KorAP: Find »[drukola/base=oriental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...243 244 245 ...314 >

7,850 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537

cu totul uitată. Trebuie să revenim la asta, în mod propedeutic chiar, pentru a confirma faptul că a ne occidentaliza e normal, din moment ce avem aceleași izvoare ale modernității. Știți că privit din China, Islamul e o lume formată occidental, nu oriental. De ce atunci Coranul e atât de prost citat, doar în ceea ce conține el violent? Subliniați în cartea dvs. că există nenumărate versete blânde, care promovează toleranța față de ceilalți... Violența este conținută în Coran, dacă n-ar fi acolo, lucrurile ar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957

purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea înclinații spre muzica eclectică), știință, filosofie. Viziunea sa asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un ascet, care își transformase atelierul într-un adevărat templu, impresionând pe vizitatori prin atmosfera profund spirituală. Coloana brâncușiană, unică în concepție, este alcătuită din forme romboidale repetabile la infinit, având la

A doua oară unu by Viziteu Diana (2012) [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

acestor regiuni, răspund necesității ei de cercetare psihologică și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de autoreprezentare a acestor popoare și a descendenților lor din perioada post-colonialistă"53. O analiză sintetică a discursurilor apusene (Orientalismul, Balcanismul) despre alteritatea orientală și răsăriteană poate să explice prezența unor clișee în reprezentarea hibridizată a Europei divizate între Apus și Răsărit sau Orient, între centru și periferie. Orientul are un rol important în autodefinirea civilizației Europei occidentale. "Orientul, definit de Edward Said, nu

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
cultural, previzibil pentru a-l fixa în termenii dominației culturale și sexuale. Cât privește Balcanismul sau discursul occidental despre sud-estul european ori Balcanii, acesta nu este, pretind specialiștii, o simplă preluare a modelului orientalist, elementele comune datorându-se prelungirii tradiției orientale în zonă o dată cu extinderea Imperiului otoman, dar și poziției geografice intermediare între Europa și Orientul Apropiat, care favorizează interferența culturală. Balcanii, un spațiu cultural de frontieră, undeva între istoria dramatică și mit, un loc cu o geografie disputată și o

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
pe de o parte și recentul imperialism sovietic pe de alta, toate interferând cu autore-ferențialitatea națională și culturală locală.126 Istoria acestui spațiu înregistrează de asemenea ciocnirea de interese politice și economice dintre vechile imperialisme apusene și cele răsăritene sau orientale, dintre democrația occidentală și totalitarismul sovietic în timpul Războiului Rece, dintre stabilitate și insecuritate, tradiția democratică apuseană și pseudo-democrație după 1989, care se confruntau și se confruntă mereu în acest loc. Este situată de asemenea la frontiera imperialismelor reale (medievale sau

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
cei de stânga 180. Indiferent de opțiunile ideologice, se vor lamenta împreună în fața pericolului "invaziei tribale" a răsăritenilor asupra lumii civilizate, cu precădere în Europa occidentală, Statele Unite fiind antrenate acum într-un alt tip de război, Războiul fierbinte cu terorismul oriental. Asemenea reacții vor fi însă temperate în discursurile oficiale menite a reflecta angajarea fermă în politica de globalizare și de construire a noii ordini mondiale. Este puțin probabil ca est-europenii înșiși să simtă acest "triumf al democrației liberale", ci, mai

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
poetic. Trecutul barbar este oglindit în ceea ce observatorii consideră ca fiind înclinația genetic moștenită înspre despotism și ipostazele moderne ale dictaturii. Nimic nu este însă simplu și clar în acest spațiu. Această trăsătură este atenuată din fericire oare? de moștenirea orientală care slăbește virilitatea agresivă a balcanicului, ademenindu-l cu dulceața nepăsării, delăsării și supunerii. Geniul poetic al românului și autenticitatea trăirilor sale sunt contrabalansate de geniul diabolic al femeii care își pân-dește victima, bărbatul apusean, rațional și moral. Și

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
urmele greșelilor și viciilor acestora fie în mereu repetabila lor istorie, fie în moștenirea lor genetică. Sortiți să fie bântuiți pentru totdeauna de spectrele istoriei, de tiranii întorcându-se în viața lor sub diferite deghizări, de genele lor balcanice sau orientale, barbare sau primitive, românii nu au mari speranțe pentru viitor. Nici o revoluție nu poate să le schimbe acest destin absurd, un clișeu comun în reprezentările apusene și în auto-reprezentările românești. Iată de ce reprezentările acestea despre România nu sunt povești cu

