7,913 matches
-
296 proces, 12, 82, 88, 126, 185, 222 Public Opinion, 345 Pulitzer, Joseph, 41, 101, 311 Pyle, Ernie: Brave Men, 240 Quintilian, 273 Raleigh, Sir Walter: A History of the World, 148, 217 Ralph, Julian, 65, 269, 299, 337, 347 realism magic, 230 realism social, 228 realism, 69, 87 Reed, John, 204 Reid, Whitelaw, 62 reportaj de război, 240 reportaj documentar, 232 reportaj literar, 28, 220 reportaj social, ascensiunea ~, 152 retorica neoclasicistă, 268, 274 Rhodes, Richard, 249, 323 Riis, Jacob, 64
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
82, 88, 126, 185, 222 Public Opinion, 345 Pulitzer, Joseph, 41, 101, 311 Pyle, Ernie: Brave Men, 240 Quintilian, 273 Raleigh, Sir Walter: A History of the World, 148, 217 Ralph, Julian, 65, 269, 299, 337, 347 realism magic, 230 realism social, 228 realism, 69, 87 Reed, John, 204 Reid, Whitelaw, 62 reportaj de război, 240 reportaj documentar, 232 reportaj literar, 28, 220 reportaj social, ascensiunea ~, 152 retorica neoclasicistă, 268, 274 Rhodes, Richard, 249, 323 Riis, Jacob, 64, 65, 96, 178
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
185, 222 Public Opinion, 345 Pulitzer, Joseph, 41, 101, 311 Pyle, Ernie: Brave Men, 240 Quintilian, 273 Raleigh, Sir Walter: A History of the World, 148, 217 Ralph, Julian, 65, 269, 299, 337, 347 realism magic, 230 realism social, 228 realism, 69, 87 Reed, John, 204 Reid, Whitelaw, 62 reportaj de război, 240 reportaj documentar, 232 reportaj literar, 28, 220 reportaj social, ascensiunea ~, 152 retorica neoclasicistă, 268, 274 Rhodes, Richard, 249, 323 Riis, Jacob, 64, 65, 96, 178, 179, 198 Riley
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la rând la carte, aceasta devenind pionera romanului de non-ficțiune. 8 The Electric Kool-Aid Acid Test (Testul electric Kool-Aid Acid) este un roman din categoria jurnalismului literar scris de Tom Wolfe la începutul carierei sale, în 1968. Utilizând tehnici ale realismului isteric și ale noului jurnalism, el relatează povestea lui Ken Kesey și ale bandei lui de Farsori Veseli, care călătoresc în toată țara cu un autobuz școlar vopsit în culori fluorescente poreclit Furthur, ajungând la revelații personale și colective prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în notele de pregătire ale lui Zola pentru La Joie de vivre programul pentru Lazăr Chanteau: "faire de lui l'homme et non le héros". Spre 1880, consemnează Jean Borie, non-eroismul a devenit garanția autenticității unei reprezentări [1999, p.201], realismul reflectă partea ne-eroică (populară) a realității. Zola nu a creat personajul tânărului curajos în filiația eroilor secolului, el consideră destinul tinerei fete și al femeii mai reprezentativ. Zola crede în rolul benefic al femeii bune și regeneratoare. Vectorul redirecționat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
putea răspunde tipul de scriitura artistică, practicată de frații Goncourt în Jurnalul lor. Această scriitura rafinată, "réalisme impressioniste, artiste et sensoriel des Goncourt" [Hamon, Viboud, p.12], primește definiția lui Edmond Goncourt în prefață la Leș frères Zemgano (1879) că "realism de eleganță" și completează estetică uratului dezvoltată de naturalism. În comparație cu personajul singular, bizar și excentric al romanticilor, realismul și naturalismul dau prioritate tipului exemplar (cu riscul stereotipului banal), în care se recunoaște portretul unei generații, a unei clase sociale sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
artiste et sensoriel des Goncourt" [Hamon, Viboud, p.12], primește definiția lui Edmond Goncourt în prefață la Leș frères Zemgano (1879) că "realism de eleganță" și completează estetică uratului dezvoltată de naturalism. În comparație cu personajul singular, bizar și excentric al romanticilor, realismul și naturalismul dau prioritate tipului exemplar (cu riscul stereotipului banal), în care se recunoaște portretul unei generații, a unei clase sociale sau fiziologice. Zola edifica, după Balzac și înainte de Proust, una din imensele construcții literare în care fiecare element, fiecare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
