60,135 matches
-
Nu mi-am putut reține zâmbetul. Adânc înlăuntrul meu, am început să simt că exista o șansă ca noi chiar să putem face asta. Motorul hurui și un nor de fum albastru-cenușiu se ridică dinspre un eșapament, de undeva. Orpheus porni pieptiș spre valuri. Ian stătea la umbra cabinei, tolănit și adormit. Dacă ura tot restul, cel puțin îi plăcea vremea. Fidorous ședea în scaunul de pescar la pupa navei, undița și firul puternice, industriale, venind încet după noi. Găsise undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
atunci totul s-a terminat. Fiecare minut pe care-l irosim făcând baie de soare ne scade din șansele de izbândă. — Doctore, am spus. — Facem și noi ce putem. Scout scoase un suspin de exasperare și se întoarse cu spatele, pornind înapoi spre puntea superioară. Cu mult în spate, de-a lungul dârei întinse de hârtie și cerneală, o pagină albă se strânge și plutește la câțiva metri sub suprafața oceanului. blocând amintiri prea dureroase sau prea greu de îndurat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și oprește motoarele sau o să-l pierdem. Asta nu-i rechinul. Eu l-am văzut și un animal așa mare ca el n-ar... — Scout, fă cum îți spun și oprește motoarele alea afurisite. Ea se răsuci pe călcâie și porni cu pas grăbit spre punte. M-am uitat la Fidorous. — Eu ce să fac? — Udă mulineta. Găleata de acolo; aruncă niște apă peste fir sau o să se supraîncălzească. Trase și vârful undiței se îndoi, firul desenând meandre în apă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sprijinindu-mă de ea, gândindu-mă la sentimentul acela ciudat, la noaptea trecută, la rechinul aflat încă în larg undeva, în albastrul întins. După câteva minute, am pus berea jos și m-am ridicat în picioare, având de gând să pornesc în căutarea unei noi pălării sau a ceva cu care să-mi acopăr capul. Făcând asta, degetul mare de la picior agăță marginea cutiei de bere și o răsturnă. Aceasta se rostogoli, împrăștiind spuma, și se lovi de balustrada din cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Am urcat scările cât de repede am putut, simțind durerea împungându-mă în genunchiul umflat. Am găsit cheia, am răsucit-o. Orpheus hurui. Am împins maneta, de încercare, și din corpul navei a ieșit o pară de fum negru. Nava porni înainte și eu am cârmit-o spre butoiul ce gonea pe apă. Fidorous apăru pe punte cu arma lui, luând un harpon de la Scout, care se apucă apoi să lege cu frânghie un alt butoi. Bătrânul urcă pe trambulina de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Casa Primului Eric Sanderson. Casa mea, locul în care mă trezisem pe podeaua dormitorului și-o sunasem pe doctorița Randle și urmărisem meciuri de biliard și gătisem după rețetele celebrului maestru bucătar. Locul pe care-l lăsasem în urmă ca să pornesc în călătoria asta imprimat acum acolo, pe pătrățelul acela de carton. M-am uitat de la imaginea din mână la insula de la orizont. Imaginea devine reflecția, iar reflecția, imaginea. M-am întors și l-am văzut pe Fidorous în spatele meu. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe care și-l lésase dezlegat Încé de acasé, si scoase din Îndoituré un ciob. Șasa era singurul din toaté clasa care reuși sé pétrundé În rînd cu cioburi la el. Îl tinu În palmé pîné asudé și cînd parada porni Îl aruncé În baloanele fiicei lui Vera Ivanovna. S-au auzit doué bubuituri. Doué baloane mari care o fécuré pe fața lui Vera Ivanovna sé plîngé, iar pe Nadejda Petrovna sé se Întoarcé spre Romă Bohanțov și sé-l tragé de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o mai gésește, hotérî sé rupé altă. Rupse o grémadé de brebenei și se duse s-o ducé la sac. Se gîndi Întîi sé-și aminteascé unde-i sacul. „Dar n-are cum sé fie aici sacul!”, Isi zise Șasa și porni sé-l caute prin pédure. Culcé lemnul de carpen jos și-l mésuré cu pasul. Șaptesprezece pași și jumétate, bolborosi Nicolai Arsenievici. Se așezé pe lemn și scoase o țigaré. Își Închipui o scaré lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se ducé acasé. Ascunse toporul la rédécina unui copac și-l astupé cu frunze. Își lué ghiozdanul În care avea lingură, borcanul În care fusese borșul, o bucaté de pîine și o jumétate de ceapé care i-au rémas și porni numaidecît spre casé. A ajuns tîrziu, céci În drum se mai uité dupé copaci sé géseascé unul pe mésuré. I se péru cé a gésit unul bun și tinu minte locul, ca sé-l taie a doua zi. Era un frasin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ghiozdan. Își va face o morișcé mare pe care o va scoate afaré pe geam. S-a gîndit cé poate sé facé o morișcé foarte mare, dintr-o scînduré mare-mare. Și sé o prindé cu sîrmé de autobuz. CÎnd va porni autobuzul, morisca se va Învîrți și ei se vor ridica de la pémînt, și vor zbura pe sus. Dar sé nu spuné la nimeni cé el a legat morisca de autobuz. 