7,270 matches
-
cantitate de informație sistematizată, ci și o pedagogie a științei: Louis Réau și Louis Charbonneau-Lassay), s-a observat acest lucru: contextul este cel care conferă o anumită interpretare simbolului animalier. Bestiarul lui Hristos și cel al lui Satan își împart protagoniștii: prezența cutărui animal într-una din cele două "tabere" nu exclude nicidecum apariția sa în cealaltă. În anumite contexte, leul îl reprezintă pe Mântuitor, în altele el este unealta diavolului. Corbul poate fi o pasăre de rău augur, un simbol
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spate o mentalitate totalitară. În fine, își încheie Jacques Voisenet teoria, animalul îi mai slujește omului și ca mijloc de evaziune, ca pretext pentru visare. El este eroul multor povestiri ale Evului Mediu, printre care celebrele fabliaux îl numără printre protagoniștii de seamă. Iată cât de complicată poate fi o istorie care inițial părea atât de simplă. Un animal este un animal și atât? Nici vorbă. Pentru cine știe să-l privească, el devine un ghid care te poate purta prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pecetluirea istoriii în ceara pomenirii alegând"1. Primele cinci părți ale romanului aduc în dezbatere tot felul de false principii pentru alegerea unui nou domn pentru țara dobitoacelor, urmând ca începuturile conflictului dintre Inorog și Corb să fie relatate de protagonistul pozitiv al cărții abia la jumătatea ei. Pentru aceasta, autorul știa că are nevoie de unele artificii pentru a aduna laolaltă majoritatea personajelor cărții și a le lăsa să se manifeste prin discurs, rezervându-și rolul de a interveni când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat o traducere în pehlvi, vechea persană literară, intitulată, după numele celor doi șacali care sunt protagoniștii primei cărți a Panciatantrei, Karațaka și Damanaka. A mai existat însă și o traducere în arabă, Kalila și Dimna, realizată în secolul al VIII-lea de Ibn al-muqaffa, care prin titlu se refera tot la cei doi șacali 13. Cunoscător
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în Orient și o întoarce pe dos. În Panciatantra, șacalul, fie că e vorba de Karațaka, de Damanaka, de șacalul albastru sau de ceilalți anonimi, este bârfitor și lacom, intrigant, șiret, deși nu lipsit de abilitate; în Kalila și Dimna protagoniștii preiau trăsăturile modelelor pe care le reproduc. Șacalul îi desparte definitiv pe leu și pe taur, preschimbând o frumoasă prietenie într-o rivalitate care se încheie tragic. Uneori, fiind prea lacom, el piere în mod stupid. Alteori reușește să îi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
categorie și care influențează considerabil deznodământul fericit al intervenției respective. Dintre acești factori comuni amintim: empatia, căldura neinvazivă, respectul, acceptarea celuilalt, atitudinea încurajatoare etc. Este vorba de calități ce aparțin de „alianța terapeutică”, aceea care se instituie între cei doi protagoniști (psihoterapeutul și pacientul), și a cărei importanță se configurează ca un laitmotiv în orice terapie. Mai apoi, nu putem oculta nici un alt aspect important în circumscrierea acestei paranteze de amorsare și anume că succesul terapiei (apud Bergin și Garfield, 1994
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a nașterii, comunicarea dintre mamă și viitorul copil este multifațetată și neîntreruptă, motiv pentru care, mai întâi, pe filieră hormonală apoi și prin albia psihologică, toate trăirile mamei rezonează și asupra fetusului. Vorbind despre traumele intrauterine, vom menționa că ambii protagoniști, respectiv și mama și copilul pot traversa experiențe traumatizante în această perioadă. Pentru a detalia această chestiune, vom începe cu analiza posibilelor evenimente traumatice, așa cum se prezintă ele la femeia gravidă în această etapă fragilă din existența ei. Discuția este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ample ritualuri de consacrare. În Iluziile literaturii române 89, Eugen Negrici observa rolul disproporționat pe care "fabrica de sfinți" l-a jucat în perioada de formare a culturii literare române: existența unei mitologii a capodoperei, numeroasele forme de adulare a protagoniștilor literari, abundența de clișee elogiative (poetul ca preot, apostol, rege, luceafăr etc.). Toate sunt moduri prin care doxa unei culturi mici tematizează desfășurarea exorbitantă de forțe din jurul obiectului