destul de variate. Națiunea franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul critic, care permite romancierilor să reprezinte contradicțiile și neajunsurile realității s-a adeverit a fi străină viziunii publicului burghez. Această circumstanță da naștere conceptului "teatralității", elaborat de criticul cel mai de vază al timpului, Francisque Sarcey. Afirmând pe scena o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vază al timpului, Francisque Sarcey. Afirmând pe scena o teatralitate afișată, o idealizare a vieții, un deosebit efect al jocului actorilor, a costumelor și a decorațiilor, aceasta concepție a devenit o fundamentare teoretică a teatrului acestei perioade, care a contrapus realismului "grosolan" anumite legități specifice ale teatrului, care presupun înlocuirea adevărurilor vieții cu efecte de frumusețe externe și o armonie susținută a formelor [v. Levbarg, 1984, p.62, 63,70]. Teatralitatea compensează, sub aspectul formei, conținutul tematic limitat. Ceea ce ni se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Poitiers, 1996 LASCAULT, G., Figurés, défigurés, petit dictionnaire de la Féminité représenté, U.G.E., Paris, 1977 LASSAVE, Pierre, La ville entre leș lignes de la science et du român, în Villes écrites, L'Hartmattan, Paris, 1998, p.11-29 LATTRE, Alain de, Le realisme selon Zola. Archeologie d'un intelligence, P.U.F., Paris, 1975 LE SENNE R., La Caractériologie et la psyhologie des peuples, Paris, 1946 LEAHU, Nicolae, Poezia generației '80, Cartier, Chișinău, 2000 LEFEBVRE, H., La production de l'espace, Anthropos, 1987
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și Zola. 76 Cu toate ca interpretarea lui Lukàcs la operă lui Zola nu este acceptată în totalitatea să de specialiști, unele dintre observațiile sale sunt interesante din perspectiva unui studiu comparativ. Astfel, judecându-l pe Zola în numele unei anumite concepții a realismului, el îi reproșează faptul de a nu fi creat tipuri, de a fi diminuat personajul în folosul decorului, cu alte cuvinte de a nu fi scris românele lui Balzac. 77 Analiza determinărilor recomandate de Taine pentru aprecierea autorului: biologice (rasă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Evanghelie sau din tradiția creștină, astfel încât să fie un sistem închis și autoreferențial. Din contră, teologia morală creștină se caracterizează față de alte puncte de vedere religioase prin căutarea constantă a unei fundamentări filozofice raționale de tip realist (în conformitate cu așa-numitul realism moderat sau critic) (cf. Donati, 2002, p. 321). "Ca orice sistem de gândire teoretică și practică, și gândirea socială creștină trebuie deci privită atât în perspectivă internă (pe scurt, teologică), cât și în perspectivă externă, respectiv ca formă de cunoaștere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
autorii tineri lipsiți de informațiile și de cunoașterea directă, ironic-scrutătoare a unui contemporan al "eroilor". Dacă ar fi să păstrăm ironia autorului, am putea spune că, în sfârșit, a debutat și precursorul decupajului sarcastic-cinematografic folosit de Florin Lăzărescu, precum și al realismului abraziv-poetic pus în operă, cu minuțiozitate de orfevru, de Dan Lungu. În realitate, acest roman vine în prelungirea observațiilor casante asupra nomenclaturii, cu simțul portretului, cu replici dinamice și cu decupajul cinematografic al scenelor folosite de dramaturg în celebrele și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ei dominante, Întruchipate În chipul individului, angajat Într-o luptă continuă pentru afirmarea echilibrului, armoniei și seninătății. Ea a creat tipurile umane și le-a indus spre desăvârșire și scriitorilor realiști de mai târziu, dacă avem În vedere faptul că realismul reia În mare parte viruțile esteticii clasice, un răspuns la refugiul În trecut sau În viitor, al romanticului, căutătorul eroului excepțional, În situații excepționale. În condițiile În care se impune cercetarea universului tematic al operei unui scriitor, trebuie făcută o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literare și chiar În aceeași operă se pot Întâlni principii literare diverse. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se afirme pe seama unui singur curent literar. Cele mai importante curente și mișcări literare sunt Renasterea, Clasicismul, Romantismul, Realismul, Simbolismul, Avangardismul și mai nou, Postmodernismul ori Transmodernismul. REALISMUL Termenul „realism” definește curentul artistic apărut În Franta, În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție antiromantică. Principiile estetice pe care s-a clădit realismului au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
