21,807 matches
-
Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând poetului și omului de cultură contemporan, Nicolae N. Negulescu, apărută în 2013, la Editura „Singur”, se constituie într-un veritabil discurs hermeneutic, deopotrivă prag și treaptă a înălțării spre ținuturile pure ale gândirii poetice născătoare de hierofanii. Poezia este, prin excelență, un spațiu eterat, rezervat inițaților sau celor hărăziți de soartă să reveleze prin cuvânt inefabilul traseu al minții și al sufletului spre lumea văzutelor și a mai puțin văzutelor. Din acest centru, el
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
lumea de dincolo de versant, a nevăzutelor, ce scapă percepței comune. Semnele puse de Dumnezeu în cer și pe pământ, urmele lăsate în ape sau pe zăpadă nu sunt accesibile oricui, ci doar Inițiatului, Hermeneutului, Maestrului. În această construcție a discursului poetic erudit și bine strunit de logica dispunerii în vers, metafora are o multiplă funcționalitate. Întregul imaginar se concentrează în jurul acestei figuri de stil pe care autorul pare să o privilegieze. Pe lângă funcția estetică, metafora îndeplinește rolul unui nod poetic ce
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
discursului poetic erudit și bine strunit de logica dispunerii în vers, metafora are o multiplă funcționalitate. Întregul imaginar se concentrează în jurul acestei figuri de stil pe care autorul pare să o privilegieze. Pe lângă funcția estetică, metafora îndeplinește rolul unui nod poetic ce adună la un loc semnificațiile și aproape simultan închide accesul neinițiatului spre adâncimile textului. Raportul tăcere - rostire este reconsiderat din perspectiva acestei noi geneze în care Dumnezeu se arată doar prin cuvânt celui chemat să-L descopere. Poezia devine
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
întregului volum. Viziunea antropocentristă de factură renascentistă trimite la reprezentările lui Leonardo da Vinci și orientează cititorul spre înțelegerea ciclicității cosmice și a dinamicii universale. Ochiul unic, simbol al Esenței și al Cunoașterii divine revine frecvent în inventarul de motive poetice: „Și eu tot un ochi sunt” declară eul liric chiar în titlul poemului de la pagina 90, asumându-și în felul acesta condiția creatoare. Relațiile de adâncime dintre Ființa creatoare - Univers- Divinitate sunt nuanțat evidențiate de-a lungul întregului volum. Poetul
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
și a ipostazierilor acestuia. Hierofaniile sunt vizibile doar pentru poetul-cititor de semne ce năvălesc de pretudindeni numai pentru el. De cele mai multe ori însă, acestea scapă privirii profane, iar sensul lor rămâne nedescifrat. Pentru stihuitorul-hermeneut Totul începe cu cuvântul, iar aventura poetică este o aventură a limbajului. Această aventură trece cu mult dincolo de simplul limbaj verbal, cât și dincolo de oricare altă formă de comunicare prin limbaj, atunci când, după ce a de văzut altceva și a dat de văzut altfel, a trăit o realitate
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
a prafului luminii stelare. Condiția umană luptă cu limita impusă prin datul ontologic. Finitudinea este sinonimă cu cenzura. Dar tocmai prin limbaj se întâmplă altceva, prin limbaj se operează acea expansiune a ființei care face ca marea aventură a spiritului poetic să se afle pe același plan cu deschiderile dramatice ale cunoașterii moderne. Poemele volumului Nunta Cuvintelor se structurează în două măsuri lăuntrice, de contemplare și avânt, tempouri pe care cititorul le intuiește și care îl conduc spre starea de grație
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
spre ieșire. Era puțin înainte de ora începerii programului și voia, puțin egoist, să se bucure o clipă, singur, de splendoarea acestei dimineți. O dimineață unică, așa cum de fapt ne sunt toate clipele vieții, gândi profesorul, cuprins parcă de un fior poetic. Aflat acum pe terasa înaltă privi peste grădina care aseară era tristă și pustie. La ceasul acesta, deși la fel de pustie, părea scena unei feerii ale cărei personaje întârziau să apară. Ceva însă era complet în afara logicii peisajului. Ceva îi rănise
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
palma pe creștet, versurile curg din femeia îngropată sub fruntea sa de poet. În încercarea de a ascunde un vid lăuntric, poezia îi pune în lumină clocotul unui temperament personal și puternic. Dominat de semnele talentului și ale inspirației, grupajul poetic cu un capital expresiv ridicat vine să așeze numele Taniei în cadrul lirismului postmodern de bună calitate. Sună curgător și dinamic un gen de autobiografism, un aer pronunțat de notă cît mai exactă a trăirilor intense. Carmen Tania Grigore creionează o
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
