10,156 matches
-
a fost nu numai un cercetător, profesor și filosof de excepție, ci și un artist adevărat. În afară de desenele științifice cu care și-a înnobilat lucrările, a lăsat nenumărate desene, acuarele și lucrări în ulei. Vila „Meduza”, casa sa, a fost pictată în interior cu portretele în mărime naturală ale lui Goethe și Schiller și cu arbori genealogici ai păsărilor, de o mare valoare artistică. Mă întreb și astăzi, cum au putut nemții să radă picturile lui Haeckel? De altfel, cred că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
neglijență, faianțe meșteșugit îmbinate și pe alocuri lipsă, ziduri jupuite și acoperișul cîrpit stîngaci, toate la un loc constituiau mărturii ale nesimțirii chiriașilor perindați timp de decenii pe acolo. Señor Lázaro era un om educat și visător. Cînd avea timp, picta! Pictură naivă, avea grijă să te avertizeze. Nu de alta, dar musafirul său putea să-l întrebe, la vederea tablourilor, dacă are copii așa de mici. Era tare generos señor Lázaro. Oferea tablourile sale ca și cum ar fi oferit cărți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mod deosebit? Încă nu știu. Deocamdată îmi reține atenția. Nu-s prea vorbăreț, nu pun întrebări. Alcoolul însă înlătură țepoșenia mea și devenim mai vorbăreți. Parcă face cu ochiul. Este un efect studiat sau o întîmplare? Nici un studiu. Eu am pictat ce ochiul a văzut... Și ce inima a simțit, completez zîmbind. Da, da. Este adevărat. Văd că ați rămas cu o sensibilitate... Este o poveste pe care vreau și nu prea vreau s-o uit. Mă uit mai atent și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
domnitorului Mihail Sturza - a refăcut palatul, unde a locuit până la sfârșitul vieții. - Mărite Spirit, în graba noastră am uitat să amintim de paraclisul din casa domnească, conceput de ctitor ca o capelă particulară a familiei domnești. - Si acolo a fost pictat un tablou votiv, care seamănă cu acesta din biserică. Acela însă a fost ferit de foc și arată mai bine... După puțină gândire, Spiritul domnesc a adăugat:Apoi omule, aici la mănăstirea Galata ne-am cam terminat treburile. Cum ți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care face turlă bisericii, chilii, trapeză, pivnițe și zidul de piatră, cu turn clopotniță și cerdac mare deasupra porții. Stefăniță Lupu voievod s-a îngrijit ca biserica să poarte pictură interioară și a adus zugravii pe care i-a văzut pictând Golia. După săvârșirea picturii a pus să se scrie grecește: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu al sfântului și slăvitului mare martir Georgie purtătorul de biruință, prin ajutorul bănesc și cheltuiala prea evseviosului și prea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în 1802, la 14 octombrie, a fost un mare cutremur, în urma căruia pereții bisericii au crăpat tare. Pentru asta biserica a fost demolată și rezidită, fiind gata la 1807, în vremea lui Mihail Sturza voievod. Dintre icoanele catapetesmei, câteva sunt pictate de Eustatie Altini, pictor care și-a găsit și odihna aici. În biserică se află de asemenea mormântul lui Grigorie al III-lea Ghica, decapitat de turci în 1777 pentru protestele împotriva cedării Bucovinei către austrieci. Alături de acesta se găsește
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Moșia urca spre zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca spre est până în zarea dinspre satul Fundătura Mică din comuna Coșești, azi Ivănești. În pronaosul bisericii din Toporăști, în partea dreaptă, se poate admira o frumoasă icoană pictată pe lemn, donată de prezbitera Caliopia, mama artistului Victor Tabacaru. Despre artist se poate arăta că s-a căsătorit cu o fiică de răzeș din satul Cursești Vale, din familia Nica ( nume cu o semnificație deosebită în limba greacă (poștaș
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
parte mă întreb cum de nu m-au dat la un detașament de muncă așa cum pățeau toți cei care aveau probleme sociale. E o enigmă! La Pitești când au auzit că am liceul și știu să scriu frumos și să pictez, a tăbărât pe mine un locotenent major, comandantul companiei Comandă și m-a luat la el, încadrat pe funcția de încărcător tun-tanc într-un echipaj de la comanda unității. La eliberare, după terminarea anului III, datorită calităților mele profesionale și-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
