6,110 matches
-
mai află Dem. Hârlescu, St. Luchian, D.N. Mantu, D. Palady, D. Sanielevici, Jean Steriadi, Pătrașcu, Verona, D. Aricescu, D.Basarab, Cecilia Cuțescu-Stork, Artachino, Șt. Popescu, Paciurea cu Beethoven și Brâncuși cu Pasărea Măiastră. Cum se poate vedea, Paciurea apelează la mitologia figurilor culturale emblematice precum Beethoven, în timp ce Brâncuși cu Pasărea măiastră valorificând un simbol funerar românesc, "pasărea sufletului"215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în care mitologia greco-latină acompaniază discret temele folclorului authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
authton. Din cele patru cicluri care poartă amprenta simbolismului, Îngerul morții (1910-1911), Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură excepție, într-o ipostază de exuberanță copilărească cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Călin (file de poveste) sau Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al artei lui Ștefan Popescu rezidă din ciocnirea celor două registre. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că acesta se formează într-un mediu socialist care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eumenidele, Alecto, Megara și Tisiphone prezidează la capturarea victimei de către un monstruos kraken uteromorf, ale cărui tentacule o învăluie din toate părțile. E foarte interesant aerul de familie cu pictura lui Klimt, doar că Verona își alege personajele nu din mitologia greacă, ci din cultura populară românească, cu propriul bagaj mitologic. Tabloul invocat al lui Klimt ne oferă reperul unui echivalent simbolic pentru această tensiune tragică a captivității biologice generată de forțe superioare umanității și care o guvernează într-un mod
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca o inovație bizară, fiind puternic contestat ca o carență sub raport tehnic. O serie din Himerele paciuriene au ceva neterminat, nedesăvârșit, tatonant, manifest prin disproporția intenționată a raporturilor corporale, cât și prin fluiditatea, instabilitatea ductilă a acestor corpuri. În mitologia greacă, Himera este un animal fabulos cu corp de leu, aripi de pasăre și coadă de șarpe, însă Paciurea nu respectă decât parțial sintaxa monstruoasă originară, toate cele trei componente apar în reprezentările paciuriene, dar separat. Himera nu face parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ofidian, Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în evidență capacitatea artistului de a adapta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temperamentul său de oriental obișnuit cu lumina limpede, cu culoarea caldă, cu viața iar nu cu spectrele ce populează atmosfera cețoasă a țărilor de nord"426. Chiar și așa, pânzele sale nu pierd nimic din atmosfera onirică, misterioasă, iar influența mitologiei greco-latine nu dispare, de unde și nenumăratele teme grecești sau peisajele care includ ruinele unor temple. În mitopoetica lui Loghi, un rol esențial îl joacă această Arcadie fantastă metonimie pentru o Grecie ideală, evocată printr-o arheologie onirică, o Grecie similară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate fi observat în câteva dintre tabolurile sale, unde elementele recuzitei mitopoetice böckliniene configurează cadrul pentru o feerie orientală. Acest sincretism face parte din chiar substanța simbolismului, iar maestrul hibridizărilor rămâne Gustave Moreau, în picturile căruia se întâlnesc elemente de mitologie greacă, hindusă, persană într-un arabesc care ține atât de caracterul decorativ al picturii sale, cât și de rețeaua de simboluri care generează ezoterismul compoziției. Dacă acest ezoterism este mai atenuat la Loghi, în sensul unei simbolistici mult mai difuze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paul Constantin în Arta 1900 în România, găsim o încadrare pentru Kimon Loghi în amestecul de "simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism", orientare denumită și "pseudo-simbolism". Kimon Loghi metabolizează lecția simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești decelabile la un Verona sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale subiectului în critica de artă a vremii, abordări bazate pe pe constatări și distincții cvasigenerale. Descrierea se termină apoteotic, criticul desfășurând tabloul propriei sale sensibilități estetizante, pentru care tabloul pictorului nu fusese decât un pretext. Bogdan-Pitești plonjează într-o mitologie senzuală, de rafinament decadent, cu rituri orgiastice, cruzimi orientale și mistere sesizabile în spectrul unei sensibilități decadente: "Ne vin în minte toate riturile mitice, toate felurile de a venera pe Saturn, pe Cybela, pe Ceres Matricea Universală: sacrificii sângeroase, rituri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea personajului, extras oricărei contingențe. Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultivarea unei poetici a antisublimului, a unui antisentimentalism anticalofil și a unei deconstrucții parodice a unei anumite estetici. Felul în care este tratat un personaj precum Salomeea servește ca turnesol mutațiilor estetice care au loc. Cel care-i forjează o mitologie modernă, decadentă prin definiție, este Oscar Wilde (prin succesul piesei sale, Salomé, scrisă în 1893 și apărută în 1894); cariera decadento-simbolistă a personajului fixează, printre reperele edificatoare Trei povestiri (1877) -, cartea lui Gustave Flaubert. Salomeea lui Flaubert constituie expresia de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a surprins spațiile exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere Înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din Franța secolului al XIX-lea, denumirea fiind dată de la revista la care au colaborat, „Parnasul contemporan”. La rândul ei, revista purta numele muntelui Parnas, considerat În mitologia greacă, Casa Muzelor. Revista a apărut Între anii 1866 si 1876, iar În paginile ei au fost publicate poezii semnate de cunoscuții parnasieni francezi: Leconte de Lisle, Théodore de Banville, Sully Prudhomme, Paul Verlaine, François Coppée și José María de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scenă cunoscută. Având În vedere un scenariu cunoscut, doar individul este cel menit să individualizeze prin perceperea sa, mai puțin realul și mai mult esențialul stării propriu zise. Cuplul se integrează lucid, fără speranța vieții și a iubirii veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedere un scenariu cunoscut, doar individul este cel menit să individualizeze prin perceperea sa, mai puțin realul și mai mult esențialul stării propriu zise. Cuplul se integrează lucid, fără speranța vieții și a iubirii veșnice, Înt-o mitologie a iubirii. O mitologie livrescă poate, dar aceasta nu excluse bucuria de a trăi momentul. Entuziasmul pare generat de contemplarea intelectuală a Înscrierii Într-o formulă eternă. 3. „Poveste” de Marin Sorescu este un monolog al Îndrăgostitului, discurs ținut În fața iubitei, o povesate a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sale cele mai reprezentative. „Iona” de Marin Sorescu, așa cum s-a mai spus, face parte dintro trilogie dramatică, alături de „Paracliserul” și „Matca”. Tema fundamentală a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a merge În cetatea Ninive pentru a propăvădui cuvântul sfânt, unei lumi ale cărei păcate ajunseseră până la cer. Iona primește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fost politizat în urma agitației patriotice, acum este momentul în care el evoluează înspre forma unui naționalism popular. Succesul popular repurtat de agenții naționalizării atrage după sine și o inevitabilă vulgarizare a teologiei naționalismului elaborată de intelectuali în direcția unei "mitologii naționaliste a maselor" (Hayes, 1960, p. 168). Sinoptic, expunerea de mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui Hroch (1985) a fost împreunată cu idei izvorâte din concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adus completări de rigoare.5 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului Faza structurală Tipologia naționalismului Evoluția religioasă a naționalismului faza A naționalism cultural profetism național al proorocilor națiunii faza B naționalism politic teologia naționalistă a intelectualilor faza C naționalism popular mitologia naționalistă a maselor Sursa: M. Hroch (1985) și C.J.H. Hayes (1960) Modelul triptic al dinamicii mișcărilor naționale se potrivește în mare cazului românesc, însă doar dacă acesta din urmă este forțat înăuntrul Patului lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]