7,320 matches
-
a avut mare încredere în tine, că știa că lasă Serviciile Secrete pe mâini bune, că ești un profesionist, dar spunea asta cu o oarecare ,,râca”, sau cel puțin așa mi s-a părut mie. Mai pomenea de o oarecare prefață, la o carte de spionaj care avea legătură cu tine, insinuând că vrea să vadă și o carte de-a ta cu o prefață semnată de el...O critică mai des pe ,,toanta” de Ceaușeasca, spunea că umblă fără chiloți
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
oarecare ,,râca”, sau cel puțin așa mi s-a părut mie. Mai pomenea de o oarecare prefață, la o carte de spionaj care avea legătură cu tine, insinuând că vrea să vadă și o carte de-a ta cu o prefață semnată de el...O critică mai des pe ,,toanta” de Ceaușeasca, spunea că umblă fără chiloți și că ea l-a ademenit în lipsa lui nea Nicu din țară. - Lăură, tu ești o nebună! La vârsta ta, ai asemenea preocupări
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ți vine prin mijlocirea poeziei! Să-ți trăiască și să fie norocoși”. C.D. Zeletin Explicația autorului: Alexandru Malin Tăcu, Alexandru Tăcu Zeletin, ca și C. D. Zeletin și Neculai Ciochina provin din aceeași localitate, cu anumite relații de rudenie ÎN LOC DE PREFAȚĂ: 22 DECEMBRIE În decembrie 1986, eram elev În ultimul an de liceu, la „filologie istorie” și mă pregăteam pentru o facultate așa-zicând „perdanta” - Litere (Engleză) -, căreia nici un membru serios al societății multilateral dezvoltate nu Îi acordă vreun credit minim
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Iașului, Îi pregătiseră pașaport pentru mormânt. Revenim cu aceste amănunte pentru a semnala apariția volumului postum semnat de Alexandru Malin Tăcu, intitulat, după un poem din cuprins, ,,Călătorul profund”. Ni se pare semnificativ să-l citam pe Ioanid Romanescu, semnatarul prefeței ,,Poetul”: ,,Trebuie să recunoaștem: de-a lungul coșmarului prin care am trecut, unii dintre copiii noștri s-au maturizat repede, au devenit mai lucizi decât noi. Poate că tocmai de aceea, nesuportând «poveștileă, au optat pentru calea directă - chiar dacă tragică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ca poetul Alexandru Tăcu continuă să scrie Intru iluminarea sufletului NOSTRU”. Prevestita carte a lui Alexandru Tacu-Zeletin se intitulează ,,Flaut Tenebra”, apare În 1996 la Editură Moldova din Iași, fiind prefațata de Aurel Ștefanachi, ,,prieten sau harababura de gand poetic”, prefață de care cititorii nu merită să fie lipsiți de cunoașterea cuprinsului ei: ,,...Uneori mi se Înnegrește față. De ce oare mi se Înnegrește față? Uneori În nopțile mele de abuz și cutremur visez fără sfârșit un uriaș prun În floare, iar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Convorbiri literare”, cănd despre „Omar din dealul Copoului” scria următoarele: În anul 1992, după o viață de așteptare, Alexandru Tăcu, ardea cu fierul roșu al unei mâini Îndreptățite, textul unei cărți ,,Omul interzis”, despre care regretatul Ioanid Romanescu scria În prefață să că reprezintă un act artistic și un document istoric. Alexandru Tăcu Își Încheia volumul precedent cu un poem intitulat ,, Drept de a fi eu” și se mărturisea: ,,Nu-s cronicar teluric la dinaștii inerte./ Și nici servil puterii, bisericos
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a concursului”. Primul volum, sponsorizat de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă adună Între coperțile sale laureații Concursului la ediția 1997, unde sunt incluși și că igătorii premiilor ,,Alexandru Malin Tăcu” oferite de Fundația culturală ,,Primăvara lumii”. În ,,Dimineața cuvântului” - prefață la volum - Valeriu Stancu, președintele juriului pentru secțiunea Literatura a Concursului Național ,,Autori: copiii”, ediția a XXI, 1997, organizat de revista ,,Cronică”, amintind că, de-a lungul vremii laureații concursului au fost Ronald Gasparic, Alină Mungiu, Alexandru Malin Tăcu și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, 2005,319 p. Malin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Malin Tăcu, obiectiv informativ al securității din România Într-un fel de proces al postcomunismului, Editura TipoMoldova, Iași, 2006, 354 p., cu „În loc de prefață” de Codruț Liviu Cuțitaru. Vaslui - Capitala „Țării de Jos” În presa vremii -1875-2005, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 524 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Dorohoi Capitala „Țării de Sus” În presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Codruț Liviu Cuțitaru. Vaslui - Capitala „Țării de Jos” În presa vremii -1875-2005, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 524 p., cu o postfața de Constantin Hușanu. Dorohoi Capitala „Țării de Sus” În presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu o prefață de Vasile Fetescu. Hușul În presa vremii - de la Melchisedec până În zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfața de Iorgu Burghelea. Bârladul În presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
