8,290 matches
-
o idee sau tema în nuvela pentru care ai optat Surprinzând existența lumii contemporane lui, Slavici creează personaje complexe și verosimile ale căror destine ilustrează viziunea realistă asupra existenței umane. Consider că prin aceste destine tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
multe planuri de referință. Principalul plan narativ îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin este pus sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Este un personaj realist, tipologic, care se consumă între iubire și patima pentru pământ. Sub aparența simplității („Sufletul său este în realitate unitar: simplu, frust și masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie.“ - E. Lovinescu) și a linearității procesului de alunecare în afara valorilor morale, Ion are o structură interioară complicată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Cintunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea neo desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia cântă tot mai tare ... Și mapropii, ochii negri săi deschid cuo sărutare. (George Topîrceanu, Singuri) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de provincie. Capodopera lui este o nuvelă psihologică, remarcabilă prin complexitatea personajelor și prin realismul viziunii artistice. Aceasta evidențiază o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, fiindcă se întemeiază pe observație socială și psihologică. Tema degradării morale provocate de patima îmbogățirii se concretizează întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Ea se asociază cu tema banului, tema familiei și cea a destinului, exprimate în cugetările bătrânei, personajul reflector prin care se transmit lectorului concepțiile scritorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nuvelei, Ghiță, este centrul de iradiere a semnificațiilor, destinul său ilustrând viziunea despre existență a autorului și tema principală a nuvelei. Eroul lui Slavici este un personaj complex, dilematic, de mare forță în reprezentarea omului care se lasă dominat de patima banului. Transformarea sa tragică dintr un om moral întro ființă imorală este reliefată mai ales prin modificarea relațiilor între Ghiță și celelalte personaje. Când liniștea familiei sale este tulburată de apariția lui Lică Sămădăul, Ghiță încearcă să i se împotrivească
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lumi de sfârșit de veac XIX, prin ob ser vația psihologică minuțioasă și prin complexitatea personajelor. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată Principala temă - degradarea umană provocată de patima înavuțirii - focalizează discursul narativ asupra lui Ghiță, protagonistul nuvelei. Cea dea doua temă, cea a destinului, îl opune lui Lică Sămădăul, antagonistul care exercită asupra sa o stranie fascinație a răului. Așadar, relația dintre Ghiță și Lică este de tip
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în evoluția relației dintre cele două personaje Surprinzând viața și moravurile lumii contemporane lui, Slavici își creează personajele sub semnul complexității psihice și al relațiilor sociale verosimile. Consider că prin relația dintre Ghiță și Lică tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii evidențiază convingerea scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă personajele care încalcă principiile morale sunt sancționate aspru în final. Deși sunt antitetice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
manifestă decât o indiferență rea, plină de egoism față de Ana și față de propriul copil. Momentul în care Ana înțelege că nimic nu va stinge „glasul iubirii“ din sufletul lui Ion este nunta Floricăi și a lui George (cap. X). Văzând patima cu care Ion o privește pe Florica, Ana îi spune că se va sinucide. Răspunsul plin de cruzime al celui pe care îl iubește cu disperare reliefează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unui mort un ban în gură, care, a treia zi sco țîndu-se din gura lui, să se spele și să se puie în rachiu, și apoi să se dea bețivului să beie din el, și îndată se va vindeca de patima sa. Pune sub limba unui mort un ban de argint și, cînd va fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limba unui mort un ban de argint și, cînd va fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara pe cineva de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el mare să și-l rupă singur în bucă țele și să-l arunce peste ogoare primăvara, căci va fi foarte deștept acel copil și ce va vedea cu ochii va face cu mînile. Băieții mici cu buricul afară au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii simt așa ceva, apoi la cel necredincios soț nu se gudură cînd intră în ogradă. Cînd se udă cînele pe păretele casei, femeii îi place alt bărbat. Cînd trage cînele pe nări (sforăiește) e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Obrejenie [Schimbarea la Față] se iau o crăcuță cu șapte prune, cîteva alune și se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în baieră* după cetirea fiecărei Evanghelii, și cu acea baieră cu douăsprezece noduri de se va încinge cine are friguri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături. Nu lucra în Joia Apelor [a noua joi după înviere], că e rău de înțepat. Judecată Cînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau „al găinilor“, al împă ratului nemțesc. Cînd cad luceferi, mor împărați de cei mari. Lucru Cînd soarele este aproape de sfîrșit, trebuie să stai pînă sfințește și apoi să începi lucrul. în sîmbăta din Săptămîna brînzei și a Paștilor (a Patimilor) să nu lucrezi nimic, căci cazi, ca și Lazăr. Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia și vinerea. Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la astfel de copii nu li se dă pește de mîncat. Nas Cînd te mănîncă nasul, ai să plîngi. Se zice că copila care-și vede vîrful nasului, măritîndu-se, va avea mulți copii. Cînd îți curge sînge din nas din patimă, fă o gaură cu sfredelul într-un lemn, lasă să curgă sîngele în ea și bate apoi un dop de lemn, că-ți trece curgerea. Cînd îți curge sînge din nas sau gură în Săptămîna Mare, ai să te îmbolnăvești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna Patimilor, se roșesc ouăle și se numește „Vinerea Ouălor“. La Paști, cine merge la biserică să-și puie un ou roșu în sîn, ca să fie totdeauna roșu. La sfintele Paști mănîncă ouă roșii, că vei fi roșiu. După ce iese de la înviere
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii [după 30 iulie] nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodărie. în Vinerea Seacă de lîngă Paști, nu se dă nimic afară din ogradă, că nu e bine. Vineri, [în] Săptămîna Patimilor, cei care au curgere de sînge din nas să se rază, că le va trece; iar cei care au durere de cap să se spele pe el, căci le va scădea durerea. Cine se scaldă în Vinerea Seacă, înainte de a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna Patimilor - ultima săptămînă înaintea Paștilor Joimari / Joia Mare - joia Săptămînii Mari Vinerea Ouălor / Vinerea Seacă / Vinerea Mare / Seara Domnului Iisus Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedere tipologic viața eroului genial este adesea neinteresantă. Eroii lui Cehov n-au nimic genial, dar sunt pentru narator, dramaturg/cititor materia primă a epicului și caracterelor. Eroul de ficțiune exprimă o categorie caracterială recognoscibilă: arivism, impostură, avariție, sau diverse patimi cum ar fi setea de putere, exhibiționism, preacurvie sau patologii de genul evaziunii în crimă, satanism, demență sau sinucidere. Foarte rare sunt romanele reușite ce au drept protagoniști creatori de geniu, artiști, și asta când ei întrupează o tipologie umană
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
corecția adusă confuziei bine întreținute conform căreia discursul revoluționarului din "Împărat și Proletar" ar fi chiar vocea, convingerea etică a poetului. Neliberal prin înrâurirea "Upanișadelor" și a eticii kantiene, ce legiferau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor caracterelor apte să canalizeze patimile, instinctele, defulările iraționale ale mulțimii, Eminescu este prezent în cugetarea Cezarului, nerecunoscând decât legea morală lăuntrică ce exclude furia egalitaristă, pragmatismul și contingentul. Deturnarea retorică a planului semantic, premeditată de Eminescu, a generat confuzia de apartenență a celor două conștiințe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
politicianiste și conspirații în contra a tot ceea ce îi depășea întelegerea și moravurile. Poemele și prozele poetului vor fi tot atâtea probe de înălțare peste bolgia lungii sale captivități, ceea ce nu a exclus pătimașa sa reactivitate, în calitate de gazetar, la eveniment, la patimile nației supuse strâmbătații și convulsiilor caruselului politic. Etic până la suferință, cugetător faustic în sfera sublimului, Eminescu și-a plătit cu viața opțiunea însingurării în numele forței propriului suflet. Pe care n-a pregetat să și-o trăiască totuși în chipul cel
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Opera poetică a lui Eminescu e suficientă pentru a-l ridica printre geniile neamului nostru. Ce-i mai folosește gloriei acestui om dezmormântarea articolelor sale de gazetă, a polemicilor sale din ziarul "Timpul", unde a scris doar nu pentru că avea patimă pentru viața politică, ci împins numai de necesitățile vieții? Avea uri neesplicabile provenite dintr-o nepricepere absolută a curentului care împingea societatea românească spre propășirea economică (...)". În această capcană încă se află cărțile unor mari eminescologi români contemporani, care au
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ultima pagină. Cât adevăr se află în autoironicul autoportret oferit de S. Damian, spre a neutraliza cât de cât eventualul vitriol al pixurilor prea puțin cugetătoare? Este S. Damian un extraterestru, un outsider absenteist ce se trezește brusc să descrie patimile scriitorilor români? Nu tocmai. Merita să aducă în scenă o premieră despre schimbarea de reflexe, cutume, convingeri politice și estetice în lumina unei experiențe europene de peste două decenii. Rolul de moderator (Holbrooke) îi șade foarte bine, descins cum se vede
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]