literar, atât pentru producerea, cât și pentru aprecierea lui. Consecința stringentă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alt eveniment, ulterior. Ca și cum abia duplicarea ar desăvârși semnificația. Și în această privință și faptele, și operele se supun aceleiași reguli. Ca să devină poezie, omul din ficțiune sau omul din realitate trebuie să suporte să fie ceva mai mult decât protagonistul propriei existențe - să fie și modelul alteia. Evenimentele biografice nu există în sine, ci sunt cu necesitate completate de faptele pe care le inspiră. În acest sens, faptele relatate în Iliada trebuie receptate laolaltă cu efectele lor istorice: abia această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu al mântuirii. El e în același timp personaj și scriitor. Ca protagonist al unei alegorii, se găsește simultan în interiorul unei ficțiuni, și în exteriorul alteia: obiect al unei povești și subiect creator al celeilalte. E un fapt important că Heliade Rădulescu concepe admirația într-un cadru transgresiv față de granița ficțiunii. Nu atât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și Atrizii Greciei 110. Aici se referă în mod precis la texte populate cu nume autohtone, dar bătaia e mai lungă. Pentru că ce înseamnă să ai personaje cu nume naționale? Ce efecte poate avea o epopee sau o dramă cu protagoniști pe care îi cheamă Mircea sau Ștefan? Numele e cel care atestă în domeniul biografic imitația unei conduite, proiecția alegorică a unei personalități asupra celor care îi urmează. E modalitatea cea mai simplă prin care acțiunile unui individ, gesticulația lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală. În ciuda unei lungi tradiții a confesiunii care a creat sentimentul că cele ce se petrec în sufletul fiecăruia nu pot fi scrutate decât de protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic al acestei realități. Temele care orientează existențele individuale, ideile care organizează dinamica și sensul vieților se sprijină pe reprezentări culturale, împărtășite de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Posibilitatea manierelor e în esență democratică, ține de universalitatea accesului la text; lectura lor e însă elitistă, depinzând de un număr mic de inițiați. De aici, numeroasele forme de "colonizare" a acestei interiorități textuale în cultura critică românească după 1880. Protagoniștii lor sunt Dobrogeanu-Gherea, Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat să exploateze textualitatea pentru a constitui "marginalități". Însă aceasta e o altă istorie, care nu mai spune nimic despre mobilizarea spontană a unui popor în câmpul literaturii. 4
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
intimidarea și frica au trebuit să fie și au fost diseminate, răspândite sistematic în întreg corpul social al nației 7. Acest aspect mi-a fost confirmat și consolidat prin cunoașterea, întâlnirile și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiecare îmbucătură avea un gust de otravă, într-atât părea el de supărat și dezgustat". Ospitalitatea devine din acest moment artificială, convivialitatea nu se poate instaura, masa este compromisă. La fel se petrec lucrurile și în nuvela Pique-nique în care protagonistul, un papetier sărac trebuie să împărtășească bucuriile colective de sfârșit de an ale vecinilor săi negustori. În timp ce afacerile mezelarului, ale negustorului de ouă și de pasăre, ale fabricantului de paste și ale negustorului de vinuri prosperă nemăsurat în apropierea anului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în Morella și în Ligeia, strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă care se joacă, inclusiv incestul între tată și fiică (prefigurată în Poe) ("prea multe lucruri, de altfel, doar presimțite în cuvintele fetei, și de care spiritul meu, obișnuit cum era cu ce e mai rău
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de nepătruns și rezervată a sinelui duce la construirea intimității ca secret. Furia bătrânului atestă această angoasă a unei deposedări de ceea ce constituie fundamentul însuși al identității sale. Și totuși, în strania familiaritate care pare să existe între cei doi protagoniști (fiindcă pe lângă unele semne de conivență - și înrudirea pe care o întrețin prin aceeași dragoste -, naratorul se gândește că nu ar fi putut niciodată să intre în casă fără acceptul bătrânului, nu putem să nu observăm că există aici o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