31 Gurskii Victor. Reazanova Angela. Grigorenco Vladimir. Ciornaia Inga. Bohanțov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Ar trebui nici sé nu o primim În pionieri, Parascovia Fomovna, sé se ducé dracului acasé dacé se grébește! - Sé știți cé asta ar trebui sé facem! - Matveenco, vrei sé te primim În pionieri? - Da... - Și-atunci de ce te-ai pornit acasé? - Am uitat. - Foa-a-rte frumos! Ia auziți, Parascovia Fomovna, sé uiți cé te primesc În pionier! Dumneavoastré, Parascovia Fomovna, ați uitat cînd v-au primit În pionieri și v-ați pornit acasé? - Vorbesc eu cu ea mai tîrziu, Vera Ivanovna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
primim În pionieri? - Da... - Și-atunci de ce te-ai pornit acasé? - Am uitat. - Foa-a-rte frumos! Ia auziți, Parascovia Fomovna, sé uiți cé te primesc În pionier! Dumneavoastré, Parascovia Fomovna, ați uitat cînd v-au primit În pionieri și v-ați pornit acasé? - Vorbesc eu cu ea mai tîrziu, Vera Ivanovna. Am sé aflu eu ce și cum! - Sé Începem dar. - Începem, cé nu mai are nimeni de venit. SÎnt toți, da? - Asa, copii, aliniați-vé frumușel și fiți atenți la mine. Repetați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Acum se uită drept Înainte, ținînd o mîné rezematé pe gard, așa cum a vézut cé se țin doi prieteni de umér. Își ridicé ghiozdanul de jos și-l puse În spinare peste cémașé. Își aranjé jachetă pe mîna stîngé și porni de acolo. CÎnd dédu colțul școlii și nu mai putea sé-l vadé nimeni din cancelarie, și nici din clase, Isi scoase cravată și o bégé În buzunar. Trînti ghiozdanul și se rezemé de un copac. Va sta acolo pîné va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prin salé, péstrînd În același timp o Înféțișare serioasé. 44tc "44" Între timp ei se Îndepértaseré prea mult ca sé se mai poaté Întoarce. Și nu numai pentru asta, ci și pentru faptul cé au uitat cînd și de unde au pornit. Pentru cé ei s-au trezit dintr-o daté În mijlocul acestui cîmp galben și portocaliu, de marginile céruia nu au putut sé dea nici pîné acum. Se pérea cé tot ce avea acel cîmp nu era decît mijlocul. Un mijloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
zis sé strigați? Nu strigé nimeni! Cine-a strigat „Ură!”?! Numai eu strig „Ură!”! CÎnd o sé mé auziți pe mine cé strig, atunci sé strigați! Ia aliniați-vé frumușel! Alinierea! Fiecare la clasa lui! Baloanele, florile, tot ce trebuie cé pornim! Pe care-l aud cé mai strigé, Îl plesnesc! Am sé vé spun eu cînd sé strigați! CÎnd mé auziți pe mine cé strig, atunci sé strigați! Deasupra, pe școalé, fîlfîiau steagurile, baloanele tremurau. Dincolo de gard, dupé sélcii, bîrnîi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scria, mare cît un chioșc de Înghețaté, tot felul de cuvinte. Pe cealalté stradé venea În Întîmpinare alté școalé și se auzea un ropot și un zumzéit și voci de Învéțétoare care strigau. Cealalté școalé a ajuns prima și a pornit pe „Lenina” la vale și amîndoué școlile Își arétau limba și unii béieți puneau o mîné peste cealalté și Îndoiau cotul. Dupé ce prima școalé a intrat toaté pe „Lenina”, a intrat pe „Lenina” și școala lui Șasa, pe urmé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mașinile care mai treceau pe stradé și bucéțile de baloane care li se prindeau de roți, se Învîrteau de cîteva ori și pe urmé cédeau. 47tc "47" Soarele mai péstra Încé zgomotele paradei cînd Nicolai Arsenievici, ținînd pe umér hîrlețul, porni spre pédure. De la brigadă de tractoare, cînd tractoriștii și șoferii și ceilalți lucrétori ai brigadei au luat-o În sus, printre case, Nicolai Arsenievici se furișé pe dupé mașinile parcate În curte și dupé ce séri gardul de dupé garaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și Macarîci, au fost orbiți la Început de puterea soarelui de mai, dar dupé ce ochii li s-au obișnuit, lumina téioasé de mai Înainte, s-a transformat În sursé de célduré și plécere. Ei au trecut drumul și au pornit prin grîu, acolo unde știau cé se gésește o cérare. În pédure Însé era récoare și dacé nu s-ar fi vézut printre crengi șuvițele orbitoare de luminé, s-ar fi putut crede cé e o zi mohorîté. Însé nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
