6,520 matches
-
pe cinste la prețuri mici. "Cafe" iese în evidență și prin faptul că lumea tânără bună îl vizitează frecvent și pentru că se poate mânca și noaptea. Pe cerul înstelat și pe străzile din city-ul intens luminat se văd fotoni mici radiind strânși. Și stelele se plimbă unele pe lângă celelalte. Sorii privesc cerul. Spiralate galaxii se întretăiau. Calea Lactee dispare într-un roi de sori. Stele negre înghit sisteme de sori. Feerie de lumină. Luminițe fac paradă, circulă la infinit. Spectacolul e indescriptibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
electrice, Prelucrări mecanice, Limba Română, Elemente pentru automatizare, Analiză matematică și Limba Engleză. "Orele" erau de 40 de minute. Recreațiile de 5. Până se va întrema și va învăța cum se cuvine Instalațiile electrice, o lună, două, Doru va rămâne radiat dintre membrii activi ai bandei de balerini și bijutieri ai IF-ului. Bandă strâmtorată. Încropită, mai mult, numai din el... Mai dădu Iarba Fiarelor un singur tun, acoperit de Arvinte, spărgând, în noaptea de 12 aprilie, fețele ursuze, verde-închis, cărnoase
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dădu nas în nas cu oglinda, exact în momentul în care prin minte îi treceau aceste gânduri, nu tocmai ortodoxe, și-și surprinse strălucirea poznașă din privire. Se vedea și nu-i venea să creadă că cea care strălucește și radiază în fața ei e chiar ea. Era o schimbare radicală pe chipul ei mereu posomorât, trist, abătut. Se băgase în pat în seara precedentă pregătită să renunțe la tot și se trezise binedispusă, chiar pusă pe șotii, iar evenimentele care îi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
altceva decât să deschidă răni cicatrizate deja. O încânta noua imagine pe care o vedea în oglindă. Ochii verzi, mari, căpătaseră o strălucire pe care o zărise doar rareori și asta doar datorită unei mici schimbări exterioare. Oare ar fi radiat dacă schimbarea ar fi fost una profundă? Știa ce trebuia schimbat, dar... „- Mereu găsești câte un „dar...” pentru a-ți justifica lașitatea. Singurul stimul la care ai răspuns până acum a fost iubirea, în rest nimic nu te-a mișcat
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
sfios și candid, parcă mulțumindu-i, biata fată topindu-se de iubire și fericire, apoi cu mișcări bine știute, se instală În mașina lui, atât de specială, coborând, nu...urcând. „Mașina”, În care stătea destul de confortabil pe o perniță veche, radiind de interes și fericire, nerăbdător să pornească În voiaj, era o...ladă de muniție, solidă și vopsită kaki -În malul Siretului era amenajat un poligon militar În care se detona muniția rămasă după ce trecuse urgia războiului, iar după ce bubuiturile teribile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fileu ca să taie un stop În zona de dublu, dar imediat alergă Înapoi, cu brațul Întins să ajungă un serviciu pe linia de fund. Privindu-l, mi-am dat seama că forța mașina, dorindu-și ca ea să-l Învingă, radiind de Încîntare cînd un as Îi smulgea racheta din mînă. Și totuși simțeam că adevăratul duel avea loc nu Între om și mașină, ci Între facțiuni rivale care sălășluiau În mintea lui. Părea că-și lansează sieși provocări, că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care i-l oferise un spectator În trecere. La un moment dat, autoduba aproape că atinse platforma, și atunci el sări lîngă șevalete, cît mai-mai să cadă grămadă peste ele, dar se redresă și-o Îmbrățișă pe Fiona Taylor, care radia de frumusețe. — Jos cu hainele! Bobby, nătărău frumos ce ești! — Jos, jos, jos! Charles, dă-i ordin să se dezbrace! Femeile de lîngă mine țopăiau În tenișii lor ca niște majorete, vîjÎind cu rachetele pe deasupra capului meu, iar Crawford, amabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
adevărat. Aveam o bănuială că e mai deștept decât media și că nimicurile îl plictiseau repede. Câteva minute mai târziu, când se auzi zgomotul ușilor, am crezut că era Fisher care se întoarce. În schimb, intră Tabitha, în pas săltăreț, radiind de entuziasm, cu părul său negru și lins încadrându-i atât de mătăsos chipul încât se vedea că e proaspăt spălat. Speram, pentru binele ei, că nu era în onoarea repetiției. —Salutare! spuse ea melodios, trântindu-și geanta lângă ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Cu siguranță. Și galbenul ăla dă bine cu părul tău, spusei arătând spre jachetă. Janey se uită la costumul pe care-l purta. Sunt și eu un pic mai elegantă, nu? Din cauza proiectului ăstuia nou. Era adevărat; era clar că radia, cu ochii săi albaștri lucind ca turcoazul. Janey, care fusese editor de scenarii, tocmai se mutase la BBC, unde lucra ca editor coordonator, o slujbă la care râvnea de mult timp. E lumina puterii, spuse ea, rânjind la mine. Veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
