6,814 matches
-
Capitolul II Timpul sacru și miturile Durata profană și Timpul sacru Ca și spațiul, Timpul nu este nici omogen și nici continuu pentru omul religios. Există intervale de Timp sacru, ca de pildă timpul sărbătorilor (în cea mai mare parte periodice) și, pe de altă parte, Timpul profan, durata temporală obișnuită, în care se înscriu actele lipsite de semnificație religioasă. Între aceste două feluri de timp există, bineînțeles, o ruptură; dar, prin mijlocirea riturilor, omul religios poate "trece" cu ușurință de la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
necesar sanctificat prin prezența și activitatea divină. Omul religios trăiește astfel în două feluri de Timp, dintre care cel mai important, Timpul sacru, apare sub forma paradoxală a unui Timp circular, reversibil și recuperabil, un soi de prezent mitic regăsit periodic cu ajutorul riturilor. Acest comportament față de Timp deosebește omul religios de cel nereligios: primul refuză să trăiască doar în ceea ce se numește, în termeni moderni, "prezentul istoric", străduindu-se să ajungă la un Timp sacru care, în unele privințe, ar putea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
veșnic". Deoarece miturile alcătuiesc pentru el "povestea sfîntă", omul religios din societățile primitive nu trebuie nicidecum să le uite: reactualizând miturile, el se apropie de zei și ia parte la sfințenie. Există însă și "întîmplări divine tragice", iar omul, reactualizîndu-le periodic, își asumă o mare responsabilitate față de sine și față de Natură. Canibalismul ritual, de pildă, este urmarea unei concepții religioase tragice. Așadar, reactualizîndu-și miturile, omul religios se străduiește să se apropie de zei și să ia parte la Ființă; imitarea modelelor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la Coimbra, să frecventeze "Centrul Academic de Democrație Creștină", (C.A.D.C.) Antonio Francisco Cordeiro, împreună cu câțiva studenți, înființează în 1901 acest Centru, ca să apere catolicismul de învinuirea de "reacționar", aruncată de republicani. În 1905, C.A.D.C. are un periodic, Estudos Sotides, care durează până în 1910. Aci se vorbește de "corporație" în nenumăratele articole care comentează entuziast enciclica Rerum Novarum. Și tot aici, încă din 1908, sunt discutați Maurras și Valois. "Centrul" lucrează după tradiția creștină, prin adunări și nuclee
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
C. continuă să fie atacat de stânga democrată și republicană, atacat fiind în același timp și de monarhiști și forțele de dreapta. În 1912, când Salazar urmează anul III la Drept, apare săptămânalul Imparcial, continuarea revistei Estudos Sociaes. Directorul noului periodic este Manuel Concalves Cerejeira, iar șeful redactor Francisco Veloso. La sediul Imparcial-ului din Rua dos Penedos apare într-o seară un student îmbrăcat modest, care propune un articol despre problema educației. Salazar - care semnează cu pseudonimul Alves da Silva - continuă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
În 1908, ajunsesem să cunosc perfect lepidopterele europene cunoscute de Hofmann. În 1910, visam În mână cu primele volume ale uluitoarei cărți ilustrate a lui Seitz, Die Gross-Schmetterlinge der Erde, achiziționasem deja câteva rarități descrise recent și citeam cu lăcomie periodicele entomologice, Îndeosebi cele englezești și rusești. Se produceau mari frământări În evoluția sistematicii. Începând cu mijlocul secolului, lepidopterologia europeană fusese În general o problemă simplă și stabilă, dominată lejer de germani. Sacerdotul său, Dr. Staudinger, era și patronul celei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
desfrânați („slastoliubtsam“). În același eseu manifestă o atitudine foarte liberală și „modernă“ față de diverse practici anormale, printre altele, inventând un cuvânt rusesc adecvat pentru „homosexual“: ravnopolîi. Ar fi imposibil să consemnăm efectiv miile de articole publicate de tata În diverse periodice ca Rech sau Pravo. Într-un capitol ulterior mă refer la cartea sa de interes istoric, despre o vizită semioficială În Anglia În timpul războiului. Câteva din amintirile lui despre anii 1917-1919 au apărut În Arhiv russkoi revoliuții, publicată de Hessen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să fie niciodată puse În vânzare. Cartea (mai există din păcate un exemplar din ea În „fondul secret“ al Bibliotecii Lenin din Moscova) a meritat să ajungă o pradă În ghearele celor câțiva cronicari care au consemnat-o În niște periodice obscure. Profesorul meu de literatură din școală, Vladimir Hippius, un poet de prima mână, dar cam esoteric, pentru care aveam o mare admirație (o depășea după părerea mea, ca talent, pe vara lui mult mai cunoscută, Zinaida Hippius, poetesă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
