6,363 matches
-
regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă mahalaua "cu grădini și uliți patriarhale", în care casele sunt "flăcări de mușcată, cerceluși și maghiran". N. D. Cocea zugrăvește lumea politică de după război (Fecior de slugă, Pentr-un petec de negreață, Nea Nae) cu o cruditate ostentativă, Vasile Savel, în romane documentare asupra epocii războiului (Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a cronicii civile botoșănene, D. V. Barnoschi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuvîntul nostru acera, tocmai în această direcție trimite sensul ei profund, a naște sau a renaște în ceva, a spera sau a fi binecuvîntat cu o nouă viață. După secolul V î.e.n. nu se mai găsesc în resturile arheologice aseme- nea statuete, dovadă clară că pe capul ivriților și filistenilor a fost impus cu feroci- tate de către Ezra și Nemeea, gheara nevăzută a lui Iahwe. Aceasta este perioada istorică de formare a mozaismului. În localitatea Năeni, județul Buzău, s-au descoperit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
laudă biblioteca regelui Leovigild fiindcă strălucea de ,,getică lumină”. Hulitorii însă au avut grijă să toarne peste această cultură plină de lumină, tot closetul lumii să nu se mai știe în vecii vecilor că a existat în antichitate și aseme- nea univers spiritual al lumii geților. La Dionisie Periegetul, arimaspii sînt numiți arimani, iar Homer spune în Iliada că patria lui Thyphon, cel mai renumit titan, era țara arimilor. Și tot în ținutul ari-milor de la nordul Istrului, spune Herodot că s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu glagorie) că este mai bine o pace pentru macedoneni decît o șonțeală continuă. ,,Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) și rănit de vîrful unei săbii anul trecut cînd am pornit război cu mulțimea de macedo- neni ce au ieșit în frunte cu regele lor Filipoi Enia pentru că eu am refuzat să merg, să-l respectăm și să-l (re)cunoaștem ca badi(frate mai mare). Am luat carele și am dus femeile de lîngă rîu(Istru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nesimțitoare (pilulele.blogspot.com) A: Cum îl cheamă? B: Cum îl cheamă? Tot Horia. Uite ce coincidență! (IVLRA: 241) Uite cine (mai) vorbește acum! Nici nu apucase ambasadorul american să sune la Washington și să raporteze "le-am zis-o, nea Georgică" când luptătorii pentru... (brizu.catavencu.ro) În anumite contexte, uite se specializează ca indice al actului linvistic de ofertă (în calitate de sinonim al performativului "poftim"). Și vin și zic... măăăi, hackere, uite de aici zeci de mii de coco, sparge
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
întrebat dacă îl mănâncă tot, să i-l taie. Copilul a răspuns convingător că-l mănâncă tot. Atunci l-a mai întrebat, „dar dacă-ți mai aduc unul îl mănânci și pe acela”. Copilul flămând a răspuns bucuros: „îl mănânc nene”. „Dar dacă îți mai aduc încă unul îl mămânci”? Răspunsul a fost promt: „îl mănânc”, la care a răspuns, unchiul Costică : „Eu ți-i tai pe toți trei, dar dacă nu-i mănânci te bat”. îi mănânc” a fost răspunsul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mămânce cu lăcomie, dar cu mare greu l-a terminat de mâncat. Unchiul l-a tăiat și pe al doilea și copilul a prins a mânca din ce în ce mai puțin și mai îngândurat. La un moment dat copilul a izbucnit în plâns: „Nene, nu mai poci, da’, să nu mă bați”. Na mai mâncat și nici n-a fost forțat să mănânce. Unchiul i-a pus în poala cămășuicii pe celălat pepene netăia și i-a spus să-l mănânce acasă atunci când i-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
expediată în anul 1958. Suntem în anul 1997 și mama Ileana, fără vedere, trăiește și se bucură de viața feciorilor ei care vin de departe ca să se bucure cu mama lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician, iar fiica, Mihaica, -botezată de mama a ajuns medic și a lucrat în Constanța, apoi în Eforie Nord, unde s-a căsătorit cu doctorul Lupu. De când s-a căsătorit n-am mai văzut-o niciodată. Unchiul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de mama a ajuns medic și a lucrat în Constanța, apoi în Eforie Nord, unde s-a căsătorit cu doctorul Lupu. De când s-a căsătorit n-am mai văzut-o niciodată. Unchiul Cristea ? Un fel de Emil Cioran ! UNCHIUL GHEORGHE Nenea Gheorghe, a absolvit școala de arte și meserii din comuna Șuțu. Era un tâmplar foarte nervos. Când era cavaler era primul și apoi singurul om cu bicicletă din satul Boarca și din această cauză era foarte mândru. îmi amintesc că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață a verificat cauciucul și a găsit un bold înfipt în cauciuc, care de fiecare dată când remonta și umfla roata, înțepa camera și făcea altă înțepătură. După căsătorie, nenea Gheorghe s-a mutat în Brăila și a lucrat, ca tâmplar într-o întreprindere de stat. Pe timpul războiului a lucrat la confecționarea bărcilor cu ajutorul cărora se demontau minele marine, fără a se folosi vreun cui de metal în construcția bărcii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lucrat la confecționarea bărcilor cu ajutorul cărora se demontau minele marine, fără a se folosi vreun cui de metal în construcția bărcii. A avut patru copii. O fiică foarte inteligentă a făcut meningită și a murit la vârsta de 12 ani. Nenea Ghoerghe a fost atât de tare afectat de moartea fiicei lui, încât ne-am temut că-și pierde mintea sau că moare în timpul înmormântării fiicei lui. Ceilalți copii ai lui sunt, Ștefan și Mihai șoferi, iar Rodica asistentă medicală. Și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ghoerghe a fost atât de tare afectat de moartea fiicei lui, încât ne-am temut că-și pierde mintea sau că moare în timpul înmormântării fiicei lui. Ceilalți copii ai lui sunt, Ștefan și Mihai șoferi, iar Rodica asistentă medicală. Și nenea Gheorghe, și soția lui m-au vizitat și la Crucea și la Vama. MĂTUȘA ȘTEFANA Ultima, și cea mai mică soră a lui tata, Ștefana, s-a căsătorit cu Apostol Trișcaș, un bărbat voinic, harnic și bun la suflet. La
