19,544 matches
-
două concepte hermeneutice: alegoria joacă, în mod tradițional, un rol apologetic, în timp ce simbolul are o importantă funcție anagogică, ce se atașează la rolul său tradițional, de recunoaștere reciprocă a membrilor unei comunități. Gadamer analizează fundamentul acestei distincții, mai exact al preferinței esteticii secolelor XVIII-XIX pentru simbol, în detrimentul alegoriei. Este vorba de afirmarea autonomiei artei în raport cu teologia, pe de o parte, și a autonomiei creației artistice în raport cu „producerea“ ei în orizontul tradiției, pe de alta. Criteriul trăirii (Erlebnis) devine decisiv și, astfel
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Prima paralelă o ocazionează pe cea de-a doua, între pictura lui Burne-Jones și cea a lui Dante Gabriel Rossetti, cu care are multiple afinități, printre care și orientarea proprie picturii simboliste către teme literare, legende, vise. Burne-Jones are o preferință pentru femeile elfice, les femmes fragiles, o singură pictură ilustrează decisiv o femme fatale, Sidonia von Bork (1860), o guașă inspirată de romanul lui Johann Wilhelm Meinhold, Sidonia vrăjitoarea. O caracteristică pentru pictura simbolistă de factură decorativă a lui Burne-Jones
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ilogice, pentru a le distinge de atitudinile celei de-a treia perioade, de care va fi vorba în curând (atitudini pasionale), care sunt mereu reprezentarea unei idei sau a unui sentiment, există una pentru care bolnavii par să aibă o preferință subliniată; ea se reproduce atât la bărbați cât și la femei și aproape de aceeași manieră, ea merită numele de arc de cerc"359. În secolul XIX, aceste simptome apar mai degrabă în literatură decât în pictură, însă ele sunt asociate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a se vedea influența lui Georges de Feure însă cu o certă componentă simbolistă, pe care Luchian o ilustrează în prima sa perioadă de creație în linia unui decorativism relevabil sub aspectul ilustrației de revistă, al afișelor și panourilor decorative. Preferința pentru flori, care se menține pe tot parcursul creației sale, scoase ulterior de sub semnul decorativismului Jugendstil, este interpretată de Paul Constantin ca o reminiscență a acestei perioade. O asociere cu poezia simbolistă o face și Tudor Vianu: "S-a văzut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să aibă claritate, și, prin urmare, îmi place paralelismul. În multe din picturile mele am ales patru sau cinci figuri, pentru a exprima unul și același sentiment, pentru că știu că repetarea unuia și aceluași lucru adâncește efectul produs. Am o preferință specială pentru cinci, deoarece un număr impar sporește regularitatea picturii și creează un punct central natural..."457. Putem observa că Cecilia Cuțescu-Storck nu merge până la capăt cu tehnica utilizată de Hodler, excelent ilustrată într-un tablou precum Alesul (1903), căruia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Edgard Maxence, Marcellin Desboutin, Alphonse Osbert, Edmond Aman- Jean, dar și nabiști sau pictori din școala de la Pont-Aven precum Emile Bernard, Félix Vallotton, Charles Filiger. Chiar dacă dimensiunea salonului rozacrucian rămâne una simbolistă sensibilitatea decadentă îmbibă pictura simboliștilor -, chiar regulamentul și preferințele mentorilor săi recomandă un anumit eclectism pentru care factorul ordonator nu acționează procustian. Și în Belgia, la Bruxelles, grupul intitulat "Les XX" se formează în absența unui postulat metodologic sau de școală estetică, pe 28 octombrie 1883. Octave Maus, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-lea și în prima jumătate a secolului XX de dezvoltarea capitalului de stat, pe de o parte, și de apariția mass-mediei, pe de alta. Reluată în lucrările ulterioare, sintagma "industrie culturală" descrie rolul esențial jucat de industrie în modelarea gusturilor, preferințelor și conștiinței maselor populare potrivit unor dorințe și nevoi false. Industria culturală se definește ca impunere asupra indivizilor, care, în consecință, nu ar avea nici un control asupra fenomenului cultural. Marcat de omogenizare, acesta "forțează atât domeniul artei "înalte", cât și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
etnico-culinare și ne transformă în cetățeni ai planetei. În ciuda demarcațiilor sociale, religioase, geografice și naționale, mâncarea a încetat să funcționeze ca marcă identitară și de diferențiere între culturi. "Identitatea" poate consta în rezultatul analizei obiceiurilor alimentare, cu referire la dietă, preferințe și tabuuri, care caracterizează grupuri, comunități sau națiuni 176". Masa în oraș, indiferent că aceasta înseamnă un restaurant clasic, cu profil etnic, un fast-food sau acasă la prieteni, nu mai este percepută ca un act de afirmare identitară, ci ca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