dacă o făcea, decât sub Lenin. După reformele din 1860, țara deținuse (deși nu aplicase Întotdeauna) o legislație cu care s-ar fi putut mândri orice democrație occidentală, o opinie publică sănătoasă care-i ținea În șah pe despoți În periodice foarte critice, de toate nuanțele gândirii politice liberale și, ceea ce era absolut uluitor, judecători neînfricați și independenți („Hai, zău...“ intervenea Nesbit). Când revoluționarii au fost În cele din urmă prinși, surghiunul la Tomsk sau Omsk (astăzi Bobsk) era o vacanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
despre un altul, adeseori îl înconjur cu fanteziile mele. Mi le păstrez doar pentru pagina albă. În fața ei, am învățat prea bine aceasta, începe viața autentică. 22tc "22" Dimineață de sâmbătă, pierdută oarecum aiurea. Nu primesc, după ceasuri de așteptare, periodicele sioniste. Mi se spune, cu acea sinceritate a complicității, „Ieri a fost zi de leafă... Dom’ depozitar...“. Știu prea bine ce înseamnă cele trei puncte din oftatul mânuitorului de cărucior, trist că nu-mi poate aduce volumele cerute. Știu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
solidaritate cu obiectele și cărțile din ea, familiarizare cu personalul, complicitate cu vechii cititori. Mă cunosc cu unii fără să fi vorbit vreodată. Este o solidaritate și apropiere între noi date, născute din spațiul limitat al Bibliotecii, din răsfoirea acelorași periodice sau cărți de la raft, din respirarea aceluiași aer, inhalarea aceluiași praf, așteptarea în încordare a acelorași pline de freamăt clipe până îți este adusă lucrarea solicitată, răsfoirea ei nerăbdătoare, aceeași febrilitate, aproape, cu care deschizi ziarul la prima oră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
origine nord-americană a primit un sprijin puternic din partea presei de inspirație libertară (primul număr din Actuel a apărut În octombrie 1970, urmat de Charlie-Hebdo În noiembrie). Deși, În principiu, se situau Într-o perspectivă politică de contestare a capitalismului, aceste periodice erau În acord cu industria de divertisment În punctele esențiale: distrugerea valorilor morale iudeo-creștine, apologia tineretului și a libertății individuale. Supuse unor presiuni contradictorii, revistele pentru adolescente au pus la punct de urgență un compromis, ce poate fi rezumat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sau să-și exprime dorința de a-i primi în vizită. Mintea ei (sau cele câteva jalnice rămășițe ale ei) continua să fie preocupată neabătut de împrejurările morții fratelui ei și a devenit o cititoare obsesivă de cărți, ziare și periodice care se refereau la desfășurarea războiului, la istoria Forțelor Aeriere Regale și la tot ce avea vreo legătură cât de vagă cu aviația. (În această perioadă, de exemplu, numele ei apărea pe listele abonaților regulați la reviste precum Professional Pilot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
critic), 1989; ediția a doua, revăzută, 1999, premiată de Asociația Scriitorilor din Iași; Contemporanii noștri (interviuri), 2000; „...așa se scrie istoria!” (documentar 1944-2002), 2003; Modele culturale comparate (studiu de istoria culturii), 2005. Despre scrierile citate s-au exprimat în diferite periodice de cultură: Al. Protopopescu, Mircea Iorgulescu, Ion Marcoș, Olimpia Șerban, N. Turtureanu, Teohar Mihadaș, Valentin Tașcu, Ion Holban, I. Apetroaie, Al. Piru, D. Țiganiuc, Nicoleta Sălcudeanu, Radu Pavel Gheo, Emil Nicolea, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
umbra, obscuritatea „protectoare”. Improvizează o „apărătoare” din frunză de viță! Se înțelege că acest gest nu este decât expresia simbolică pentru un „moment epocal” din existența umanității. Atenție, însă! Frunza era o rezolvare provizorie: pălește, se vestejește și trebuie înlocuită periodic. Omul ieșise din timpul etern, intrând „sub zodia provizoratului”. Pe firul de mătase al curgerii infinite vor fi înșirate rânduri-rânduri de frunze, de către rânduri-rânduri de oameni, trăind la rândul-le drama de a se trezi descoperiți (la propriu și la
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
literatur ii s ituate la cel mai înalt nivel, prin manifestări cultural artistice de bun-gust și de calitate, prin cenacluri de creație literară, prin dezbateri, concursuri și publicații în care să-și afle loc scriiturile tinerilor talentați. Din păcate, unele periodice literare s au transfo rmat într un fel de feude cu porțile ferecate în care p ătru nderea cuiva din afară ar echivala cu străpungerea zidului chinezesc. Multor condeieri înzestrați cu reale aptitudini li se blochează posibilitățile de afirmare și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
