KorAP: Find »[drukola/base=pârâu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...243 244 245 ...339 >

8,467 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

aceasta, pe drumul județean 603, traversează localitatea Uzunu intersectând Drumul European E 70 - 85, își menține direcția până în comuna Mihai Bravu, în dreptul podului peste pârâul Dadilovăț, mărginind la nord pădurea Dadilov. De la acesta limita se continuă spre sud urmând cursul pârâului Dadilovăț, până la intersecția cu drumul gării pe care îl urmează și continuă să meargă paralel cu calea ferată (București-Giurgiu) pe partea vestică, traversează apoi calea ferată ajungând la ferma agricolă (fost CAP), de unde se continuă pe același drum până la stația

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
ul Comasca din localitatea Prundu și urmează spre nord drumul județean 412, până în albia minoră a râului Neajlov, aval de vărsarea în Argeș. Complexul Zboiu-Măgura din Parcul natural Coniana, pornește de la limita estică a acestuia și urmează albia majoră a pârâului Zboiu (15 metri lățime pe partea stângă și 15 m pe partea dreaptă a firului apei) de la izvor până în dreptul pădurii Măgura, după care limita este dată de limita exterioară a pădurii Măgura, incluzând-o în totalitate în aria protejată

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
vârful Picuiului (1.827,3 m) și se continuă spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluența pâraielor Lăncițu / Gârlii. În continuare limita urmărește spre amonte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V, OS Retezat. De aici limita se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietățile comunei Râul de Mori (bornele silvice 51, 45, 49 ale UP V, OS Retezat), pe versantul stâng al

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Lâncițului până pe culmea care coboară din vârful Retezat spre vârful Picuiu (borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
V, OS Retezat). De aici limita coboară în Valea Râușor (borna silvică 51 UP I OS Retezat), după care urmează în aval malul stâng al pârâului, până la confluența Râușor / Ștevea. În continuare limita urmărește traseul drumului forestier până la confluența Râușor / pârâul Sec (borna silvică 34 UP I, OS Retezat). De aici se orientează spre SE, pe culmea Secului, până sub cota 1683,0 m (borna silvică 31 a UP I OS Retezat), situată pe culmea Lolaia -Rucșorii, trece prin vârful Lolăii

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În continuare limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba iancului în pârâul Păros (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmărește aval malul stâng al acestuia până la borna 160 UP VI,OS PUL De la aceasta, urcă pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI,OS Pui, din care

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmărește aval malul stâng al acestuia până la borna 160 UP VI,OS PUL De la aceasta, urcă pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI,OS Pui, din care coboară în Pârâul Mic (borna silvică 157 UP VI,OS Pui), urmărește amonte pârâul până la borna silvică 146 UP VI OS Pui, după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
al acestuia până la borna 160 UP VI,OS PUL De la aceasta, urcă pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI,OS Pui, din care coboară în Pârâul Mic (borna silvică 157 UP VI,OS Pui), urmărește amonte pârâul până la borna silvică 146 UP VI OS Pui, după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea Râul Alb (borna silvică 134 UP, OS Pui), apoi urcă în

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea Râul Alb (borna silvică 134 UP, OS Pui), apoi urcă în culmea Coroeștilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situată pe interfluviul dintre Râul Alb și Pârâul Poienii, trece prin vârful. Brădetului (1861,3m) și cota 1862,7 m după care urmărește interfluviul dintre Râul Alb și Râul Bărbat, până în vârful Capul Găierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m și 1834,0 m. Din

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
culmii cu cota 919,7 m să se facă joncțiunea cu limita vestică a Parcului Natural Ciclovina - Grădiștea de Munte. Această limită trece prin vârful Lăutu, cota 910 m. În continuare limita coboară spre SSE, pe o culme secundară, în pârâul Văratecu, pe care îl urmează aval până la confluența cu Valea Dreptu. Urmărește amonte Valea Dreptu (circa 1,3 km), până la limita pădurii și urcă în Vârful. Măgura cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
3 km), până la limita pădurii și urcă în Vârful. Măgura cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
cota 803,6 m, trecând prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele și Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
prin cota 616 m. Din vârful Măgura limita coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele și Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul stâng al pârâului Șipotele, Dealu

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
coboară prin Dealul Coroi, cota 678 m. în Valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluența acesteia cu pârâul care iese din Peștera Șura Mare și urmărește aval pârâul Ohaba până la confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele și Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul stâng al pârâului Șipotele, Dealu Dreptu, cota 942 m., prin Dumbrava și cota