serios: Am făcut o copie după caseta ta, Sam. Am pus-o la loc pe masa ta de lucru. Nu te superi, nu? — Cum să mă supăr, prostovane. O să-ți mai aduc câteva care cred că o să-ți placă. Lurch radia de fericire. Îmi dădusem deja seama că, din cauza unei greșeli de creștere, se simțea cel mai în largul lui atunci când oamenii îl înjurau sau când îl punea să facă chestii neplăcute. Poate, dacă stai să te gândești, nu-i chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să fie extrem de ușor de folosit. — Asta îmi place cel mai mult, spuse el. —N-ai de unde să știi asta până nu le-ai ascultat pe celelalte, nu? Cap sec. Se făcuse lumină în jurul lui Lurch de cât de tare radia. —E ceva de făcut? zise el. Bez ‘cea că ai nevoie de ajutor. L-am pus să facă ceva cu ciocanul de lipit, o treabă de rutină și plicticoasă. Oricum, se pricepea mai bine decât mine. Mă întrebam dacă Bez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că acesta era motivul pentru care roșise, nu complimentul lui Ben. Era prima dată când o vedeam pe Louise că se emoționează. Îl privea pe Ben ca o adolescentă de cincisprezece ani care s-a îndrăgostit de profu’ de istorie, radiind de plăcere când el o aprobă. — Nu voiam decât să-i calmez, zise ea, încă îmbujorată. Știi, domnișoara Weldon își face exercițiile. — Ai făcut exact ce trebuia, zise Ben, zâmbindu-i. Spuse totul exact pe tonul potrivit, ca un profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pus să facă niște scheme de contorsionism și a hotărât că Tabitha e cea mai potrivită. Dând naștere astfel unor mutre din partea celorlalte zâne... Acum se explica grupul posomorâților de afară. Chiar și Sally părea că are îndoieli. Bineînțeles. Tabitha radia de fericire, strălucind ca un bec cu lumină perlată. MM era impasibilă, cu grație, ca de obicei, în timp ce Thierry tot dădea din mâini, explicând cum îi pusese pe toți din grupul duhurilor să se încălzească și să execute, cu măiestrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu o jovialitate ușor excesivă. Îmi dădusem deja seama de cât de posesivi erau actorii când venea vorba de atenția pe care le-o acorda regizorului; erau ca niște copii geloși care se țin după fusta mamei. Tabitha, care încă radia, le spuse vestea cea bună. Nu știu cum, dar sub privirile lui Violet, vestea își pierdu din strălucirea pe care o avusese înainte. Deci, practic o să faci o săritură mare! zise Paul, din păcate. Thierry sări ca ars. Va fi o intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
machiați sau complet costumați, magia rolurilor îi învăluia pe actori ca o aură. Dar MM era atât de sigură pe ea încât nu părea deloc venită din altă lume. Tabitha, cu care vorbea acum, stătea cu mâinile împreunate; încă mai radia de bucurie după succesul săriturii, cu ochii sclipind. Ceilalți trecuseră în poziția de repaus a actorilor, cu oasele adâncite bine în încheieturi, cu umerii aduși și cu brațele moi, de parcă ar fi fost bătuți în cuie de un par, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și am dat din cap, neștiind dacă puteam să scot vreun sunet. Ciclorama era închisă la culoare, asemenea catifelei, presărată, ici-acolo, cu luminițe ca niște stele; în prim plan, pluteau mobilele, cu lucirea de un albastru metalic a platinei, radiind lumină în jur aproape ca un halou, și care nu păreau nici animale, nici minerale, ci un straniu hibrid al ambelor. Fâșii de iederă argintie erau înfășurate în jurul lor și prin ele, astfel că păreau niște meteori care căzuseră într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
vederea lui; Titania se trezi și se uită lung la Bottom, deja prinsă, și, în încercarea de a-l ține lângă ea, îi promise că le poate porunci ce vrea duhurilor ei. —Peaseblossom, Cobweb, Moth și Mustardseed! strigă ea. Toată lumea radia în seara aceea. Ranjit făcu roba, rostogolindu-se pe scenă ca un cerc, strigând „Gata!“ când porni; Cobweb cel înalt și blond, aruncându-și țigara, defilă pe scenă ca un model și abia scoase un „Și eu!“, în silă; iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