municipală de cultură, Ateneul Tătărași, Complexul Muzeal Moldova, Casa memorială „Mihai Eminescu”, Colegiul „Octav B ănci lă” - Sala de festivități, Liceul „Dimitrie Cantemir”). A fost cu totul specială prin anaptia programului care a cuprins nu numai lansări - eveniment (cărți și periodice de înaltă ținută), o după amiază de poezie - Poezia Salonului (o idee mai veche reiterată), aniversări ale personalităților Salonului, spectacole și microrecitaluri de m uzic ă și poezie, pe lângă Ziua cărții pentru copii (care s a transfor mat, de la un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din biblioteci, Masa rotundă pe o problematică actuală - „Iași - Cernăuți ʹ600” (după ce în anii anteriori, ea a abordat alte problematici literare și culturale de mare interes pentru românii din afara comunit ății dar și pentru cei din țară: editările de cărți, periodice r omân ești - dificultăți și succese; revistele literare românești din țară și din comunități, traducerile și receptarea literaturii române în universalitate ș.a.), Scriitorii în școli (întâlniri directe, în licee cu scriitorii prezenți la Salon), specială și prin materialele publicistice ale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
parte din tezaurul pe care l deține spre r evelația publicului Salonului și a cititorilor ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de periodice mai vechi deținute de bibliotecă, între care la loc central a stat „Albina” și „Alăuta românească”, publicul ieșean având atunci o lungă perioadă (aproape două luni) la dispoziție spre a o vi zita. I.N.O. - O ultimă întrebare, poate. Am
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1924, a celor două partide democratice - național și țărănesc într-un singur partid, a Partidului Național Țărănesc, apare la Cernăuți în 1922, redacția și administrația în strada Cuciurul Mare nr.4, unde era locuința și domiciliul lui Aurel Hutu, liderul periodicului, iar după plecarea acestuia la Câmpulung, sediul redacției este în stradaFlondor nr. 7, fost strada Domnească... Optimist, Cuvântul, în ianuarie 1924, se înt reab ă într-un fel de editorial „Cum stăm? și își răsp unde : Stăm destul de bine. Pe când
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de tineretul nostru, dar și al multor schițe și nuvele, printre care enumerăm: „Socoteala”, „La țară”, „Din dureri le lumii” etc. Cartea fraților Mircea și Sergiu Coloșenco face trimiteri de esență la jurnalistica locală, din care ie s în față periodicele de care s-a folosit Vlahuță - vestitul „Sămănătorul” de la Bârlad din perioada 27 septembrie 1870 - 26 mai 1874, 23 mai - 19 septembrie 1876, trecerea lui ca titlu și pro gram de activitate la „Semănătorul” de la București, scos de Vlahuț ă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ei de către scriitori și publiciști. În Dicționar, „un oarecare” A. Ștefănescu (profesor deosebit de important n.n.) a fost directorul publicației „Cronica Moldovei” (p.150), iar revista satirică „Fluieră vânt” (p.194), inițiată de Constantin Șt. Crișan, nici nu-i inclusă în periodicele promovate sau la care a colaborat autorul din medalionul de la pag.149, unde autorul și ope ra r ămân văduviți de informațiile necesare. Revista „Doina” (p.164) de la Jorăști Covurlui a avut și ea ca director pe „un oarecare P.G.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Traian Nicola în monografia citată. „Un medievist” conchide „Enciclopedia...” lui Stănciulescu... care mai adaugă „Pretendența lu i Gr. Sturdza la tronul Moldovei” și „Contribuții la cunoașter ea l uptelor politice din preajma Unirii”, București, 1939. „Istoric literar și profesor... colaborator la periodicele „Buletinul Comisiunii monumentelor istorice”, „Gr aiul nostru”, „Revista arhivelor”, „Revista românească”, scrie despre fostul director al Liceului de băieți „D.A.Sturdza” din Tecuci, Vasile Ghica în „Nasc și la Tecuci oameni, mic dicți onar enciclopedic”, Editura PIM Iași, 2008, p.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Constanța. Averea mobiliare are o însemnată v aloa re nominală: peste 5 milioane lei, cu o valoare reală astăzi, ținând seama de scăderea efectelor de aproximativ 2.700.000 l ei n umerar. Asupra veniturilor din lucrările juridice și din periodicele publicate de defunct nu se poate stabili nimic precis, mai ales că nu s-au găsit convențiunile avute de defunct cu diverșii săi editori și colaboratori. În orice caz dacă nu vor exista beneficii de pe urma acestor lucrări, nu va suferi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ca fapt divers, aflase că acel spațiu provenea din transformarea a două săli de clasă. Odată, pe când căuta prin vrafurile de cărți un volum de Coșbuc, observase printre zecile de elevi o domnișoară, însoțită de directorul Titus H. Preocupată, frunzărea periodicele așezate pe colecții, după anii apariției. Se cufundă în lectură fără a mai ști ce se întâmpla în jur, așezat la masa lungă din lemn lustruit, cu câte șase scaune de-o parte și de cealaltă. După vreo două ore
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]