6,924 matches
-
mi-a venit să țip de bucurie; zilele acestea din urmă am suferit cumplit de frig: seara, când mă culcam și puneam alături de mine bouillota, simțeam că mușchii se destindeau și pârâiau ca apa care se desgheață. Parcă tot spectrul mizeriei și al iernii cumplite s’a îndepărtat azi. Mă simt mai optimistă, deși nu sunt cu nimic mai îndreptățită să o fiu. [...] Ca să parez oarecum un eventual îngheț, vreau să cumpăr o sobiță cu petrol; așa am încălzi o singură
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de care nici nu-mi vine să cred că au putut exista. Și tu, iubita mea, nu ești aici. Seara [...] La ora 5, azi, am fost convocată la Sanatoriu pentru sărbătorirea zilei de 23 august. M’am îngrozit de atâta mizerie și monstruozități. Iubita mea, mi-e gândul mereu la tine și la ultimul și cel mai greu sacrificiu spre care mergem pentru un timp nedeterminat: despărțirea și ruperea ta definitivă de pământul românesc, de mine. Îți mărturisesc că, deși mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se joacă cu hainele adulților. Chiar așa, ce nevoie am de un ceainic de 5 000 de dolari? N-am nevoie decât de Luke. Revelația acestui fapt mă lovește ca un val uriaș, care mătură totul în calea lui. Toată mizeria și tot gunoiul. Asta e ceea ce-mi doresc. Ca Luke să fie normal și fericit din nou. Ca noi doi să fim iarăși normali și fericiți. Să privim apusul. Fără bagaje, fără discuții inutile. Doar noi doi, împreună. Parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926, de exemplu, deputatul evreu Carol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului că românii ar fi „un popor prea bun, prea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate răbda. Cere pâine pentru copiii lui și grăunțe pentru boii lui. Și fiindcă nu i se poate da puținul pe care-l cere, este Îndemnat să-l tragă pe Ițic de perciuni, ceea ce Ion, Îndobitocit cum se află de mizerie, nu Întârzie să facă. După ce Ion va smulge perciunii lui Ițic, va băga de seamă că poartă pe umeri aceeași zeghe ruptă etc. [...] Ce vor face oare toți Ionii din această țară când se vor trezi din amăgirea În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boala ovreiască” să fie una dintre denumirile populare ale sifilisului, căruia i se mai spunea - pe lângă șangăr, șancru, sfreanț - și „lepră ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste” i s-a opus alta, așa-zis „realistă”. Au fost savanți, inclusiv evrei, care au susținut teoria conform căreia viața de mizerie dusă de majoritatea populației evreiești În ultimele secole, precum și condițiile igienice precare din ghetourile și târgurile (stetl-urile) Europei Centrale și de Est ar fi condus la o stare accentuată de murdărie a evreilor și, implicit, la un miros neplăcut degajat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
discriminare etnică În privința murdăriei : În fața unor „barăci mizerabile”, „greci și armeni murdari, evrei și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden este bine-cunoscută, inclusiv În spațiul românesc. Ea a fost zugrăvită chiar și de scriitorii evrei ; fie că e vorba de stetl-ul din nordul Moldovei (Dorohoi) descris de Ion Călugăru <endnote id="(197)"/> sau de mahalaua evreiască din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost zugrăvită chiar și de scriitorii evrei ; fie că e vorba de stetl-ul din nordul Moldovei (Dorohoi) descris de Ion Călugăru <endnote id="(197)"/> sau de mahalaua evreiască din București descrisă de I. Peltz <endnote id="(456)"/>. Cât despre mizeria care domnea În cartierul evreiesc din Iași, mulți au scris pagini docu mentare, de la Iuliu Barasch În 1842 („maidanul din Cracovia - nota el - este un rai față cu Târgul Cucului din Iași”) <endnote id=" (194)"/> până la F. Brunea-Fox („Iașul [...] cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfâșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare [...]” (Iconostas și fragmentarium, 1872 ; <endnote id="cf. 685, p. 239"/>). Spre deosebire de Arghezi, Nicolae Iorga a simțit o bolnăvicioasă voluptate atunci când a descris mizeria În care trăiau evreii din Bucovina și Basarabia la Începutul secolului XX. Ceea ce este compasiune la primul este un imens dispreț la cel de-al doilea : „Într-o duhoare ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de camere, ocupate de 118 familii cu 590 suflete, În majoritate săraci și necurați” <endnote id="(488, p. 60)"/>. Dar problema murdăriei „evreului real” și a mirosului neplăcut al acestuia trebuie pusă mai nuanțat. La argumentele ce confirmă starea de mizerie și de murdărie În care trăiau evreii din centrul și estul Europei pot fi aduse contraargumente ce infirmă această stare. Multe reguli de igienă personală, familială și comunitară - impuse de tradiția religioasă a evreilor și respectate de milenii - fac din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot scurs În țărână cam o jumătate de ceas” <endnote id="(753, p. 37)"/>. În fine, la scriitorii englezi contemporani cu Shakespeare, motivul foetor iudaicus se Întâlnește din abundență <endnote id="(688, pp. 36-37)"/>. Este