principii literare diverse. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se afirme pe seama unui singur curent literar. Cele mai importante curente și mișcări literare sunt Renasterea, Clasicismul, Romantismul, Realismul, Simbolismul, Avangardismul și mai nou, Postmodernismul ori Transmodernismul. REALISMUL Termenul „realism” definește curentul artistic apărut În Franta, În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție antiromantică. Principiile estetice pe care s-a clădit realismului au ca punct de plecare obiectivitatea si luciditatea, Împrumutate de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
diverse. Din acest motiv, este aproape imposibil ca un scriitor să se afirme pe seama unui singur curent literar. Cele mai importante curente și mișcări literare sunt Renasterea, Clasicismul, Romantismul, Realismul, Simbolismul, Avangardismul și mai nou, Postmodernismul ori Transmodernismul. REALISMUL Termenul „realism” definește curentul artistic apărut În Franta, În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție antiromantică. Principiile estetice pe care s-a clădit realismului au ca punct de plecare obiectivitatea si luciditatea, Împrumutate de la clasici; individul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Romantismul, Realismul, Simbolismul, Avangardismul și mai nou, Postmodernismul ori Transmodernismul. REALISMUL Termenul „realism” definește curentul artistic apărut În Franta, În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție antiromantică. Principiile estetice pe care s-a clădit realismului au ca punct de plecare obiectivitatea si luciditatea, Împrumutate de la clasici; individul este Înfățișat În dimensiunea lui socială. Scriitorii realiști consideră că literatura trebuie să Întruchipeze realitatea obiectivă, să exprime adevărul, să observe existența reală și să adopte un stil
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prezintă personajul În strânsă legătură cu realitatea Înconjurătoare, ca produs al mediului unde trăiește scriitorul. În proza realistă, scriitorul se folosește de analiza psihologică și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului literar. H. de Balzac este exponentul realismului; opera sa a avut un rol important În literatura europeană. Realismul practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mediului unde trăiește scriitorul. În proza realistă, scriitorul se folosește de analiza psihologică și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului literar. H. de Balzac este exponentul realismului; opera sa a avut un rol important În literatura europeană. Realismul practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se dezvoltă paralel cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
analiza psihologică și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului literar. H. de Balzac este exponentul realismului; opera sa a avut un rol important În literatura europeană. Realismul practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se dezvoltă paralel cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu. Realismul (fr. realisme, lat. realis), a fost folosit ca noțiune de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exponentul realismului; opera sa a avut un rol important În literatura europeană. Realismul practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se dezvoltă paralel cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu. Realismul (fr. realisme, lat. realis), a fost folosit ca noțiune de istorie literară Încă din 1826, În revista „Mercure de France”, În plină epoca romantica. Stendhal se face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se dezvoltă paralel cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu. Realismul (fr. realisme, lat. realis), a fost folosit ca noțiune de istorie literară Încă din 1826, În revista „Mercure de France”, În plină epoca romantica. Stendhal se face cunoscut Întâi ca teoretician al romantismului, prin studii referitoare la Racine si Shakespeare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]