19,061 matches
-
după aia starea de... sănătății lui nevastă-mea s-o agravat, o fost operată la cap, s-o ridicat tumora la cap, de la plămân și, fiind și eu bolnav, cu inima, având tensiune și asta, mi-am făcut dosar de pensionare, pe caz de boală. Nu mai rețin în ce an, 2003, 2004, nu mai rețin și... cam asta-i: în momentul de față sunt pensionat pe caz de boală. S. P.: - Am înțeles... Ș. B.: - Și, dacă eu nu stau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Se mai semnalează ca practicieni la Iași Nicefor Teotokis, Georg Saul, Teodorachi și chiar Andreas Wolf, iar la Botoșani Johann Ziegler. În 1795, doctorului Eustatie Atanasiu i se atribuie o pensie pentru cei 25 de ani de slujbă (este prima pensionare a unui medic român din principate). Tot pe atunci funcționau la Iași doctorii sau chirurgii Triandafil, Neculai Festa, Testabuza. La Huși practica un medic evreu, pe nume Josel. În 1800, la Iași mai sunt semnalați doctorii Schmeltz și Anastasie Zimo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
serii de noi procedee operatorii. Al. Cosăcescu, profesor la Iași între 1932 și 1942, a contribuit, și el, la creșterea prestigiului chirurgiei ieșene în perioada interbelică, alături de alte personalități, ca docentul dr. Trosc și dr. V. Buțureanu. În 1923, după pensionarea lui Vasile Bejan, unul dintre cei mai vechi profesori, Clinica obstetricală și ginecologică a revenit profesorului Nicolaie Zaharescu Caraman, care a contribuit, efectiv, la consolidarea bazei materiale a catedrei. Dintre succesorii săi, s-a remarcat, în mod deosebit, profesorul Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
zidit pentru totdeauna în destinul dermatologiei contemporane. Năstase și-a desfășurat întreaga sa carieră la Iași, în aceeași clinică dermatologică, parcurgând în întregime ierarhiile medicală și didactică. Între 1930 și 1965 a fost titularul catedrei de dermatologie, șeful clinicii; după pensionare, a continuat activitatea, zilnic, până la moarte. În acest colectiv se întâlneau ca într-o familie (de fapt, era o familie) generații diferite, profesorii Costea, Munteanu, Dobrescu, astăzi dispăruți și ei, sau prof. dr. Petrescu (actuala titulară), dr. Martinescu și alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
În 1937 îi apare Urcuș, al șaselea volum de poezie (Ed. Fundațiilor) iar în 1939 al șaptelea, volumul Întrezăriri, tot la Editura Fundațiilor. La 1 decembrie 1940 i se aprobă demisia din funcțiile de medic. Începuse să se pregătească pentru pensionare. În 1940, la 23 mai, alături de Mihail Codreanu, Ion Minulescu și alți confrați, este numit în comisia specială pentru acordarea Premiilor Naționale de Poezie. În 1941 primește Premiul Național de Poezie. Când în 1942, revista Fundațiilor a început să publice
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
despre orașul său natal, Storie fiorentine [Istorii florentine] (scrisă între 1508-1510), acoperind perioda de la 1382 la 1506, si Cose fiorentine [Chestiuni florentine] (scrisă între 1527-1534) care relata istoria orașului de la înființarea să până la începutul anilor 1300. Dar abia la vârsta pensionării, în ultimii trei ani ai vieții sale, Guicciardini a descoperit formulă prin care a dat cea mai bună întrebuințare talentelor istorice, precum și experiența să vastă în guvernul papal și în serviciul familiei Medici. Scriind Storia d'Italia [Istoria Italiei] (1537-1540
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că după eliberarea tuturor deținuților politici prin amnistia generală din 1964, au fost eliberați peste 6500 de deținuți politici. Nici unul dintre aceștia nu a încercat să se răzbune pe cei care i-au schingiuit în închisori. Chiar generalul Nicolschi, după pensionarea sa în 1969 și până la decesul său natural în 1992, acasă în patul lui, a trăit în București bine merci, ca un om obișnuit și nimeni nu a încercat să-i facă vreun rău. Aceasta datorită orientării profund creșinești a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Între 1928 și 1930 este directorul Editurii Cultura Națională, iar În 1932 conduce Imprimeria Națională. Între 1930 și 1932 are funcția de director la Direcția Recensământului General al Populației, iar din 1932 până În 1939 lucrează la Loteria de Stat. După pensionare În ființează așa numita Academie Beldie, un fel de cenaclu care func ționează la domiciliul său din Jules Michelet, mediul de gestație a viitoarelor memorii. Financiar o duce greu, e nevoit În această perioadă să facă muncă de corector În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
despre nivelul bunului-gust chiar la unii oameni reputați „de carte“. Nu l-am auzit niciodată pe Bucuța pomenind de taică-său, cum nici pe Arghezi de maică-sa. Avocatul timocean, care-i era devotat și i-a Întocmit formele de pensionare, Îmi spunea că În actul de naștere părintele lui Bucuța e trecut ca având profesia de „servitor“. Dar pe maică sa o aveam aproape În fie care du minică la noi la masă, cu un țoi de țuică și un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se detașează activitatea pu blicistică și de organizare a publicațiilor lui Constantin Ră du lescu-Motru, de care a fost legat printr-o puternică și sta tornică prietenie. A avut și o activitate constantă de cadru didactic. Din 1913 și până la pensionare, În 1947, a predat alternativ limba română, educația profesională și organizarea științifică a muncii la diferite școli: școala Superioară de Arte și Meserii (arhitectul Andrei Pănoiu i-a fost elev); Liceul Industrial nr. 1; Liceul Indus trial nr. 2 etc.