care, precum cea a coroanelor, evocă instabilitatea sau asociind duritatea lor cu fragilitatea noastră, fiecare realizează în miniatură alegoria unei lumi ideale unde aceste contradicții nu ar avea de ce să existe. Portrete de artiști în triburile din Cîmpiile Americii de Nord, bărbații pictau scene figurative sau decoruri abstracte pe piei de bizon și pe alte obiecte. Femeilor, broderia cu țepi de porc-spinos le oferea principalul mod de exprimare artistică. Era o tehnică dificilă, pentru care aveai nevoie de ani de zile ca să o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Columbiei Britanice. Vecinii lor, indienii haida din Insulele Regina Charlotte, aflate chiar în față, vorbesc despre sate minunate situate pe fundul mării sau în inima pădurilor, populate numai cu artiști de la care, profitînd de o întîlnire, indienii au învățat să picteze și să sculpteze. Aceste mituri afirmă deci și că artele frumoase sînt de origine supranaturală. Totuși, în ceremoniile religioase din care am dat cîteva exemple totul este în mod evident artificiu : începînd de la întrunirea solemnă în cursul căreia inițiatorul pretinde
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
deschis totul atunci.) Vâlceanu, Brăvescu și Chemac (ce destin a avut acesta din urmă...) au asigurat momentele vesele. Un „potpuriu de cântece populare românești” făcea introducerea la tabloul următor, intitulat ”Sărbătoare în colectivă”. Era doar la modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
1. Pocăința Părintele Augustin, cel care păstrează și știe mai bine decât oricine povestea moaștelor sfinte ale martirilor din temnița Aiudului, povestește etapele prin care au trecut tinerii închiși în temnițele comuniste, trepte care sunt redate și în icoana mare pictată în osuarul situat sub Monumentul eroilor neamului de la Aiud: întâi se întrebau ce caută ei acolo, pentru ce trebuie să plătească, apoi apăreau vederea păcatelor și pocăința, după care, prin rugăciune, uneori continuă, căpătau o seninătate care-i făcea să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
puternic parfum. Potrivit tradiției creștine crinul s-a născut din lacrimile de regrete vărsate de Eva când a părăsit Grădina Raiului. În iconografia creștină, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria și astfel și cu arhanghelul Gabriel care este pictat ținând un crin în mână, în timpul Bunei Vestiri, simbolizând castitatea, dar și Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Eva când a părăsit Grădina Raiului. În iconografia creștină, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria și astfel și cu arhanghelul Gabriel care este pictat ținând un crin în mână, în timpul Bunei Vestiri, simbolizând castitatea, dar și Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfinților. Totodată, poezia amintită mai sus, în care autoarea compătimește imensa suferință
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
să știe cât mai mult despre celălalt e, Într’adevăr, o binefacere. Dar cum se poate transforma ideea, chiar atâta de generoasă, În realitate? Grație pigmenților. Altfel spus, vopselelor „pictorului“. Acu-i acu: Plecând de la simplu la complex, Natura a pictat animalul folosind două tuburi de culoare: unul roșu, altul negru, melaninele. Dar și albul, lipsa pigmenților, „pânza“ goală. Și, din combinația lor, rezultă roșul veveriței, brunul sepiei, negrul blăniței motanului (meu) favorit. Tot așa, a ales pentru plante, mai precis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezidă doar Într’o geometrie simplă dar perfectă și... vom vedea În ce, lipsind esențialul celui mai modest mormânt, mai ales În ochii egiptenilor, care credeau realmente Într’o lume În care răposatul Învie, laolaltă cu ofrandele, ogorul, vitele, sclavii pictați pe pereți, cu toatele menite a-l sluji ca și În viață; nici urmă de așa ceva În toată piramida. Și nici o inscripție dedicatorie, cum se află În cel mai modest mormânt, decât dacă o fi fost pe Îmbrăcămintea exterioară; dar de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu o altă specie, toxică ori pur și simplu indigestă, că nu-i de mâncare deși e chiar delicioasă. Cutare fluture Își ridică aripile astfel Încât pare capul unui animal care impune respectul, fie numai prin mărimea