către MM, făcându-i un semn din sprâncene ca să-și întărească încurajările. Deja i-am spus Tabithei cât de bine s-a descurcat, zise MM. Nu-i așa, Tabitha? Aceasta își luă mâinile de pe față și se uită la MM, radiind. Pe lângă ea, Tabitha părea foarte mică și foarte fragilă; dar la auzul acelor cuvinte de laudă se transformase, avea o strălucire în ochii ei imenși și întunecați și un zâmbet ușor pe buze. —Mulțumesc, șopti ea. Chiar crezi? — Fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu. Cu siguranță, unul dintre avantaje, atunci când porți alb, e că toată lumea întoarce capul după tine. Probabil că așa se simt blondele. Janey pluti prin mulțime ca să ne îmbrățișeze, cu Helen pe urmele ei. Helen era mai frumoasă ca niciodată, radiind ca un reactor nuclear; atmosfera încărcată de adrenalină o contagiase și pe ea. Era interesant de văzut cât de departe mergeau efectele ei. Mă îndoiam, de exemplu, că ar începe să spună lucruri frumoase despre colegele ei actrițe. —Ai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în urma noastră, m-ai adus aici să-l văd pe prietenul tău. Dl Jacuzzi. Sally scoase un pachețel de hârtie din buzunar și-l puse pe raftul de marmură de lângă chiuvetă. — Dl Charles Jacuzzi, m-am corectat. Tare, Sally. Sally radia. —Am un gram și pentru Hugo. M-a rugat să-i fac rost. Dar acum tragem din a mea. Cu siguranță, zisei eu. *** Zece minute mai târziu am părăsit baia cu aceeași vervă și efervescență pe care o afișase Tabitha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lui Salam pentru a se asigura că descoperirea fiului său mai era încă înăuntru. Se afla acolo cam de cincisprezece minute când un bărbat mai tânăr, probabil de vreo treizeci și cinci de ani, intră zâmbind încrezător. —Bună ziua, frații mei! spuse el radiind. Cum merge treaba? Râse zgomotos. Unii dădură din cap în direcția lui, alții chiar îi întinseră mâna. —Mahmud, bine ai venit, spuse un bărbat în semn de salut. Mahmud. Abdel-Aziz tuși. Ăsta trebuie să fie. Ar fi bine să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
încât mă tem uneori să nu-l înfășoare vântul... ca pe un cearceaf... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Ascultă tot mai amuzat; din când în când are scurte iluminări în ochi.): Ce frumos! (Înveselit.) Hi, hi... E atât de frumos... ȘEFUL GĂRII (Radiind de fericire.): E amuzant, nu? Ha, ha... Nu? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Și atunci... dacă e moartă... Dumneavoastră ce faceți într-o gară moartă? ȘEFUL GĂRII (Buimac, surprins de întrebare.): Păi... nimic. Veghez. Nu? Cineva trebuia să fie și aici, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ne place aspirația, nu adevărul. La fel ca și cu fericirea: vorbim despre ea, declarăm că ne-o dorim, dar am impresia că dacă am putea ști ce este, de unde vine și ce semne particulare are, nu prea am mai radia de Încântare s-o atingem. Invocăm nevoia de certitudini, Însă ne plac mai mult ambiguitatea, necunoscutul, misterul. Tot așa se Întâmplă și cu rostul nostru pe lume. Am vrea și să-l Înțelegem, am vrea și să ne rămână ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
foarte bun. — Așa sper. Până acum, n-am mai văzut-o niciodată de aproape. E absolut uluitoare, nu-i așa? — Da, foarte drăguță. Cea mai drăguță fată din tot cartierul. — Și bună. Mai presus de orice altceva. Simți cum îi radiază bunătate prin toți porii. Nu e una dintre frumusețile alea încrezute și distante. Îi plac oamenii. Cu picioarele pe pământ, cum se spune. — Exact, asta e. Cu picioarele pe pământ. Acum nu mă mai simt intimidat. Data viitoare când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
uși și ferestre duble, cu oberlihturi în ogivă, ce se închideau perfect, cu șase camere locuibile, confortabile și spațioase, cu sobe de teracotă în fiecare cameră, toate de aceeași culoare cărămizie și care, în zilele reci de toamnă sau iarnă, radiau o căldură mai mult decât suficientă. Două camere, cele mai mici, despărțite de bucătărie printr-un coridor lung la capătul căruia se afla baia și grupurile sanitare, erau locuite de el personal și de cele două fete "proprietățile lui". Pensiunea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]