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
simțul practic și se duceau glonț la impresar ca să-l întrebe: „How much?“. Nici ceilalți interpreți din cvartet nu erau urâți, așa că rareori se întâmpla să-și ducă programul până la capăt. Mai ales că transatlanticul era plin de grupuri de pensionare care, după obiceiul de dincolo de Atlantic, socoteau că, odată cu ieșirea la pensie, căpătau și dreptul de a gusta din toate plăcerile vieții. Îndeosebi din acelea pentru care nu avuseseră nici timp și nici bani la tinerețe. Când venea acasă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o parte din noul colectiv de excepție abia închegat. Profesorul Vasile Precop ajunge titular la catedră de limbă și literatura română la Scoala Medie Tehnică Financiară din Rădăuți, unde rămâne până la mijlocul anilor 50 ai secolului trecut când revine, până la pensionarea din anul 1977, la Liceul sau „Eudoxiu Hurmuzachi”, cu o scurtă perioadă în care a activat că inspector școlar. Indiferent de școală la care a activat, prin seriozitate și profesionalism, s-a impus că o personalitate puternică, neimplicata politic, cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
artilerie în rezervă. În perioada foarte grea din timpul războiului între 1941-1943, printre concentrări și școala, Traian Galan a funcționat ca profesor suplinitor la acest liceu iar după anul 1943 devine profesor titular, statut pe care l-a avut până la pensionare. Datorită războiului, este nevoit să părăsească catedră și școala, participând ca ofițer în primele linii - având gradul de căpitan în armată română - pe frontul antisovietic. Pe front, profesorul Traian Galan, a fost un iscusit ofițer de artilerie la trageri, datorită
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
agronom. Un merit deosebit îl are profesorul Traian Galan și prin ajutorul dat elevului Siretchi Gheorghe la internat și în pregătirea bazei sale matematice, elev care a ajuns apoi un renumit profesor universitar de matematică la Universitatea din București. După pensionare, revenea la liceu cu prilejul întâlnirilor unor promoții și mai cu seamă a celor de 10 ani, unde în noi circumstanțe, după decenii, profesorul Traian Galan se manifestă tot exigent și autoritar cu foștii săi elevi, urmărind cum s-au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
Vasile Tiganescu a lucrat între 1966 și 1967 și la un Ghid turistic al fostului raion Ridauti, fără a i se recunoaște contribuția, calitatea de autor insusindu-si-o alții, pe nedrept. Fiind un om deosebit de harnic chiar și după pensionare, când de fapt alții își văd liniștit de odihnă binemeritata după anii de muncă și truda, profesorul Vasile Tiganescu nu-și poate ogoi zbuciumul vieții, decat continuând să scrie și să lase posterității încă un volum intituiat “Gaudeamus- Evocări”, rămas
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
de Bazele electrotehnicii (cu un număr de 12 cadre didactice) și cel de Măsurări electrice se separă formând două noi catedre. Primul șef al catedrei de Bazele electrotehnicii este ales prof. dr.ing. Savel Mitrea, care rămâne la conducerea acesteia până la pensionare, în anul 2004. Din acel an, șeful catedrei este prof.dr.ing. Viorel Varvara. Sediul catedrei se află în clădirea principală a facultății. Deși sub actuala titulatură catedra de Bazele electrotehnicii există numai din anul 1990, disciplinele din portofoliul acesteia au existat
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
anul 1927. Obține titlul de doctor în științe cu teza “Contribuții privind autoexcitarea la mașinile electrice sincrone”, la Universitatea din Iași, în anul 1936. Devine profesor universitar în anul 1940 în cadrul Școlii Politehnice „Gh. Asachi”, unde își continuă activitatea până la pensionare. Deși își susținuse doctoratul în anul 1936, atât titlul de doctor cât și dreptul de a conduce lucrări de doctorat îi sunt suspendate în 1949 deoarece, după noua lege a învățământului, nu întrunea condițiile obligatorii și anume cunoașterea limbii ruse
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
