8,522 matches
-
prin Africa cu Legiunea (împreună cu Blaise Cendrars, mort în ’61 - la Cărtărescu, acțiunea pare să se petreacă în anii ’70), este urmat firesc de o deversare apocaliptică de virtuozități stilistice în Casa Poporului care să cauterizeze rapid rana lăsată de relatarea pură, de epic. O altă scenă, cu adevărat plină de umor și de sarcasm, este cea a violului colectiv suferit de fata de la circ prin... somn. Pare a fi prelucrată o scenă memorabilă din Almodovar, Cărtărescu are o savuroasă aplecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pentru locuri de casă, terenuri care în zilele noastre în lunile ploioase, se duc la vale - exemplu la Hârtop - Alba, în 1966 și chiar și în Valea Bărăncii. Pădurile de la Hudești au o suprafață de 2.187 ha. și după relatările academicianului Constantin G. Giurescu, aparțin de Codrii Herței care începeau aproape de Prut, în dreptul satelor Bajura și Doroftianii de Jos, mergea spre sud-vest la latitudinea Pomârlei Glubocaia apoi se îndrepta spre nord-vest, ocolind târgul Herța și ajungând până la hotarul Bucovinei peste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-o mult, prima parte a lucrării, din 2011, adâncind cercetările noastre în arhive, identificând noi documente care luminează istoria acestor instituții și a activității lor în secolul trecut. La instituțiile sanitare adăugate, am solicitat factorilor de răspundere (din aceste instituții), relatări și puncte de vedere în legătură cu tema lucrării noastre. Le transcriem așa cum le-am primit. Lucrarea ce o prezentăm primește în felul acesta o valoare în plus prin informațiile inedite ce ne-au fost oferite și prin punctele de vedere, proprii
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ce ne-au fost oferite și prin punctele de vedere, proprii și caracteristice, ale fiecărei unități sanitare. Prin publicarea acestor date, așa cum ne-au fost oferite, istoria medicinei, istoria asistenței urgențelor bucureștene este mai bogată, mai veridică, mai emoționantă chiar; relatările respective intră și devin istorie scrisă. În lucrare am lăsat adesea „să vorbească” mai mult maeștrii noștri, făuritori de școli medicale și ziditori ai chirurgiei de urgență. Gândurile lor, concluziile lor științifice păstrate în reviste, cărți, tratate, ne sunt sursă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Topa T. Petre, am aplicat în cele 60 de cazuri de fracturi de coloană vertebrală venite în Spital de la 17 noembrie 1932 și până la 1 iunie 1937, următoarele metode: a) Reducerea; b) Grefa Albee; c) Laminectomia”. Rezultă clar din această relatare că la 17 noiembrie 1932, de a doua zi după intrarea în activitate a Spitalului, se urmăresc aici primii bolnavi pentru concluzii științifice. Spitalul asigura asistența medicală de urgență a accidentaților asigurărilor sociale - practic în orice fel de accidente - interesând
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Gheorghe Marinescu, experiențe „de întinerire” (Steinach), acestea constând în mai multe operații pe animale și câțiva bolnavi. Deci - Petre Topa a fost solicitat de profesorul Gheorghe Marinescu să contribuie la „marea experiență” a savantului în legătură cu problemele biologice ale bătrâneții. Iată relatarea profesorului Gheorghe Marinescu: „Fenomenele de vasectomie pe care le-am întreprins pe animale nu au confirmat decât în parte cercetările lui Steinach și de aceea am afirmat că nu poate fi vorba de reîntinerire, dar de o reactivare, termen pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în perioada de până în 1944. Relatăm un moment semnificativ, de la una din aceste reuniuni care a aut loc în București, iunie 1935, cu participanți din Iugoslavia, Grecia, Turcia. Dr. Petre Topa (1889-1957) Președinte al Societății române de Chirurgie (1939). Din relatarea Buletinului Asociației Generale a Medicilor din România, reținem: „Ziua a II-a. Membrii Uniunii Medicale Balcanice, participanți la săptămâna medicală, au vizitat dimineața Facultatea de Medicină, Institutul de anatomie, Institutul de Igienă, Institutul Cantacuzino, „Salvarea” și Spitalul de Urgență al
