6,849 matches
-
deplin. Civilizațiunea și progresul spiritului lumei a îndeplinit o parte a lucrului; profesiunea a fost primită în sânul societății; artiștii însuși au de-a îndeplini a doua parte a operei, d-a se (conchide) defini (abzuschliessen, dechaîner ), adică într-o profesiune de arte prin pătrunderea unei tecnice specifice a acestei arte și a unei culturi universale (allgemein), o profesiune de arte care pin activitatea ei merita în adevăr acest nume. PĂTRUNDEREA IDEALITĂȚEI ȘI A ADEVĂRULUI NATURAL (NATURWAHRHEIT)-LEGEA ABSOLUTĂ DE REPREZENT
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
societății; artiștii însuși au de-a îndeplini a doua parte a operei, d-a se (conchide) defini (abzuschliessen, dechaîner ), adică într-o profesiune de arte prin pătrunderea unei tecnice specifice a acestei arte și a unei culturi universale (allgemein), o profesiune de arte care pin activitatea ei merita în adevăr acest nume. PĂTRUNDEREA IDEALITĂȚEI ȘI A ADEVĂRULUI NATURAL (NATURWAHRHEIT)-LEGEA ABSOLUTĂ DE REPREZENT[ARE] (DARSTELLUNG) DRAMATICĂ Noțiunea artei dramatice ne-a condus la delăturarea prejudițiului care se ține de asta, că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin el ea e în orce moment ideală și caracteristică, semnificativă și originală (... ). Fiecare din arți aceste antiteze le aduce la viață conform ființei sale; în fiecare dară ele primesc un caracter anume, o colorare proprie. În artea dramatică, Cultura profesiunei de arte nu poate într-adevăr să efectue această ridicare fără ajutorul acelora cărora li-e încredințată dirigerea scenelor. Până când prepoziții nu vor fi pătrunși de seriozitate morală, de entuziasm pentru arte, de un spirit de penetrare științific, până atuncea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care tinde a-și înlocui aceea ce nu poate produce acomplisementele în sine prin mijloace care nu mai țin defel de sfera artei, ba pentru cari artea nu-și împrumută neci pretestul. Cumcă nu se observă nicăire decât tocmai în profesiunea artiștilor dramatici o astfel de aviditate după manifestațiuni de recunoaștere auzită după un sufragiu atât de pătat în originea sa, asta-și are fundamentul său absolut în conștiința dezvoltată de noi a profesiunei; că adică prezentul e singur, e zeul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se observă nicăire decât tocmai în profesiunea artiștilor dramatici o astfel de aviditate după manifestațiuni de recunoaștere auzită după un sufragiu atât de pătat în originea sa, asta-și are fundamentul său absolut în conștiința dezvoltată de noi a profesiunei; că adică prezentul e singur, e zeul său, și pentru că în astă arte creațiunele și sentința irevocabilă asupra lor cad în același moment. Însă tocmai acest pericol născut din situațiunea proprie trebuie să dea și artistului puterea de-a se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și azi dogma unei mari părți ale actorilor, care se confesă de adepți ai acestei doctrine prin atitudinea lor față cu artea. {EminescuOpXIV 248} {EminescuOpXIV 249} reculege în contră-i și de-a-i rezista. Asta trebuie să devie onoare a profesiunei. Asta însă e posibile numai atuncea când membrii acestei activități artistice nu vor mai apărea, ca în mare parte astăzi încă, ca o mulțime risipită și conglomerată prin mii de ocaziuni întîmplătoare, cari nu se disting de mulțimea diletanților decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cărui rădăcină se întinde, după cum am argumentat-o, până [în] particularitățile artei reprezintative și care se poate stârpi numai prin o copioasă reformă a totalităței. Să nu ni se impute că ne-am măguli cu visul ca și când cu ridicarea profesiunei la arte va dispărea cu desăvârșire acea Gunstbuhlerei disprețuită; însă Selbstgefuehl-ul înălțat, care-și trage puterea sa numai din interesele artistice reprezintate prin silințe și cultură comună, se va întoarce cu indignațiune de la atrapare (Haschen) după favoare publică. Asta poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trăsurile sale devenite concrete se vede tipărită viu toată biografia lui. Toate momentele unei personalități anumite cari au contribuit ca factori la forma sub care ni se prezintă ele acuma trebuiesc să pătrundă deodată și împreună din mască. Etatea, naționalitatea, profesiunea, direcțiunea de viață, în fine patosul, trebuie să ni vorbească, pe cât e posibil, din esteriorul sensibil al personalității. Cu cât aceste momente au fost mai caracteristic realizate, cu cât masca e mai succesă cu-atîta se prepară mai mult dezvoltarea viitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