face posibilul pentru liniștea dumneavoastră" sau și "mi-e frică să deranjez") nu sunt deloc un obstacol în înțelegere. Acest ușor decalaj între nativ și străin nu face decât să sublinieze că o distanță, chiar și foarte redusă, subzistă între protagoniști, între limba natală și cea învățată (cucerită). Werner von Ebrennac are, față de personajul pirandelian, o atitudine foarte diferită. Cu cât unul este deconcertat de descoperirea noii țări și regretă vechile lui legături, cu atât Werner von Ebrennac reneagă în parte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
125). Singurul nume cunoscut va fi cel al femeii, Lucia. Absența numelui, (atât de important pentru o familie nobilă în fața căreia țăranii îngenunchează și ale cărei blazoane se văd peste tot) are drept efect să-i apropie pe cei doi protagoniști într-o aceeași tăcere, aceeași omisiune, aceeași lipsă. 448 Se vorbește de asemenea de o "natură extrem de sensibilă, rafinată de o îndelungată selecție dar și poate prin vreo tară familială", de sânge, de finețea "rasei care vorbea, cu toată singurătatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
istorice, conflictul dintre arabii și evreii din Palestina a fost asimilat ca fiind conflictul din Orientul Mijlociu, sintagma general recunoscută și, totodată, emblematica pentru acest spațiu geopolitic. Notă de specificitate rezultă însă din interpretările înregistrate de-a lungul timpului referitor la protagoniștii conflictului; astfel, s-a considerat că acest conflict reprezintă un conflict între poporul arab vs. evreii din Palestina sau Israel, între palestinieni vs. evreii din Palestina sau Israel, între musulmani vs. evreii din Israel sau între musulmani și arabi vs.
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
XXI-lea au determinat modificări conceptuale în doctrina israeliană de securitate națională; regândirea doctrinei s-a datorat și faptului că Israelul a fost (și este) ținta unor frecvente violente manifestate sub forma terorismului și a războiului de gherilă (ai cărui protagoniști sunt în principal palestinienii și libanezii, însă de cele mai multe ori aceste acțiuni sunt sponsorizate de diferite state arabe, în special de Iran), a insurecției palestiniene (a se vedea cele două Intifade), precum și a violenței manifestată de-a lungul frontierelor cu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
este unul degajat, pe deplin încrezător în biruința noilor idei: „Astăzi când, în perspectiva istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un adversar mult mai redutabil și nu doar literar decât era capabil să își dea seama
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al lui Berisha, președintele înlăturat în 1997. Cu toate acestea, avem de-a face cu o lucrare temeinic documentată și capabilă de a prezenta imparțial o situație extrem de complexă. Chiar acolo unde singurele explicații sunt acelea pe care le aduc protagoniștii înșiși, unui istoric nu-i e greu să găsească o interpretare mai apropiată de adevăr, fiind bazată pe analogii din trecut sau din alte regiuni ale sud-estului european. Se știe că Albania rămăsese ultimul bastion al stalinismului în această zonă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
date...”. Cu toate acestea, Monica Lovinescu înțelege să nu judece într-un mod radical cazul acestora, dat fiind faptul că există un risc al schematizării, căci „suntem prea departe de Moscova pentru a avea certitudini asupra identității spirituale a fiecărui protagonist. Ne bizuim doar pe texte - destul de grăitoare de altminteri - pe impresiile observatorilor și ale corespondenților de presă și numai rareori ca acum, pe întâlniri și impresii personale. Nu e destul pentru un diagnostic amănunțit” (p. 60). în afară de rare excepții - Pasternak
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcut datoria față de interesele țării sale. Este tocmai ceea ce o îndreptățește pe doamna Petre să remarce, în cuvântul de încheiere pe care-l adaugă traducerii, cu experiența cuiva deprins să studieze tragedia greacă: „Tragică este acea situație anume în care protagoniștii nu au de ales decât între o nenorocire și alta”. Andrei Pippidi Ulrich BURGER, Misiunea Ethridge în România. The Ethridge Mission in Romania. Die Ethridge Mission in Rumänien, în românește de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, cu o prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]