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca mijloc de mai bună selecție în ce privește recrutarea personalului medical.” (București Medical, nr. 7-8 din 1935). Un moment ce se cuvine a fi relatat este sărbătorirea dr. Petre Topa la 29 iunie 1936, cu ocazia zilei numelui. Redăm pe larg relatarea revistei București Medical, la rubrica Viața Medicală a Capitalei. Medicii din asigurările sociale au ținut să sărbătorească, cu prilejul zilei numelui, pe dl. dr. Petre Topa, vicepreședinte al Asociației generale a medicilor din România și delegat al ei în Consiliul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
stat la Ministerul Muncii sau la Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale. De regulă, chemarea sa ca subsecretar de stat s-a făcut sub guvernările liberale (Gheorghe Tătărăscu) sau cele ale Frontului Renașterii Naționale, organizație din care a făcut parte. O altă relatare despre activitatea dr. Petre Topa (București Medical nr. 1-3, aprilie 1940) este aceea că la minister se lucra la modificarea legii sanitare din 1930 și punerea ei în acord cu viziunea politică a anului 1940. Proiectul noii legi sanitare era
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
SERVICIUL 1 - 1 - 2 Fiind prima realizare de înaltă tehnicitate a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), cu semnificația istorică și implementarea europeană, am solicitat Serviciului de Telecomunicații Speciale (desemnat ca operator al SNUAU) să ne ofere o relatare asupra principalelor etape de constituire și dezvoltare ale fenomenului. Din ampla relatare ce cu amabilitate ne-a fost oferită de Director General Marcel Opriș, am reținut pentru lucrarea noastră, cele ce urmează:A doua jumătate a secolului XX și secolul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), cu semnificația istorică și implementarea europeană, am solicitat Serviciului de Telecomunicații Speciale (desemnat ca operator al SNUAU) să ne ofere o relatare asupra principalelor etape de constituire și dezvoltare ale fenomenului. Din ampla relatare ce cu amabilitate ne-a fost oferită de Director General Marcel Opriș, am reținut pentru lucrarea noastră, cele ce urmează:A doua jumătate a secolului XX și secolul actual sunt marcate de o creștere semnificativă a populației pe glob, de
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dezvoltările sale (1940, 1978, 2012). Ultima extindere, „la limită”, în dezvoltarea sa, este modernizarea Unității de Primire Urgențe. Despre această recentă și modernă realizare, structura și funcționalitatea Unității de primiri urgențe a Spitalului, am solicitat dr. Bogdan Oprița, o succintă relatare pe care o redăm în cele ce urmează. Structura Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență București Reforma Spitalului Clinic de Urgență inițiată la începutul anilor ’90 a impus și înființarea unei structuri de primiri a urgențelor adaptată
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ÎNAINTE Istoria - știm foarte bine acest lucru - este o narațiune construită de specialiști din mărturii și vestigii ale trecutului. Deseori, cercetarea istorică este pusă în mișcare de subiecte apropiate de noi, contemporane, cum sunt numite de obicei, motiv pentru care relatările istorice pot fi într-o permanentă reconsiderare, reconstruire și remodelare. Cu siguranta, „titoismul” i-a preocupat deopotrivă pe cei care l-au cunoscut în direct, ca trăitori ai acelor ani, dar și pe cei care doar au citit despre el
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
condiție modestă, dar inteligent, determinat și ambițios, își va construi cu migala o carieră politică îndrăzneață, parcurgând una dintre cele mai complexe epoci ale omenirii. Viața sentimentală și-a trăit-o la cote fierbinți, în urma sa rămânând o sumedenie de relatări, mai mult sau mai putin credibile. Cunoaște rigorile a doua conflagrații mondiale, intră în contact cu socialismul leninistostalinist și cu „destinderea” lui Hrușciov. Are curajul să-l înfrunte pe teribilul Stalin și abilitatea să tragă foloasele cuvenite de la un Occident
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
într-un beci. Baraca era împărțită în 24 încăperi extrem de mici, iar în fiecare dintre ele se găseau 4 - 5 paturi de scânduri. O saltea de paie și două plăpumi murdare constituiau tot așternutul. Nu există nicio rufărie”. O altă relatare provine de la Fiume (Rieka), unde la șantierele navale și în alte întreprinderi domnea dezordinea și haosul. În majoritatea cazurilor, conducătorii nu posedă suficiente cunoștințe tehnice, întrucat criteriul după care sunt numiți nu este capacitatea profesională, ci atașamentul față de regimul Tito