l-au adus a doua zi Înapoi la școalé sé-l cîntéreascé, dar grémada, totuna, era mare și nu mai putea s-o fereascé nimeni, dacé nu venea mașină dupé ele. Nu mai era nici o cérérușé micé. Dar cînd s-a pornit parada, pe 9 mai, toaté lumea credea cé o sé meargé pe ocolite, printre mașini, dar au vézut cé gardul era ferit la o parte și toaté lumea a ocolit grémada prin cimitir și ieșea În partea cealalté, unde nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
unei ample lucrări de extindere a portului Nador și, tot la Marea Mediterană, a porturilor Al Huseima, Tanger, Azilah, Larache și construirea de noi porturi maritime la Restinga Smir, Ras Kebdana și Sable d'Or, lucrări foarte apreciate de partea marocană. Pornindu-se de la aceste rezultate, s-a trecut la negocierea unei construcții deosebit de complexe pe malul Oceanului Atlantic, la Dahla, unde portul propriu-zis trebuia construit, tot de către Contrasimex, pe apă, legătura acestuia cu uscatul făcându-se printr-un pod lung de 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și ar duce chiar la izbucnirea unui război civil, cu consecințe grave pentru stabilitatea țării. Referitor la situația din provincia sârbă Kosovo, a evidențiat necesitatea soluționării conflictului pe cale pașnică, prin negocieri directe între autoritățile de la Belgrad și liderii minorității albaneze, pornind de la respectarea suveranității și integrității teritoriale a R.F. Iugoslavia și de la acceptarea acelor revendicări ale albanezilor, care sunt conforme cu reglementările și standardele europene referitoare la drepturile minorităților naționale. A avertizat că o intervenție militară externă ar fi de natură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
să contribuie la dezvoltarea relațiilor reciproce, nu s-a semnat nici un instrument juridic bilateral (a existat o propunere a Mexicului în august 1938 privind încheierea unui Tratat de prietenie între cele două țări, care, din păcate, nu s-a concretizat). Pornind de la situația dată o reprezentare diplomatică a României în perioada antebelică, însumând cinci ani și vidul în relația de peste trei decenii s-a acordat atenție bunei organizări a Ambasadei, s-au inițiat acțiuni care au condus la edificarea și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Europa, Asia și America Centrală, relațiile cu țările Africii, problemele colaborării cu Statele participante la Organizația Tratatului de la Varșovia, ale colaborării economice cu țările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), precum și pe cele ale organizațiilor economice internaționale. Pornind de la aceste responsabilități și de la mandatele încredințate de către conducerea țării își aduce contribuția la: negocierea, în calitate de șef al grupului de experți români, a documentelor pregătitoare pentru întâlnirile la nivel de șefi de stat și de guvern, care au avut loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
UE; a stimulat interesul unor instituții și autorități române pentru contacte cu parteneri austrieci în domenii relevante pentru pregătirea aderării. A informat despre modelul austriac de parteneriat economico-social, ca formulă susceptibilă de a fi adaptată la nevoile tranziției din România. Pornind de la avantajele acestei formule de concertare a partenerilor sociali, își elaborează și susține doctoratul cu această temă, în intenția de a trezi un interes mai larg în țară. A transmis în țară informări despre modelul elaborat, sub auspiciile Academiei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
largă de contacte cu toate firmele și asociațiile comerciale și industriale, care se înscriau în preocupările Agenției economice de promovare a relațiilor româno-japoneze. În 1965, la încheierea misiunii sale, schimburile comerciale româno-nipone se ridicau la 31,5 milioane dolari S.U.A., pornind aproape de la zero. Valoarea importului și exportului erau aproape egale. Valoarea contractelor încheiate cu livrări în anii următori se ridicau la 120 milioane de dolari. Nomenclatorul de mărfuri introduse pe piața japoneză se ridica la cincizeci de produse, dintre care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]