foarte probabil că sărăcia și mizeria care domneau În unele comunități evreiești est-europene, supraaglomerarea ghetourilor, condițiile igienice precare În stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștinilor. Astfel, evreii alcătuiesc ceia ce s-a numit un Cahal, un fel de papistășie, o jezuiterie, o masonerie și nu lasă pe nimeni din [neamul] Israel să se piardă”. Pentru a demitiza această imagine falsă, Arghezi descrie, În continuare, mizeria În care trăiau „milionarii” calici din mahalalele evreiești din Iași, Pașcani și Târgu Frumos <endnote id="(398)"/>. Tot În anii ’30, Mihail Sebastian folosește, la rândul lui, cam același tip de retorică În romanul cu accente autobiografice De două mii de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentariu : Steaua lui David, În șase colțuri. Tot În 1997, Într-o carte care conține, chipurile, Dezvăluiri cutremurătoare despre modul În care francmasoneria caută să distrugă România se susține că „Mișcarea sionistă” (sinonim pentru „complotul mondial iudeo-masonic”) provoacă lumii „atâta mizerie și suferință” pentru că membrii ei „se Închină Diavolului, sunt susținuți În acțiunile lor de Diavol” <endnote id="(cf. 502, V, p. 54)"/>. De altfel, publicațiile românești de extremă dreapta abundă de acest tip de retorică : „În România funcționează cea mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreunui copil. Agenții poliției locale au fost solidari cu pogromiștii. Rezultatul : trei morți, mulți răniți, plus jafurile uzuale. În aceste cazuri, pretinsului infanticid nu i s-a mai asociat un scop ritual. A fost speculată starea de foamete și de mizerie de după război, pentru a-i acuza pe evrei de antropofagie și că se Îmbogățesc furând copii creștini și vânzând produse făcute din carnea lor. De altfel, În acea epocă, activiștii comuniști maghiari Încercau să justifice sărăcia și foametea din țară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Lumea liberă, New York, nr. 798, 16 ianuarie 2004, p. 23. 864. Felipe Torroba Bernaldo de Quirós, Evreii spanioli, traducere și prefață de Ezra Alhasid, Editura Hasefer, București, 2003. 865. În 1859, compozitorul maghiar Franz Liszt susținea că, locuind În „mizerie decadentă”, evreii est-europeni „răspândesc o boală molipsitoare nemaivăzută, nenumită și necunoscută Înainte, o boală care Îi va aduce la dezastru pe opresorii lor” (866, p. 534). 866. Levente Szabo, „Just Pure Music. Franz Liszt’ Book on the Relationships between the
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar cerșetori care nu au decât o cămașă, o haină zdrențuită pe ei, dar sunt trecuți pe exercițiul 1940/1941 în matricolul fiscal cu un venit imobiliar de 1000-2000 lei anual pentru un bordei în ruină, locuit în condiții de mizerie. Acești oameni săraci, fiind încadrați la un venit de 36000 lei sunt obligați să predea un costum de haine, o pereche de bocanci, flanelă de lână, în valoare de 12000 lei deși ei trăiesc din mila publică. De asemenea, este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acoperirea cheltuielilor pentru șase zile din săptămână. Suntem în situația de a închide cantinele și 2000 de evrei vor suferi de foame. De altfel, președintele Comunității, avocat Isac Abramovici solicita un delegat al Federației pentru a vedea suferința, foamea și mizeria în care trăiesc evreii evacuați în Dorohoi. De asemenea, în Memoriul din 29 septembrie 1941 în care se preciza că în Dorohoi sunt un număr de 7000 de suflete, se arăta că „dintre aceștia 4000 se pot întreține singuri, dar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se vrea crearea de precedente pentru întoarcerea evreilor”. Același răspuns și în cazul evreicei Zlota Argintaru 1105, văduvă de război, cere repatrierea fiului său Saia Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin”. Reține atenția o petiție adresată regelui Mihai I, în numele femeilor evreice deportate la Moghilev. Direcția Generală a Poliției București, prin ordinul nr.11533 din 15 iunie 1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
32) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”11 iulie [1]968”> Dragă Costel, Am primit scrisoarea ta chiar în ziua cînd, neliniștit că nu-mi răspunzi, ți-am trimis cîteva rînduri. Nu mai sînt deloc surprins că la Institut mizeriile sporesc. Nulitățile și veleitățile nerealizate simt că nu mai au mult de trăit (intelectualicește, dacă pot spune așa). Eu însumi sînt atît de scîrbit de tot ce se întîmplă aici, de ce mi se întîmplă mie, încît cred că singura contralovitură
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ce se întîmplă aici, de ce mi se întîmplă mie, încît cred că singura contralovitură, singura consolare e creația. Nu cer Domnului decît sănătate. (Ar trebui să-ți narez ce mi s-a mai întîmplat în ultima lună, dar sînt atîtea mizerii, încît îmi este lehamite.) Îți spun doar că ginerele lui Ibrăileanu mă critică acum în fața studenților și în prezența mea (la examene), drept pentru care în articolul din Scînteia (9 iulie) (l-ai văzut?) i-am pus un cui . Prezența
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]