sau mai puțin imediat, ba, poate și pe continentele subpământene ori stelare ... interesate) ... Vinovată de această antologie este scriitoarea Elisabeta Iosif, om de radio între 1971-2009, de cărți - proză fantastică, de aici spunerile de mai sus, de eseuri, de iluminări poetice, ba, de-o vreme și de redactor de revistă CETATEA LUI BUCUR, majoritatea scriitorilor din cartea aceasta fiind publicați și în această reprezentanță capitalistă (Bucur fiind, toată lumea știe, un capitalist stăpân de oi pe pajiști mioritice dâmbovițean-argeșene, om care și-
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
răni. „Să nu lăsați să se cicatrizeze/ Vreodată rana bietului Poet!/ Ar fi lumina-n lume să-nceteze,/ Copacul să înghețe în portret ... /Veniți de luați lumină din cuvinte!/ Învie miri - și nu mai sunt morminte.” Adrian Erbiceanu face confesiuni poetice de prin 2003 în volume, în țară și prin Canada, unde are oarece treburi scriitoricești la Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, ocupându-se de dorurile acestora, după cum zice într-un poem „Jos la răscruce, gata de ducă/ Ce
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Mikesch a văzut la Tulcea cum ninge cu flori de migdal și a spus cititorilor gazetei Delta, prin iunie 1990, după care, terminând liceul de matematici și fizici, a studiat afaceri - pre limbă academică management și relații internaționale, dar și poetici, precum BUCURIA UNEI PLOI DESCHIDE GENE-N OCHII PĂPĂDIEI Cel mai adesea umblă prin București sau prin alte locuri:Mă tot plimb sperând să-l văd pe Dumnezeu? Cum tunica iernii peste cer răstoarnă. Cristina Ștefan, băcăuancă, deseori creatoare de
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Ioan Adrian Trifan n-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii literare, el studiind engleză, franceză, spaniolă, italiană, suedeză și ... petrol, gaze, literatură, feminism, colecții, muzee, afaceri. El creează scene lirice, filmice, îndrăznețe, aparent nelogice, paradoxale, triste, viziuni poetice. DANSEAZĂ CUVINTELE-N HORĂ!/ SE DESPART ȘI JOACĂ DIN NOU/ ȘI JOACĂ MAI BINE DE-O ORĂ ... „E vorba despre ... corp, dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb ... tu, biete corp ... miroși a colb”. Și
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
astă sară iau tăcerea, o strâng în pumn și o așez pe colțul unui nor ce trece), COPACUL (cad frunze galbene pe trupul meu), DEASUPRA ÎNTREBĂRILOR (Deasupra întrebărilor rămânem singuri). Creatoare de peisaje prețioase, plăcute, sincere, în tonuri de alb poetic, Liliana Petcu se visează într-un tren al fericirii. Una dintre stații aparține paginilor 99 -102 din acest volum colectiv. Livia Ciupercă, a debutat în 1982 și locuiește la Iași. Scrie studii monografice, despre I.Al.Brătescu-Voinești, Culianu, Paul Bujor
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Sonet, aproape), CCCLXVI (Ultim Sonet! Sunt viu după coridă!). Titina Nica Țene este poeta bucuriei lucrurilor simple din preajmă, a pietrelor de aducere aminte, a stropului de veșnicie câștigat prin poezie, proză. Aducem aici poema SUFLET RĂTĂCIT, dovadă de viziune poetică, meșteșug artistic, claritate: M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea/ mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară/ de când eu am plecat aiurea// Am croit cărare prin boabe de rouă
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
pietre de pe colină, putând fi cea a anilor ’70, este de fapt atemporală.” „O pictură inspirată din viața pariziană cotidiană a secolului XIX, recreând o lume elegantă, la limitele imaginarului ... unde visul și realitatea se întrepătrund cu un puternic farmec poetic.” (Jean Emmanuel Gabert). Spațialitatea, formele, planurile, substanța, perspectiva, luminozitatea, pacea, tot ce poate oferi mai bun însăși metafora unei epoci ca singura stare de grație, își îmbogățesc, își diversifică tonurile, se potențează cromatic sub fiecare trăsătură de penel. Pînzele Rodicăi
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
precum rezultă din II Cronici 20, 19. Acestora le sunt atribuiți psalmii: 41-48; 83-87. Acești psalmi sunt apreciați ca fiind cele mai frumoase piese ale Psaltirii, distingându-se prin simplitatea lor, prin forma studiată și perfectă din punct de vedere poetic, iar din punctul de vedere al sentimentelor printr-o mare iubire față de templu și față de Ierusalim. Între autori mai sunt menționați Heman și Etan Ezrahitul, ambii fiind leviți rânduiți de David să conducă cântarea la cortul sfânt (date despre ei
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
nici una obișnuită. Odăile nu sunt mari, dar așa cum sunt făcute amenajările, păstrând, cel puțin în parte, aranjamentele de altă dată ale mobilelor și lucrurilor, ele au luminozitate, fac simțită prezența spiritului nichitastănescian. Într-una din încăperi, vitrinele oferă imaginea universului poetic, cu cărți, manuscrise, diplome, distincții, deasupra tuturor ridicându-se Cununa de aur” a poeziei, cu care Nichita Stănescu fusese încoronat în 1982, la Serile de la Struga, din Macedonia pe atunci iugoslavă. Într-o altă cameră sunt o parte din cărțile
