Până acasă, Pădurarul nu mai deschise gura. Anuca i-a primit cu obrajii scăldați în lacrimi, pe care grăbea să-i șteargă cu dosul palmelor, zicând: „De ce i-ai omorât, tătai!...“ Moșierul făcu ochii mari de mirare. A doua zi, pădurarul i-a povestit moșierului, de ce a jurat că nu va mai împușca lupi, decât, doar dacă-i nevoit. Moșierul a înțeles, dar o întrebare îi chinuia mintea... „De unde a știut Anuca lupii uciși, pe care i-
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nevoie de făcut o remarcă. Este curios cum de cineva poate să scoată la iveală, cu atâta ușurință, astfel de cuvinte, toate îndelung căutate și încărcate așa de puternic, atât de filosofie, cât și de poezie. Lucrul acesta este de mirare și ar putea face gelos și pe cel mai înzestrat dintre poeți. Dar acestea sunt doar considerațiile mele proprii, așa încât să nu mă îndepărtez prea mult de la firul povestirii. Iată continuarea: „Există femei pe lume într-atât de frumoase și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
am dat seama că umblasem numai după himere, căci totul legat de ea era doar o simplă iluzie, niște aparențe nenorocite, care îndeamnă adesea pe bărbat la acțiuni necugetate. Era până la cer de frumoasă, iar frumusețea este cu adevărat de mirare cum știe să ofere iluzia deplină a fericirii. Chiar dacă femeia de care ești îndrăgostit îndrugă numai prostii, tu o asculți mereu cu interes și nu-i bagi de seamă prostia, ci tot ceea ce spune ți se pare inteligent și inspirat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de grabă prada și mușcând-o adânc. Așa încât, las în urmă viața sa publică, cea știută de toți, și voi deschide poarta sufletului său, povestind ce i s-a întâmplat, după cum și eu am aflat la rândumi, mai deunăzi, cu mirare. Istorisiri nesănătoase fericirii 41 Se întâmplă uneori ca gândurile omului, sub imboldul puternic și violent al unor patimi adesea tăinuite, să se preschimbe pe neașteptate în dovezile cele mai limpezi de adevăr, cu totul reale, evidente, care ți se așază
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de neînțeles, îngrijorându-i și punându-i pe gânduri, dar, mai cu seamă, atrase atenția familiei sale, care - în mod firesc, de altfel -, socotindu-l la ananghie, nu a întârziat deloc să-i vină în ajutor. Însă mare va fi mirarea, când voi spune că multă vreme aceasta s-a străduit și s-a chinuit să-l asculte, să-l înțeleagă și să-l dreagă de toate gândurile întunecate, ce-l iscodeau cu atâta forță, dar nu izbuti a-i da
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și-l făcu să tresară. „Dumnezeule, oare ce am făcut cu mințile mele?!”, își urlă el singur în cap. Astfel, îngrozit mult peste măsură, ca un nebun plecă de acolo în grabă și se făcu nevăzut. Lucrul cu adevărat de mirare și care revoltă este că, tot meditând adesea la cele întâmplate, acesta nici nu-și regreta fapta nesăbuită, nici nu și-o lăuda, însă nicidecum nu se socotea un ticălos, așa cum poate că îl socotește cititorul acum, plin de mânie
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se prăbușise și murise. Unul dintre cei de față, pesemne, a anunțat poliția, căci, la foarte scurtă vreme, ea a venit, m-a pus în cătușe și m-a dus direct la secția de poliție. Însă lucrul cel mai de mirare este că, deși chiar mă căiam, în sinea mea, pentru ceea ce săvârșisem, nu mă simțeam deloc apăsat și hărțuit de conștiința de temut a remușcărilor. Dimpotrivă, mă bucuram că fusesem arestat și că voi fi judecat pentru fapta mea, căci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
căci bucuria începe acolo de unde încetează disconfortul, și oricăruia dintre noi îi vine greu să se miște, atunci când trăiește cu un ghimpe în coaste, care nu-i dă pace defel! Tot ascultând, pe chipul tânărului începea să se zugrăvească pronunțat mirarea, amestecată cu mâhnire și cu indignare. El îi ceru din priviri Mariei să vorbească mai departe, iar aceasta îl ascultă numaidecât și zise: 86 Rareș Tiron - Acum, eu trăiesc într-un azil plin cu nebuni, fiind și eu socotită, la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
din priviri Mariei să vorbească mai departe, iar aceasta îl ascultă numaidecât și zise: 86 Rareș Tiron - Acum, eu trăiesc într-un azil plin cu nebuni, fiind și eu socotită, la rândul meu, unul dintre ei. Ei bine, este de mirare cum jumătate din lumea aceasta - cea de afară - nu știe cum trăiește cealaltă jumătate - cea de aici -, și nici, de intuit, nu poate intui. Și, de fapt, nici nu are cum să fie altfel. Dar totuși, parcă mă simt mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Victor mai mult amărăciune, decât celălalt înțeles al numelui ei. Este lesne să pricepi ce anume se petrece într-un suflet uman, atunci când îi retragi dintr odată steaua luminoasă, în care i-a fost îmbrăcată perechea. Însă este, totuși, de mirare că, în firea bărbatului, mai dospește încă puterea de a iubi mistuitor, aproape până la dăruirea supremă, într-o lume în care ispita cărnii lasă dragostea curată și nobilă cu greu să mai respire... De curând, însă, venise primăvara. Acest anotimp
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
braț, pentru mulți dintre noi reprezintă o imagine ce nu vrea și nici nu poate să ne încapă în închipuire. Cel tânăr se amuză de moarte, iar cel bătrân o tratează serios. Lucrul acesta nu numai că nu este de mirare, dar este și foarte firesc. Osvald, însă, deși era tânăr, se gândea acum la moarte mai mult decât oricine altcineva, însă o făcea demn, privind la ea drept și admițându-i certa existență. În fine, operația de amputare se făcu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a nu se închipui că femeia aceasta nu avea și părțile ei - s-ar putea zice - curioase și nefirești. Bunăoară, de multe ori, ea zâmbea și chiar râdea tare, dar cu totul inconștient și fără vreun motiv știut, stârnind, astfel, mirarea clienților. Alteori, doar murmura pe negândite cine știe ce istorii, abătută în întregime de la hârțoagele sale și cu gândul în altă parte; iar toate acestea fiind, fără nicio îndoială, doar roade nefericite ale muncii sale îndobitocitoare-n lege... De asemenea, desigur, a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pusese în gând ca, sinucingându-se, s-o înșele și, astfel, tot s-o învingă! În sufletul ei, din zi în zi, era o neliniște tot mai sălbatică și mai greu de potolit. Lucrul acesta nu trebuie să fie, însă, de mirare pentru nimeni, căci, în ființa sinucigașilor, întotdeauna se învârt gânduri și sentimente dintre cele mai tari și mai neobișnuite unei inimi ușoare. Continuu, și tot mai haotic, în Adriana erau arderi și purificări clocotitoare, ce lucrau în ea cu vuietul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]