modelul unor autori antici, în special Cicero, cel care elaborase operele Lelius sau despre amiciție, Brutus ne spune despre oratorii cetății. Împărțirea pe ,,cărți”a volumului Emile s-a realizat după modelul latinesc sau franțuzesc al scrierilor. Ideea principală din prefața acestei cărți este axată pe dezvoltarea unui memoriu adresat unei mame în legătură cu educația copilului, în schimb autorul se va îndepărta de această idee propunând dezvoltări care nu-i mai fac unitate volumului. Rousseau sugerează că este guvernatorul unui copil, Emile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al directorului școlar, dar și garantarea unei mai mari stabilități a acestei funcții didactice; interzicerea implicării clerului în activitatea școlilor poporale care erau subordonate direct administrației școlare din provincie; obligativitatea frecvenței școlare. Conform aprecierilor lui C. D. Loga, într-o prefață care făcea elogiu inspectorului regal al școlilor ortodoxe, la începutul secolului XIX directoratul Timișorii avea 180 de școli, iar cel al Caransebeșului avea 238 de școli confesionale și poporale. Preparandia din Arad devine unul din centrele culturale și politice românești
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă, Obradovici expunea un adevărat program luminist de cultivare rațională a pământului. El se adresa învățătorilor și preoților invitându-i să difuzeze cunoștințe de economie agrară în rândul țăranilor bănățeni sesizând rolul educativ al literaturii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
socială și crearea termenului sociologie, iar cea de-a doua fază, între 1846-1857, corespunde cu preocuparea pentru cristalizarea teoretică a ceea ce este uneori numit pozitivism religios. El însuși recunoaște rolul imens jucat de cele două femei în direcționarea preocupărilor sale. Prefața și titlul complet al ultimei sale lucrări sunt edificatoare: Catéchisme positiviste ou sommaire exposition de la religion universelle En onze entretiens systématiques entre une femme et un prêtre de l'humanité. Par Auguste COMTE Auteur du Système de philosophie positive et
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
substituite prin altele în trecerea în alt mediu cultural, important fiind ca traducerea să redea aceleași idei și să trezească aceleași sentimente ca originalul. În acest sens, de mare importanță este paratextul care trebuie să însoțească traducerea, în primul rînd prefața, nota asupra ediției și notele explicative și, de aceea, cineva poate cunoaște literatura europeană fără să cunoască toate limbile continentului, pe cele antice și pe cele actuale. În plus, textele interpretative care anturează marile opere ale literaturii pot aduce precizările
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
1980. 101 Vezi traducerile din volumul apărut în anul 1984 la Editura Minerva. În portugheză a fost realizată și soluția: Hyperion (A Estrela da manhă), deci, de data aceasta Hyperion glosat prin "Steaua Dimineții " (Mihail Eminescu, Poezii / Poesias, Selecție, traducere, prefață și note de Victor Buescu, Juni-mea, Iași, 2000, p. 149). 102 Vezi Paul Ricoeur, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005, p. 69 și 114. 103 Vezi, în acest sens, Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995. 104 Compară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lucrări reprezentative ale tragicilor elini reunite în volumul Trei clasici din 1944 (Eschil - Eumenidele, Sofocle - Edipos-Tiran și Euripide - Helena). El se inspiră și în creația proprie din operele acestor înaintași iluștri revalorificând unele din cele mai cunoscute mituri antice. În prefața la Atrizii, Eftimiu abordează problema paternității literare și susține ca s-a simțit îndreptățit să scrie despre eroii legendari ai Greciei - prezenți în tragedii, dar și în folclor sau în operele homerice -, întrucât ei au devenit figuri marcante ale patrimoniului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dramatice, ulterior comasate sau lărgite, și chiar unele replici menite să redea climatul spiritual al vremii (p. 249). Dramaturgul român se întoarce la izvoarele tragediei eline pentru a evidenția în felul său valorile perene ale Antichității. După cum declară în finalul prefeței la Thebaida, el închină astfel celor de mâine lucrări cu oameni de ieri și cu învățături din vecii vecilor (p. 139). Intriga simplă a tragediilor grecești nu-l mai satisface pe autorul modern care simte nevoia să complice și să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ciclu dramatic consacrat titanului pedepsit de Zeus pentru că a furat din cer focul și l-a dăruit oamenilor. Fără a se mulțumi să ofere o replică a operei eline care a supraviețuit accidentelor timpului, Victor Eftimiu propune - așa cum arată în prefața piesei sale - o posibilă reconstituire a celor două fragmente pierdute ale trilogiei părintelui tragediei, cu privire la revolta și eliberarea eroului : Prometeu eliberat, din care au rămas doar câteva fragmente, și Prometeu purtător de foc, cu subiectul doar bănuit (p. 9). El