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
<titlu> Prefața, autorilor la ediția întâi Nea fost deosebit de greu să găsim un titlu pentru cartea de față. Chiar și un "titlu scurt" adecvat conținutului, de exemplu, "Teoria literaturii și metodologia studiului literar", ar fi fost prea incomod, înainte de secolul al XIXlea am fi putut rezolva mai
[Corola-publishinghouse/Science/85044_a_85831]
-
o manieră artificioasă. După 1989 T. s-a întors la comedia sentimentală și de moravuri. SCRIERI: Gara mică, București, 1959; Cu tot cu soarele pe masă, București, 1965; Albastru deschis, București, 1966; Io, Mircea Voievod, București, 1966; ed. București, 1971; Drum bun, nene Esop, București, 1967; Ștefan și Sihastrul, București, 1967; Cabanierul, București, 1968; Privire în lungul șoselei (Bradul lui Crinț), București, 1968; Iscusitul meșter Vreme, București, 1968; Cred în oameni, București, 1968; Cetatea de piatră, București, 1969; Asklepios și Hippolit, București, 1969
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru? Pristanda: Patruzeci și patru în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiță. Nu m-am plimbat eu la luminație în trăsură cu Zoe și cu nenea Zaharia în tot orașul? Tocmai ea, cum e glumeață, zice: Ia să-i 41 numărăm steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joițica, tocmai dumneei, care de!... Să ne așteptăm de la dumneei la o protecție... Tipătescu: Apoi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joițica, tocmai dumneei, care de!... Să ne așteptăm de la dumneei la o protecție... Tipătescu: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu știe și nenea Zaharia și ea că ești omul nostru... Pristanda: Al dumneavoastră, coane Fănică, și al coanii Joițichii, și al lui conul Zaharia... Ei? Și le-ați numărat, coane Fănică?... Ei? Așa e? Patruzeci și patru... Tipătescu: Vreo paispce... cinspce. Pristanda: Apoi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în curtea primăriei. Tipătescu: (interesându-se de povestire) Ei? Pristanda: M-am maiîntors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele. Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... Pristanda: Ce-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele. Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... Pristanda: Ce-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba. Pristanda: Ascult, coane Fănică. Tipătescu: Dacă s-ar putea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.) Pristanda: (răpede) Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă. Pristanda: Ascult. Tipătescu: Nene Zahario, e lung ce ai să-mi spui? Nu mi-o poți spune la dejun? Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai să-mi spui? Nu mi-o poți spune la dejun? Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu-i așa, nene Zahario? Să fie așa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între bărbați. Pristanda: Ascult, coane Fănică. (Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu-i așa, nene Zahario? Să fie așa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între bărbați. Pristanda: Ascult, coane Fănică. (Pristanda pleacă spre fund. Tipătescu se întoarce spre Trahanache și coboară. Când Pristanda vrea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
piciorul în prag și-i zic: Ia ascultă, stimabile, ai puțintică răbdare: docomentul!" vede mișelul că n-are încotro, și-mi scoate o scrisorică... Ghiți a cui și către bine? Tipătescu: (de abia stăpânindu-și emoția) A cui? A cui, nene Zahario? Trahanache: Stăi să vezi. (răspicat și râzând.) A ta cătră nevastă-mea, cătră Joițica! Scrisoare de amor în toată regula... 'Ai? Ce zici d-ta de asta? Tipătescu: (turburat rău) Nu se poate, nu se poate! Trahanache: Am citit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Deseară, am aflat că dăscălimea cu Cațavencu și cu toți ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiță să îngrijească. Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
îmi place să pun punctele pe i... Se aude... Brânzovenescu: Se aude... cum că partidul nostru dă la colegiul II ajutor lui Cațavencu... Tipătescu: (mișcat) Care partid? Care Cațavencu? Brânzovenescu: Cum care partid? Farfuridi: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri... să ducem pe brațe pe d. Cațavencu. Tipătescu: Și cine spune asta? (râde silit.) Brânzovenescu: Nu râde, stimabile, nu râde; a început să se vorbească... Farfuridi: Și de!... Ce să zicem! Lumea are pentru ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]