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
să fii în țara lui Miguel Cervantes și Lope de Vega. Am dedus din jurnalul publicat că a fost mai mult preocupat de trăirile zilnice, de gândurile care-l măcinau interior, și de multe alte trăiri. Oare de ce? Fiindcă interiorizarea poetică este mai presus de alte aspecte cotidiene. Deducând marea sensibilitate creată, consider eu, de acel fenomen specific muncilor intelectuale interiorizate. Căci munca unui impiegat de mișcare CFR este totuși o muncă deosebit de intelectuală, orice spunem noi cei care privim de pe
ASPECTE INEDITE ÎN POEZIA LUI STEJĂREL IONESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351273_a_352602]
-
Am observat unele sintagme antagonice în scrierile acestui inedit autor. Antagonismul este evident în chiar titlul volumului; Poeme erotice cu un subsol titularizat ca fiind DOR DE ȚARĂ! A se vedea; truda anilor nemunciți! Fidele - perverse! Viață dulce -amară! Creațiile poetice cuprinse în acest volum reprezintă în fapt scene reale de viață, neascunse de cortine, spuse cititorului sub forma unor tablouri știute de noi toți, dar pe care le mascăm cu temere. Noi încercăm să ascundem pur și simplu adevărul transformându
ASPECTE INEDITE ÎN POEZIA LUI STEJĂREL IONESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351273_a_352602]
-
transformăm în „neromâni” sau „antiromâni” atunci când ne adaptăm vieții în altă țară. Nu ne amputăm nimic, ci mai degrabă creștem, asemeni unor copaci altoiți. Continuăm să facem parte din frumosul popor vegetal, cel inventat de Ana Blandiana în portetul nostru poetic, strecurat ca prin minune prin cenzura comunistă. „De unde altfel liniștea În care așteptăm desfrunzirea? De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Până aproape de moarte, Cu siguranța Că vom mai fi în stare să ne naștem Din nou
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
sculptorului Brâncuși, și Ionesco caută permanent o esență ascunsă, o realitate vitală, uitată, necunoscută până acum, care se ascunde în dosul unei lumi aparente. Probabil că idealul acesta artistic, tinzând spre un adevăr clar și simplu, în căutarea unei „uși” poetice, în dosul căreia se află realitatea lepădată de straiele ei lumești, este un ideal arhaic, românesc”. Am citat din ghidul turistic „Kulturschock Rumänien”. Că „românul s-a născut poet” știam deja demult, dar mărturisesc că mi se părea perfect normal
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
ne însoțește așadar peste tot prin lume. Dar ”peste tot atârnă greu, teama de singurătate”, vorba unui cântec interpretat de regretatul Florian Pitiș. Am plecat în căutare, dar ce anume căutăm de fapt? Prea mult s-a vorbit despre natura poetică a sufletului de român și despre intraductibilitatea cuvântului „dor”. Poet sau nepoet, românul nu e doar un „animal afectiv”, cum îl numește într-o sintagmă Octavian Paler. Norocul face să avem și vocație realistă. Fericita combinație dintre poet și realism
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
de seară”, reluate pe pagina a patra, și, în postura caisului „cam posomorât”, să-i spunem, și noi, autoarei, „Bună seara!”, însoțiți de o viziune integratoare a poeziilor domniei sale din cartea „Amor prohibit” („Die verbotene Liebe”) și de acea stare poetică dominantă, însoțită de acea seducție a preaplinului convingător. Dovada? Poemul „Blasfemie”: „Mucius Scaevola n-a fost fratele meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot:/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii”. Sentimentul năvălitor învers al întâmplării devine poezie seducătoare și, în același timp, crez poetic în angajarea imaginației și inspirației. Deprinderea înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește admirativ: „Cine a stârnit vijelia aceea/ nimeni nu știe./ Bătrânii caiși și-au clătinat/ cu-nfricoșare/ pletele albe
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
și năuciți/ de dangătul stelelor,/ cineva,/ poate chiar Dumnezeu/ i-a transformat în lebede.// Astfel s-a întrupat/ Cântărețul.” („Și a fost ziua a șaptea”) Sub „dangătul stelelor”, succesiunea imaginilor încântătoare, pe alocuri de-a dreptul surprinzătoare, conduce la materializarea poetică a revelației, a enigmei. O stare afectivă dominantă dă și acea „originalitate în coloratura parodică”, ce situează liricul doamnei Cristescu în contrastul șugubăț și ironic, cu o dispoziție aparte: „Bătrâna capră/ Amaltheea/ șoptește mulțumită:/ Din lapte s-a-ntrupat Lumina! ” („Lămâi înflorit
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]