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și Cristos : Legionarul cu sulița-l străpunge.../ Se vede că vulturul lui Zeus nu mai ajunge !/ Povestea se noiește pe-același vechi temei (V, p. 131). Victor Eftimiu abordează, astfel, mitul antic păgân din perspectiva apariției viitoare a creștinismului. În prefața la Atrizii, autorul semnalează mijloacele prin care a transformat tragediile eline luate drept model : o justificare contemporană a faptelor eroilor, condensarea mai multor piese într-una singură, acumularea într-un răstimp redus a unor evenimente ce se succedau pe vaste
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
antice se dovedesc de o tulburătoare actualitate. De pildă, încrederea în superioritatea Atenei generoase și civilizate asupra Tebei sălbatice și sângeroase, convingere expusă de Euripide, poate fi împărtășită și de oamenii ieșiți dintr-un conflict mondial nimicitor. După cum arată în prefața la Thebaida, Victor Eftimiu apreciază că secolul al XX-lea, deși început prin cel mai cumplit măcel pe care l-a cunoscut omenirea, rămâne, în preocupările sale înalte, cel mai idealist, căci după război lumina viitoare se vestește albă și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 187). Motivația omenească prevalează, parcă, în fața fatalității, ca și în cazul Antigonei animate de afecțiunea fraternă și respectul pentru făptura umană dincolo de moarte. În textele lămuritoare adiacente tragediei sale, Victor Eftimiu interpretează în sens creștin acțiunile eroilor antici. În prefața la Thebaida, el compară figura sfântă a Antigonei cu cea a Electrei, altă femeie și fiică iubitoare, însă lipsită de înălțimea morală a descendentei Labdacizilor : Electra e numai răzbunarea, Antigona e numai sacrificiu și iubire, reprezentând cea dintâi martiră creștină
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tragedia, odinioară determinată de destin și de voința divină, se transformă într-o țesătură de intrigi și slăbiciuni omenești. Iubirea înșelată, devenită mobil al tuturor acțiunilor, pare să fie acea justificare contemporană a faptelor eroilor de care vorbea autorul în prefața sa. În tragediile cu subiect elin ale lui Victor Eftimiu, factorul uman este mai important decât acțiunea divinităților sau mecanismul implacabil al fatalității. Profeția eronată Personaj secundar, dar nu neînsemnat, în două tragedii eline - Agamemnon, prima secvență a Orestiei eschilene
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să ia statuia Artemidei în Grecia și chiar să redea libertatea femeilor din cor părtașe la înșelătorie. O astfel de încheiere ar fi incomodă pentru un scriitor dintr-un alt spațiu și timp cultural, fapt semnalat și de Racine în prefața la piesa lui Ifigenia în Aulida, cu subiect antic adaptat la spiritului secolului al XVII-lea. Clasicul francez declară că nu l-a putut urma întru totul pe Euripide : ce impresie aș fi făcut dacă aș fi ajuns la deznodământul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
asigură însă chiar suportul piesei care își lămurește sensurile prin raportare la tragedia lui Euripide. Cum s-a văzut, Dumitru Radu Popescu nu lasă pe seama spectatorului să descopere relația de intertextualitate a lucrării sale cu opera elină. O mărturisește în prefață, dar și - aluziv - în textul piesei. Pe de altă parte, se folosește de un procedeu de limbaj sugestiv : atribuie unora dintre personaje, lui Marian în primul rând, un fel de a vorbi mai elevat decât acela frust pe care îl
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și soartă, cu afirmarea progresivă a individului conștient și răspunzător pentru propriile fapte. Dramaturgii români cercetați în lucrarea de față nu aderă la o mișcare literară care să-și propună revigorarea antichității. Își teoretizează rareori opțiunile în scurte texte conexe, prefețe ca cele scrise de Victor Eftimiu sau articole ca ale lui Radu Stanca. Acționează sporadic și disparat, nu imprimă o schimbare de direcție în teatrul românesc. Cu toate acestea, operele lor sunt destul de numeroase și de valide estetic încât să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]