ochilor, cu ghilimele desigur, pictați pe aripi. În sfârșit, se lasă confundată cu o mortăciune, căci nu’s prea mulți cei care procedează precum hiena. Cam asta Îmi sugerează veșnica campanie electorală românească, deși paradoxal când mă gândesc la bionică. De ce se teme puternicul zilei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Suceava, pe valea râului Voroneț. Aici am aflat că mănăstirea este supranumită „Capela Sixtină a Orientului” pentru marea frescă de pe fațada de vest, numită „Judecata de apoi”. Ajunși la poarta mănăstirii am remarcat minunatele picturi din exteriorul mănăstirii, care sunt pictate pe un fond albastru, unic în lume, numit albastru de Voroneț. Toată priveliștea ne-a liniștit sufletul așa încât, la momentul plecării nu am mai vrut să părăsim acest loc sfânt. Am plecat din nou la drum, îndreptându-ne către localitatea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub barba sa stufoasă. După care mi-a luat mânuță și m-a dus în fața unei icoane vechi, pictată în ulei, cu Maica Domnului. Analizând-o cum știu eu mai bine, am găsit o mâzgălitură pe spatele acesteia. Nici pe aceea n-o înțelegeam. Părintele Ștefan îmi clarifica faptul că acea icoană a fost realizată de Ioan Bontea, deși
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a existenței sale fiind ruinele vizibile și astăzi. Nu departe de aceasta, Petru Rareș voievod a construit o altă biserică, tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin în spațiul românesc, purtând însemne ale stilului ștefanian și al rolului pe care l-a avut Petru Rareș
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din sat, tâmplari recunoscuți sau țigani rudari ca de-alde Jiga sau Ștefucă, cu încrustații sau pictate de recunoscuții artiști iconari Matei și fiul său Ioan ai Țimforii. În ladă se punea o parte din zestrea miresei, care în ziua nunții va fi luată odată cu mireasa și dusă la casa mirelui. Din această ladă nu puteau lipsi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sprijină pe șase coloane. Între ele se află, după cum am amintit, patru mese de o parte, patru mese de altă parte. La o masă intră douăzeci de persoane; deci acolo puteau să mănânce cam 160 de călugări. Pe pereți erau pictați călugări cu ocupațiile lor: unul citea texte religioase, altul se ruga, altul medita, altul bătea toaca sau trăgea clopotul, ori sculpta în lemn, etc. Cu greu a ieșit Janeta din transpunerea ei în timpuri străvechi, ca să mergem la camera butoaielor
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
spirituală plină de simțăminte profunde, de idealuri”<footnote „Meteora” - broșură turistică, p. 38- 39 footnote> Tot din autocar am văzut și mănăstirea Varlaam. Ne-am oprit și la atelierul de icoane de tot felul, mici și mari cu diferiți sfinți, pictați pe lemn sau încrustați pe metal. Erau icoane pictate manual cu foițe de aur, cât și icoane realizate prin procedee manuale, litografii. Ni s-a explicat modul de realizare al icoanelor, procedeele, culorile folosite. Pe lângă suveniruri și obiecte de cult
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
căldură și într-un astfel de atelier. Am cumpărat și noi câte ceva. Să cumpărăm iconițe, m-a dus fiică-mea să văd. Eu iau câteva din acestea despre care ne vorbi fata explicându-ne cum se realizează. Aceste iconițe sunt pictate pe lemn și reprezintă pe Maica Domnului cu Iisus nu copil, ci fiind mare, cu coroană pe cap, iar Maica Domnului ține în mână un fir de trandafir și un spic de grâu. Coroana de pe capul Domnului Iisus reprezintă puterea
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în legătură cu volumul de față Catapeteasma bisericuței Eminoviceștilor, după restaurare Clopotnița bisericuței Eminoviceștilor Cristelnița de botez Biserica satului, construită la inițiativa lui Nicolae Iorga și a lui Cezar Petrescu, prin colectă publică Biserica satului, detaliu exterior Aureolele sfinților din biserica satului, pictate în negru, semn al destinului tragic eminescian Casa memorială, renovată în anul 2000 Interior, casa memorială ...vechiul salcâm... Casa Papadopol, casa ultimei proprietare a moșiei Eminoviceștilor... Nuferi galbeni îl încarcă... Înscris găsit la temelia primei reconstrucții a casei Eminoviceștilor Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]