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
confluența cu pârâul Șipotele. De la confluență limita continuă amonte pe pârâul Șipotele circa 900 m., până în vestul cătunului Șipoteni, ocolind pe la vest și sud peșterile din Valea Șipotele și Cascadei (incluse în parc), după care urcă în versantul stâng al pârâului Șipotele, Dealu Dreptu, cota 942 m., prin Dumbrava și cota 662 m. De aici limita se orientează spre sud prin Vârful. Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului și în continuare în dealul Bran, cota 736,5 m. după care se

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
1307,3 m și 1320,3 m și ajungând în culmea cu cota 1544,9 m, se face joncțiunea cu limita sudică a Geoparcului. Limita nordică debutează în valea Slivuțului, la nord de DN 66 (cota 300 m), urmând cursul pârâului spre amonte până în zona confluenței cu valea Negrii (borna silvica VI/69). De aici limita urcă în versantul stâng, în culmea Făgădăului (cota 416 m) și se continuă spre nord în Dealul Făgădăului, cota 389,7 m, apoi coboară ușor

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
ușor pe direcția NV în înșeuarea cu cota 363,5 m după care urcă din nou, în dealul Godeanu, trecând prin cotele 456 m, respectiv 451,5 m ca apoi schimbându-și traiectul pe direcția E-V să traverseze valea Pârâului și să se continue prin vârful Băneșului (462,4 m),în versantul stâng al valea Mocăduia, până în dreptul unui afluent stâng, în continuare limita nordică a Geoparcului, după traversarea Văii Mocăduia urmează un traiect aproximativ E-V prin Vârful. Teleacu

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
limita nordica a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe direcția E-V se secționează afluenții acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea Frăsinet, Coveie, vârful Titiana, vârful Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică pornește

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
a Geoparcului se confundă cu limita administrativă dintre comunele Răchitova și Lunca Cernii. Din Dealul Văratecului se coboară pe direcția Sud pe un picior până în obârșia Văii Ciulii ca apoi pe direcția E-V se secționează afluenții acesteia (pârâul Văleanului, pârâul Rusului), apoi limita trece la nord de vârful Hălmu, cota 903,8 m., străbate culmea Frăsinet, Coveie, vârful Titiana, vârful Ciciana, vârful cu cota 806 m., vârful Măgurii - Dealul Socilor, cota 1.182,8 m. Limita vestică pornește din dealul

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
valea Cracului; la circa 1 km. sud de culmea cu cota 1.252,0 m limita coboară, cotind brusc spre est, în Valea Cracului, în dreptul confluentei cu cota 1.001,6 m. Începând de aici limita urmărește spre amonte cursul pârâului Cracului și se ajunge prin izvoarele Groșanilor pe culmea Petreanului în vârful cu cota 1828,0 m. Limita vestică a Geoparcului se continuă pe cumpăna de ape ce separă bazinul hidrografic al Râului Mare de bazinul Bistrei (prin văile Peceneaga

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
și se ajunge prin izvoarele Groșanilor pe culmea Petreanului în vârful cu cota 1828,0 m. Limita vestică a Geoparcului se continuă pe cumpăna de ape ce separă bazinul hidrografic al Râului Mare de bazinul Bistrei (prin văile Peceneaga și pârâul Bistra Mărului). Limita are o direcție NNE-SSV și urmărește linia culmilor: cota 1.799 m, vârful Scărișoara, cota 1.888 m, vârful Cununii, cota 1.998 m, cota 2.086 m din Muntele Galbenii, cotele 2.163 m, 2.149

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
1850 m), urmărind limita O.S. Vișeu până la frontiera de stat cu Ucraina. În continuare limita nordică este dată de frontieră de stat, care trece prin vârfurile Ignăteasa, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu și coboară pe pârâul Narița în localitatea Valea Vișeului. De aici limita parcului natural este râul Tisa până la borna silvică 284. Limita estică urcă pe pârâul Șesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănării până la Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervația stâncăriile Sâlhoi și micro-rezervația

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
stat, care trece prin vârfurile Ignăteasa, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu și coboară pe pârâul Narița în localitatea Valea Vișeului. De aici limita parcului natural este râul Tisa până la borna silvică 284. Limita estică urcă pe pârâul Șesuri până în Pasul Măgura, coboară pe valea Bănării până la Sâlhoi (canton silvic), incluzând rezervația stâncăriile Sâlhoi și micro-rezervația botanică de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvică 107), trece prin bornele silvice 102, 149 și coboară la

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]