America au dezvoltat o serie de strategii menite să răspundă la două dorințe ale consumatorilor: oferă mâncare etnică "autentică" și creează o atmosferă etnică, cât mai apropiată de cea originală, pentru client. În realitate, bucătăria "etnică" este o combinație între preferințele patronului în domeniul culinar (mai mult sau mai puțin zahăr, mai multe sau mai puține condimente), prepararea unor feluri care seamănă cu cele tradiționale și servirea consumatorului (de obicei, rapidă)179. Restaurantul "etnic" este de fapt mai puțin autentic decât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a dominat periferia amerindiană prin limbă, religie (creștină, catolică), ocupație militară, organizare birocratică și politică, expropriere econo-mică și dezvoltare demografică. Cea de-a doua este modernitatea anglo-germanică, a cărei administrare a Amerindiei periferice constă în "simplificare" sau "abstractizare" (descrise ca preferință pentru cantitate în detrimentul calității), o nouă relație tehnologică și ecologică cu natura și o nouă relație intersubiectivă și politică, menită să conducă la o nouă atitudine economică (tehno-productivă)254. Prin procesul de "simplificare", potrivit lui Dussel, un număr de variabile culturale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
confetti pentru a sugera o atmosferă de sărbătoare. Totul trebuie să fie curat, iar mirosul din casă împrospătat. Pentru aranjarea mesei festive, Mia știe că trebuie: O fața de masă curată, călcată, de preferat albă. Șervețelele pot fi colorate după preferința gazdei sau asortate cu vesela. Farfuriile să fie neciobite, spălate și șterse. Acestea vor fi așezate pe masă cu un anumit spațiu între ele, pentru ca invitații să nu fie înghesuiți. Acest spațiu trebuie să fie cam de 50 cm3. Să
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
floare: Floarea Semnificația ei Anemona așteptare, nerăbdare Bujor timiditate, sfiala Crizantema bucurie Crin frumusețe, eleganță Crin alb puritate Frezie inocenta Garoafă dragoste durabilă Gladiola generozitate Iasomie grație și eleganță Lalea faima, renume Magnolia frumusețe, dragoste de natură Margareta simplitate Mușcata preferință Narcisa respect Orhidee apreciere a frumuseții Buchet de trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb mulțumiri dragoste eternă, inocență crede-mă prietenie, gelozie unitate Violeta încredere, modestie Zambila purpurie îmi pare rău, iartă-mă Zambila roșie
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
O călătorie cu trenul poate fi foarte interesantă, deoarece ai posibilitatea să vezi peisaje impresionante. La noi în țară există mai multe tipuri de trenuri 9 cu care poți călători pe distanțe mai scurte sau mai lungi, după nevoie și preferință. a) Trenul personal este un tren cu vagoane puține, cu viteza cea mai mică și nu oferă cele mai bune condiții pentru a călători. Face legătura dintre două orașe învecinate, oprind în fiecare stație din comunele existente între acestea. Un
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
organice este una aproape independentă de modificarea - și poate chiar brusca modificare a condițiilor fizice - și anume, relația reciprocă de la organism la organism, perfecționarea unui organism având drept urmare perfecționarea sau exterminarea celorlalte organisme.“ La Darwin există, în mod neîndoielnic, o preferință pentru explicații prin interacțiuni între organisme, în defavoarea explicațiilor prin factori fizici, nebiologici. Abordarea promovată de Eldrege și Gould va putea fi caracterizată drept o încercare de a reechilibra balanța. Merită reținut chiar și faptul că Eldrege își începe cartea cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
viață. Dorințele duc la eforturi, iar eforturile încununate de succes la noi puteri, care creează la rândul lor noi dorințe. Dintr-o asemenea perspectivă, mai aproape de adevăr îi apăreau lui Butler Buffon, Lamarck, Goethe și, în primul rând, Erasmus Darwin. Preferință care nu putea fi decât întărită de faptul că autorul Originii speciilor contestase influența acestor concepții evoluționiste asupra elaborării propriei sale teorii și, încă mai mult, de faptul că îl așezase și pe om în „mașina evoluționistă“. Butler îi recunoștea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
chinez. La rîndul lor, romanticii vor încerca nostalgia comunităților organice din Evul Mediu și a Creștinătății pierdute. În secolul al XIX-lea însă, apartenența la Europa va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către 1800 apare termenul "europenism", care desemnează preferința pentru ceea ce este propriu-zis european. Apoi, către 1830, verbul "a europeniza" dezvăluie credința că Europa adusese lumii cea mai înaltă civilizație. Se afirmă astfel cu aroganță un complex de superioritate european în raport cu orice altă civilizație. Nu numai civilizațiile extra-europene sînt
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
popularității preelectorale a unor partide care au eșuat în încercarea de a accede în Parlament, dovedindu-se a avea doar susținere de scurtă durată.6 În ultimele două decenii este vizibilă o tendință evidentă de stabilizare a relațiilor de reprezentare. Preferințele cetățenilor, deși manipulabile pe termen scurt, au tendința de a se stabiliza pe termen lung (Bartolini și Mair 1990). În acest sens, partidele tind să își stabilizeze pozițiile politice, continuitatea reprezentând un atu pentru acei competitori care vizează succesul în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