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
să fie bântuiți pentru totdeauna de spectrele istoriei lor , de dictatorii care îi vampirizează mereu sub altă înfățișare, de umbrele fostelor imperii , reale sau ideologice, care și-au dat mâna ori s-au ciocnit aici, de "genele" lor balcanice sau orientale, europene sau primitive, românii nu pot avea prea mari speranțe pentru viitor. Nici măcar Revoluția nu putea să le schimbe această soartă absurdă și imutabilă, iată un clișeu comun, de fapt, în reprezentările apusene despre români și în autoreprezentările acestora din

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al XIX-lea) ale românilor în legătură cu misterul identității lor, căutarea rădăcinii răului și binelui (absolut) în sufletul românesc și identificarea tuturor stereotipurilor negative, balcanice sau orientale, în discursul despre sine. De fapt, autoreprezentările oscilează conjunctural între extreme pozitive sau negative, rareori urmând o direcție constantă sau reflectând o convingere solidă. Uneori balcanitatea (asumată, deși nu obligatoriu, o dată ce apartenența este parțială, cultural-istorică, și nu geografică) a fost

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare la sine (subiectul apusean al cunoașterii și reprezentării, superior, rațional, activ) în tentativa de reprezentare a Celuilalt răsăritean sau oriental (inferior, imaginativ, contemplativ, pasiv) se încadrează în analiza relației de putere, explicită sau implicită, ce stă la baza construirii discursului orientalist sau balcanist. Acesta presupune generalizarea trăsăturilor Celuilalt: corelarea lor cu trăsături atribuite genului și literarizarea lor pe aceleași structuri

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
materială. În cazul reprezentărilor literare despre România comunistă sau post-comunistă, orientalitatea (efeminare, lascivitate, atracție) sau balcanitatea (barbarie, corupție, înclinații spre violență, virilitate agresivă) sunt rareori explicite în discurs, fiind mai degrabă sugerate metaforic și atenuate prin literarizare : ca în basmele orientale, femeia româncă reprezintă același pericol pentru bărbatul apusean, însă strategia ei este motivată de dorința sa de a se elibera din ghearele unui regim opresiv, devenind astfel un personaj care atrage înțelegerea și compasiunea autorului, simbolizând însăși condiția României la

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
modelului neo-patrimonial, Siani-Davies îi citează pe Kenneth Jowitt, Ronald Linden și Mary Ellen Fischer 310. H. E. Chehabi și Juan J. Linz consideră însă că regimul lui Ceaușescu a fost "sultanistic". Deși aceste definiții ale modelului despotic premodern, de tip oriental, au unele caracteristici comune cu regimul dictatorial al lui Ceaușescu, totuși, sunt ne-cesare nuanțări legate de contextele istorice și politice diferite, nu atât influența despotismului oriental fiind la baza instaurării regimului totalitar în Europa de Est, deci și în România, ci "modelul

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
lui Ceaușescu a fost "sultanistic". Deși aceste definiții ale modelului despotic premodern, de tip oriental, au unele caracteristici comune cu regimul dictatorial al lui Ceaușescu, totuși, sunt ne-cesare nuanțări legate de contextele istorice și politice diferite, nu atât influența despotismului oriental fiind la baza instaurării regimului totalitar în Europa de Est, deci și în România, ci "modelul țarist" impus prin intermediul unui model despotic cu altă față, cel al stalinismului. Revenind la reprezentările britanice despre România stalinistă și neostalinistă, nu insist asupra unor detalii

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

de cultura occidentală. Capitalismul este imperial, dar nu numai atât. Este strălucitor și agresiv. Confortul și valorizarea vieții pe pământ cuprind și celelalte culturi. Din această cauză medicina occidentală, de exemplu, se extinde tot mai mult pe planetă, în timp ce medicina orientală tinde să fie tot mai intens prețuită în Europa. Cât despre superioritatea uneltelor și tehnicilor de tip occidental nu mai trebuie să explicăm cum ușurarea muncii omului este în mod firesc larg acceptată. Pe de altă parte trebuie să spunem

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
socială nu se produc peste noapte și că natura evoluțiilor sociale nu admite salturi, nici în timp și nici în spațiu. Apariția capitalismului se produce în Occidentul Europei după mii de ani de acumulări evolutive și la interferență cu Civilizația Orientală, fără da care, trebuie s-o spunem, Europa nu ar fi însemnat prea mult. Sinteza, acesta este cuvântul care definește măreția unei civilizații. Vestul European capitalist este atât de puternic deoarece a beneficiat de o sinteză rară între Orient și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
dacă îi putem spune așa, a unei instabilități, determinată de spiritul faustic al căutării și al asimilării. Numai plecând de aici vom înțelege de ce capitalismul și lumea occidentală vor valorifica altfel, mult mai dinamic, multe dintre invențiile pe care lumea orientală i le va pune la dispoziție. Vorbim aici și despre lumea arabă, dar și despre China Medievală. Grecia s-a dezvoltat pe tot parcursul său în baza unor valori pe care azi, în mod eronat, le atribuim lumii moderne și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
o sinteză complexă între lumea greacă, lumea romană și orient care au dat ceea ce noi numim azi Imperiul Bizantin. Este vorba despre ,,o sinteză a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice în declin: tradiție latină, elenism, creștinism, cultură orientală"150. Ovidiu Drîmba argumentează că timp de unsprezece secole, perioadă în care occidentul medieval se afla în decădere și dezagregare, ,,(...) Imperiul Bizantin și-a creat o monarhie absolută și o administrație puternic centralizată, a conservat tradițiile clasice - cultura greacă și