i trebuie o alimentare mai rafinată, o întreținere mai completă; altfel facultățile ce le pune-n lucrare nu vor întîrzia a se stinge. Inegalitatea între munca musculară și cea intelectuală se adaugă încă prin cheltuielile de reânnoire a lucrătorilor după profesiunile ce sânt chemați a exercita. Cheltuielile de educație și de ucenicie, cari sânt aproape nule pentru lucrătorii întrebuințați la muncă musculară, se ridică din contra foarte sus pentru advocați, medici, preoți, administratori, magistrați, ingineri etc. Astfel, meseria de advocat cere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mod fatal finit (infinitul nu e inventariabil), și el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim-străin, ci și de setul finit al posibilităților între care aleg. Profesiunea asupra căreia mă opresc este una dintre profesiunile inventariabile care îmi stau la îndemînă. Această profesiune, odată aleasă, este limita pe care mi-o dau în chip liber (e hotarul care rezultă din hotărârea mea), dar este o limită pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim-străin, ci și de setul finit al posibilităților între care aleg. Profesiunea asupra căreia mă opresc este una dintre profesiunile inventariabile care îmi stau la îndemînă. Această profesiune, odată aleasă, este limita pe care mi-o dau în chip liber (e hotarul care rezultă din hotărârea mea), dar este o limită pe care mi-o dau dintr-un număr limitat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim-străin, ci și de setul finit al posibilităților între care aleg. Profesiunea asupra căreia mă opresc este una dintre profesiunile inventariabile care îmi stau la îndemînă. Această profesiune, odată aleasă, este limita pe care mi-o dau în chip liber (e hotarul care rezultă din hotărârea mea), dar este o limită pe care mi-o dau dintr-un număr limitat de posibilități. Eu decid, hotărăsc, aleg - deci sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
discernământul propriu. În schimb, treapta conceptului e a celor care se lasă preluați de o instanță supra-individuală, de o "dihanie", cum ar spune dl Noica. Judecata o afirmi, de concept te lași străbătut; te afirmă el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un istoric
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care se lasă preluați de o instanță supra-individuală, de o "dihanie", cum ar spune dl Noica. Judecata o afirmi, de concept te lași străbătut; te afirmă el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un istoric de artă sau un critic de artă din condiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el. Există apoi vârste, temperamente, profesiuni, epoci ale judecății și tot așa - vârste, epoci, profesiuni etc. ale conceptului. Eticismul, esteticismul, criticismul țin în mod fatal de judecată. Prin chiar condiția lor, ele nu pot evolua către silogism. Sau privitor la profesiune: cum poate ieși un istoric de artă sau un critic de artă din condiția judecății? O vârstă a judecății este tinerețea, așa cum Franța și Anglia sânt stilistic vorbind, țări ale judecății. Cât privește cazul meu: mărturisesc că nu m-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atât numărul cât și calitatea lor erau fatal determinate de "cercul strîmt" al vieții fiecăruia dintre noi. Nu puteai întîlni mai multe lichele decât îți permitea lumea în care te mișcai. Și cum lumea aceasta se rezuma îndeobște la lumea profesiunii tale, lichelele pe care le puteai cunoaște proveneau din rândul colegilor de serviciu și al ierarhiei din care făceai parte. Fiecare branșă, apoi, avea, în funcție de importanța ei socială, o densitate diferită de lichele. De pildă, la Institutul de Filozofie al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în mod evident nimic. Nu era decât numele: Constantin Noica. "Pe..., pe...". Și, în cele din urmă, înfrîntă, dezamăgită și puțin speriată, gazda se predă: "...pe domnul Constantin Noica". Mie îmi plac foarte mult și gărzile de corp. Dintre toate profesiunile umane este limpede că a lor se apropie cel mai mult de vocația câinelui. Cu singura deosebire că ei, oameni fiind, pot fi programați în permanență pe un nou stăpân și, dacă e nevoie, mâine îl vor