iar Gaetano Mosca aduce în discuție termenul de clasă politică (Coenen-Huther 2007, 24). Pentru Gaetano Mosca (1962) clasa politică are, în toate sistemele politice, un anumit grad de coeziune, ceea ce pare să determine caracteristici comune ale membrilor săi, interese și preferințe comune. Mai târziu, alți autori recunosc conceptului de "clasă politică" potențialul său paradigmatic chiar dacă accentele cad diferit. De pildă Mattei Dogan (1995) considera că, deși din punct de vedere sociologic, al stratificării sociale, clasa politică nu este o clasă socială
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de dreapta în Europa (Mudde 2005, 162-167). Vom porni de la obsevația (sprijinită de clasamentele alegerilor prezidențiale din ultima decadă 1) că extrema dreaptă este o prezență constantă în peisajul politic românesc, situându-se constant pe locul 3 sau 4 în preferințele alegătorilor (numărul de voturi). Considerăm că este important ca partidele de extremă dreaptă să nu lipsească din ceea ce se dorește a fi o radiografie a eșichierului politic, tocmai pentru că sunt un ingredient nelipsit al democrației postcomuniste. Extrema dreaptă este o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
propune soluții facile. Desigur, această caracteristică nu este specifică doar lui Tudor și partidului său, majoritatea partidelor din România deceniilor trecute având o retorică populistă. Există însă un context particular care l-a ajutat pe Vadim să ajungă în topul preferințelor, precum și o strategie discursivă care i-a adus popularitatea. Spre exemplu, în afară de referințele la "ancorele culturale" de tipul ortodoxiei sau a imaginii lui Vlad Țepeș, elemente populare, ușor recognoscibile și identificabile, CV Tudor se folosește de anumite tactici pentru a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vertiginos ca cea a liderului său, președintele în exercițiu Emil Constantinescu și a partidului său, PNȚCD. Statisticile Fundației pentru o Societate Deschisă arată că majoritatea populației se simțea slab reprezentată, și în același timp se înregistrau oscilații majore pe scara preferințelor. PDSR a scăzut și apoi a crescut în forță, în timp ce Convenția a avut o evoluție inversă. După un start foarte bun, CDR a sfârșit prin a-și dezamăgi electorii, a căror percepție despre sărăcia rampantă a marcat eșecul politicii economice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
indirect, la dreapta axei politice. Astfel, prin publicații, luări de poziție și atitudine, o parte a elitei intelectuale ajunge să legitimeze extrema dreaptă. Concluzia parțială pe care o putem trage la acest stadiu este că PRM se menține în topul preferințelor datorită prestanței și prestației liderului său, care îi asigură platforma stabilă de alegători și, de asemenea, grație profilului său cameleonic de "partid de criză" care îi permite să se adapteze la orice situație și să speculeze nemulțumirile electorilor. Mergând chiar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2004 în materie de politici publice. Variațiile cele mai importante la nivel legislativ sunt apoi puse în relație cu cele înregistrate la nivel politic în timpul fiecărei legislaturi. Miza este de a vedea în ce măsură se poate considera că ele reflectă fie preferințe dictate de opțiunile doctrinare 6 ale partidelor și priorități asumate la preluarea puterii, fie măsuri adoptate sub presiunea contextului (actori interni sau externi) în care se derulează actul de guvernare. Capitolul este structurat în șase secțiuni din care prima descrie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
logică. Pluralitatea opiniilor exprimate crește odată cu gradul de autonomie de care se bucură grupurile. Cu toate acestea, este foarte important de subliniat faptul că absența unei linii coerente în privința politicilor într-un anumit partid, dificultatea de a observa corelația între preferințele declarate și deciziile susținute de acesta, nu echivalează cu absența impactului partidului asupra acestor decizii sau, cum adesea este interpretat. Nici analiza procesului de luare a deciziilor la nivel guvernamental nu se poate baza pe judecarea relațiilor între executiv și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
7%) este, în mod surprinzător, mai mică decât înainte, cu toate că numărul efectiv de legi de acest gen crește. Există însă date disponibile pentru a analiza și identitatea politică a inițiatorilor. Cu toate acestea, nu este posibilă identificarea unui model al "preferințelor" fiecărui partid pentru anumite politici sectoriale. Majoritatea propunerilor legislative transformate în legi aparțin parlamentarilor din câmpul puterii. Astfel, PNȚCD conduce detașat cu 20%, urmat de PD cu 15%, UDMR cu 12% și PNL cu 11%. În total, aproape 60% din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]