sistemelor de acționare electrică, Reglarea vitezei sistemelor de acționare electrică, Comanda sistemelor de acționare electrică); Regimuri economice ale sistemelor de acționare electrică, Editura Tehnică, 1985. A fost șeful catedrei de Utilizări electrice și automatizări (ultima denumire) din anul 1952 până la pensionarea sa în 1980 (cu o întrerupere de trei ani). A avut o activitate prodigioasă pe mai multe planuri, dintre care menționăm: a creat un laborator pentru disciplinele din domeniul energetic (centrale și rețele electrice) și a format un colectiv de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
România -2002. A fost nominalizat pentru titlul de Man of the Year2002 de American Biographical Institute. A devenit pensionar în anul 1985. În prezent este profesor consultant la Facultatea de Automatică și Calculatoare din Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași. După pensionare s-a dedicat pasiunii sale mai vechi: poezia. A publicat romanul-memorii „Jurnal Neterminat” și opt volume și plachete de poezie. Eugen BALABAN S-a născut la 1 iunie 1938, în orașul Pașcani, din județul Iași. A urmat studiile universitare la
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
1959 s-a căsătorit, cu Bordeianu Rodica, fiica profesorului Amuliu Bordeianu de la liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, intemeindu-si propria familie, dând viața la doi copii, o fiică inginer chimist și un fiu care a absolvit facultatea de electronică. După pensionare, fiind atras în politica de Partidul Republican, a ajuns să îndeplinească o legislatură și funcția de viceprimar al municipiului Rădăuți, timp în care, cu ajutorul colegului și prietenului sau Dragoș Luchian, pe atunci senator de Suceava, a reușit să obțină aprobarea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93295]
-
și să fie hirotonit preot la 8 decembrie 1954. A funcționat ca vicar parohial în diferite parohii, iar în 1977 a fost numit paroh la Câmpina. În 1979 ia în primire parohia Cioplea din București pe care o păstorește până la pensionare, în 1990. În noua calitate, vine profesor la Nisiporești și apoi la Roman, în Seminarul Franciscan. Actualmente activează în parohia din Galați. (cf. Pr. Gheorghe Pătrașcu, Zile de încercare și de har) Înțelepciunea celor mici Într-o zi, apostolii se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am urmat, pe cont propriu, un curs de desenator tehnic în instalații și construcții de mașini. În urma acestui curs, am fost transferat la serviciul de proiectare al uzinei. Aici totul a decurs fără nicio problemă. În anul 1979 a urmat pensionarea. Tot timpul, la început mai puțin și cu multă grijă și frică, dar treptat tot mai curajos și mai larg, am activat pe teren pastoral în special asistență spirituală (direcție spirituală); casa mea, dar mai ales casa sorei mele Ileana
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
spune aici, dar nu cred că se poate spune tot, dar mai ales greu s-ar putea descrie așa cum a fost. În final ceva despre intrarea mea în Ordinul Sfântului Francisc și situația actuală. În concedii, dar mai ales, după pensionare, prietenii mei din închisoare, frații franciscani, au avut inspirația să mă cheme la ei, ca să le fiu de ajutor, dar mai ales pentru prietenia ce ne-a legat în timpul pătimirii petrecute împreună. Primul a fost părintele Dâncă Petru, care m-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Caragiale“ și intră la secția Regie de film. La absolvire este repartizat la Studioul „Al. Sahia“, unde regizează unul-două filme de scurtmetraj pe an și își dedică restul timpului lucrărilor literare de sertar. În 1979 se retrage la Bran. Până la pensionare (1986), va conduce Catedra de artă teatrală și cinematografică a școlii Populare de Artă din Brașov. Moare pe 2 aprilie 2003, la Bran. Filmografie (selecție): Cetatea Neamțului, 1958; Ceramica, artă mile nară, 1960; Secretul unui tablou, 1961; Letopisețul de piatră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
orgoliul unui intelectual care a contribuit la destinul unor cărți în lume. Are, în același timp, modestia unei persoane la care buna educație s-a integrat în felul de-a fi.“ MAGDALENA BOIANGIU, Dilema veche, nr. 122, mai 2006 „La pensionare, Antoaneta Ralian mi-a spus că mă învățase toate secretele meseriei; îi sunt enorm de datoare. De atunci ne leagă o bună prietenie. Este tra ducătoarea mea preferată. Am lucrat în continuare cu ea la Univers, apoi la Polirom, iar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]