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
unsprezece secole, perioadă în care occidentul medieval se afla în decădere și dezagregare, ,,(...) Imperiul Bizantin și-a creat o monarhie absolută și o administrație puternic centralizată, a conservat tradițiile clasice - cultura greacă și dreptul roman - cărora le-a integrat elemente orientale, și și-a extins acțiunea civilizatoare și culturală în țările Europei sud-estice și răsăritene, devenind în felul acesta o componentă importantă a culturii medievale europene în totalitatea ei, și singurul stat civilizat din Europa Evului Mediu timpuriu"151. Imperiul Bizantin

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de coordonate: una orizontală, forțele lui, alta verticală - efortul umanității întregi de a ridica pe fiecare individ la nivelul ei"225. Spre deosebire, în Orient individul nu se simte obligat și nu contribuie în nici un fel la dezvoltarea societății. Lumea orientală este încremenită în propria-i stagnare și fatalitate 226. O altă contribuție a creștinismului o reprezintă reconstrucția eticii și moralei 227 umane pe bazele noi, necunoscute în istorie până atunci, ale iubirii față de oameni. ,,Creștinismul s-a străduit de secole

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
la ele, ca să exprime cu mijloace raționale tocmai ceea ce este mai irațional și mai insesizabil"240. Creștinismul nu admite și nu propovăduiește excesele religioase și misticismele care pot îndepărta ființa umană de menirea și îndatoririle sale sociale. Spre deosebire de creștinism, religiile orientale promovează intuiția mistică și extazul ca instrumente ale legăturii cu divinul și apropierii divinului. Creștinul este un om asumat în raport cu echilibrul interior, psihic, și cu echilibrul său social 241. Fiind o sinteză a mai multor filosofii, creștinismul a fost puternic

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și apropierii divinului. Creștinul este un om asumat în raport cu echilibrul interior, psihic, și cu echilibrul său social 241. Fiind o sinteză a mai multor filosofii, creștinismul a fost puternic influențat de către filosofia greacă, modul de a fi roman și filosofia orientală. Dumnezeu Însuși a creat lumea printr-un act de voință pură, Vechiul Testament fiind clar în ceea ce privește durata creației și ordinea în care lucrurile și ființele sunt așezate pe pământ. Hans Hermann Hoppe subliniază aceste contribuții, noutăți, aduse de creștinism: recunoașterea raționalității

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
perceput sub forma plăcerii de trăi, așa cum se exprimă Freud) în raport cu lumea (cu ,,celălalt"), cu tine însuți (cu ,,eu"-l lăuntric) și cu universul, cu echilibrul lumii fizice înconjurătoare. Lumea occidentală vine spre acest țel dintr-o direcție și lumea orientală din altă direcție. Sistemul referențial de apreciere a stării de fericire este unul complex. Dacă discutăm, de exemplu, despre lungimea și calitatea vieții este evident că lumea occidentală pare a câștiga pariul; după cum dacă discutăm despre echilibru interior și plăcere

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
direcție. Sistemul referențial de apreciere a stării de fericire este unul complex. Dacă discutăm, de exemplu, despre lungimea și calitatea vieții este evident că lumea occidentală pare a câștiga pariul; după cum dacă discutăm despre echilibru interior și plăcere,atunci lumea orientală ne poate învăța multe. Problema este aceiași, întrebările sunt aceleași, numai labirintul căutărilor este diferit. Atunci când omul modern militează împotriva discriminărilor de rasă nu greșește. Indiferent cărei rase sau culturi aparținem, am cucerit pământul împreună și avem un destin comun

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
iar gândirea și organizarea socială rațională ne vine în linia Romei. Nimic nu este întâmplător, totul este acumulare și evoluție. Orientul și occidentul, în toată dezbaterea despre economie și despre bani, nu au un limbaj comun. Hegel arată că: "Lumea Orientală are ca principiu cel mai apropiat de natura ei, substanțialitatea valorilor morale"318. Ca urmare se întâmplă în organizarea socială un element care deosebește în mod profund cele două lumi și anume faptul că în Orient, religia se confundă cu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]