mușca pe cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de pe "cabana lui Noica": Aici a trăit și a creat..." Dar Puiu Nicolae mai observase, pesemne în ultima clipă, și alt detaliu important care le scăpase celor doi: pe hârtiuța trimisă lui Relu Cioran la Sibiu nu se preciza nici profesiunea lui Noica. Ce fusese el? Fusese poet? (Se spune doar: În casa asta a locuit poetul Mihai Eminescu...") Fusese medic? Aviator? Sublocotenent? Nimic din toate astea. Fusese filozof. Puiu Nicolae a intervenit și aici în mod salutar. Cine se duce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și, în genere, care luptă pentru promovarea valorilor morale și ale familiei. De asemenea, cred că trebuie să sporească rolul profesorului de religie sau a unor instanțe din cele enumerate anterior în ședințele și lectoratele cu părinții. Adică, în contextul profesiunii de credință pe care și-a asumat-o, îl văd pe profesorul de religie ca pe un fel de mediator între copii și forțele morale ale societății. Desigur că la acest proces trebuie să contribuie toți profesorii, căci educația morală
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
spațiul românesc și european. Omul Alexandra Macarov ne-a cucerit pe noi toți, colegii ei, iar acum lacrimile mele de regret vin să întărească sentimentul unei pierderi irecuperabile. Alexandra Macarov este modelul de Maestru care nu și-a trădat niciodată profesiunea - pasiune, este cântecul franco-român în care curge toată jalea dar și bucuria unei comuniuni culturale excepționale. Scrierile Alexandrei Macarov ne rămân în biblioteci și, cu siguranță, ele ne vor fi, în continuare, de un imens folos. Poate mai mult de-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ori e un sfînt, ori sînt trecute sub tăcere amănunte de care nimeni n-are habar. — Dumneavoastră se vede treaba că v-a căzut cu tronc pălărierul numai fiindcă e un dobitoc Încornorat, zise Fermín. Cu tot respectul făță de profesiune, atunci cînd fața personajului negativ are drept unică bază mărturia portăresei imobilului, primul meu instinct e acela al neîncrederii. Prin regula asta de trei simplă nu putem fi siguri de nimic. Tot ce știm este, cum spuneți dumneavoastră, la mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
De aceea trebuie păzită cu strășnicie. Într-un târziu, Germanicus rostește, cu un suspin: — Am fost și la Delphi... Herodes tresare, smuls din visare. — Te-ai dus să consulți oracolul? Și-mi spui asta după ce adineaori ai făcut o adevărată profesiune de credință? ar vrea să-l întrebe, dar se stăpânește. — Mda... ca tot omul, mărturisește celălalt, cu jumătate de gură. S-a dus după Mariamne la Delos. Imediat ce a fost anunțată logodna lui cu Agrippina, prințesele Salome și Berenice au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
progresul american a fost „echilibrata diviziune a muncii în sectoare economice”, care au avut măsura de a cuprinde activitatea economică cea mai productivă și cea mai mare parte a populației în această activitate. Astfel, în anii 1935-1936 ocupația populației după profesiuni era împărțită în modul următor: 28,9 % în industrie ; 22% în agricultură; 20,4 % în comerț și transporturi; 2% în mine; 0,5% în pescărie și economie silvică și 26,2 %, funcționari și persoane private. 6) Americanii au introdus între
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fi scurs la orașe în alte ocupații, s-ar fi ajuns la o pulverizare excesivă a proprietății rurale. Așa cum în fiacare zonă ei caută să cultive ce e mai profitabil, tot așa și fiecare individ caută să-și exercite meseria, profesiunea, pentru care are cele mai alese însușiri. Populația agricolă de azi are însușiri și capacități maxime de muncă. Dacă fiul nu simte nicio atracție pentru fermă, el e sfătuit să-și aleagă altă ocupație. Dacă însă vrea să rămână la
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
apă. Simțea că a fost prinsă într-o ,,capcană" pe care o presimțise deja și era decisăƒ săƒ nu dispere. La această se mai adaugă relativă ei libertate, faptul că avea suficienți bani la ea, douăƒ carduri ,,consistente" și o profesiune pe care și-o dorise cu ardoare și care-i făcea plăcere (chiar dacăƒ uneori se plângea în gândul ei). Pe masura ce ochii aceia înaintau în noapte, Lăură devenea mai stăpâna pe ea, anticipând un final fericit. I se părea absurd
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]