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Anul 1951 debutează în aceeași notă de ostilitate față de evoluțiile din sudul Dunării. Articolul „Țărănimea muncitoare din Iugoslavia jegmănită crunt de regimul titoist” face o critică severă sătenilor înstăriți avantajați de „legea moștenirii”, recent promulgată, ce prevedea impozite exagerate. Conform relatării, sătenii săraci sunt obligați să-și vândă la prețuri de nimic pământul și alte bunuri. Pe de altă parte se reproșează controlul exercitat de chiaburi asupra cooperativelor agricole, unde veniturile „nu se împart după zilele de muncă, ci după suprafață
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fie unei pauze de celebritate, fie unei provocări intelectuale (deși rezultatele științifice ale unei asemenea provocări, concretizate în cărți, studii sau conferințe, sînt nule sau de foarte slabă calitate). Modul în care își fac meseria în închisoare contrazice multe din relatările elogioase despre sine, iar colegii îi discreditează pe la spate permanent ("dacă e așa deștept, ce caută aici?" sau "cum de n-a fost în stare să-i pună un diagnostic corect lui Z"?). Dar aceste povești sînt stimulate deoarece devin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a disipării ostilităților. Organizarea meciurilor de către angajați are însă alte temeiuri pentru aceștia de a glorifica superioritatea lor. Același rol îl au și publicațiile închisorilor, în care se permite difuzarea unor cîntece "interzise", a unor texte în argou sau a relatării greutății vieții de detenție (fără referiri personale însă). Aceste publicații în fapt, simple coli de hîrtie prinse într-un dosar cu șină circulă 2-3 zile prin celulele condamnaților, după care sînt confiscate de educatori și păstrate cu grijă, pentru a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu au sesizat din timp acțiunea, au transferat o parte însemnată din atribuțiile de control în mîinile deținuților. Ritualurile contestatare grave sînt rare în penitenciarele românești, în ciuda stării cronice de nemulțumire. Grevele și acțiunile de protest sînt reprimate imediat, deoarece relatarea lor în presă atrage consecințe negative asupra întregului personal. Acțiunea recentă a tinerilor deținuți de la Craiova care s-au baricadat în celulă și și-au dat foc în semn de protest pentru sustragerea unor bunuri din pachete de către cadre a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mobile are rolul tocmai de a împiedica transmiterea unor înregistrări sau comunicate către presă. Obișnuită la periferia societății, închisoarea (prin indivizii care o populează: arestați sau angajați) este mai sensibilă decît alte instituții publice la apariția în presă a unor relatări despre ea. Dacă deținuții îi evită ei înșiși pe jurnaliști, fără să fie supuși unor constrîngeri, cadrele sînt obligate să refuze interviurile sau să se mențină în limitele unei ambiguități sau ale unui discurs despre respectarea legii și duritatea condițiilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poveștile auzite și evenimentele cele mai interesante. Analiza scrisorilor trimise și primite de 5 arestați (3 bărbați și 2 femei) din penitenciarul Rahova ne relevă cîteva aspecte comune: un ton drăgăstos exagerat în relația cu soțul/soția și copiii; o relatare minuțioasă a atmosferei din celulă, a hranei, a comportamentului gardienilor, cu metafore și epitete tari, dar sugestiv alese; descrieri în termeni foarte duri a celorlalți colegi de celulă, pentru a evidenția diferențierile, distanțele care-i separă de aceștia; solicitarea unor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și porniră cu pași hotărâți în direcția opusă. Matei se gândise de multe ori la întâmplarea ciudată din Grădina botanică. Nu auzise și nu trăise niciodată o poveste care să-l pătrundă atât de mult, cu toate că Teodora fusese lapidară în relatare și conținut. Teodora, spuse el, să intrăm în Grădină, poate acolo pe bancă... Nu, Matei, nu ajută la nimic. Să încercăm, insistă. Vreau să aflăm unele lucruri și despre viitor. Știu că poți. Gândul de a ajunge în Grădina botanică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
trei și, respectiv, patru ani. Cele două odrasle proveneau de la o "casă de copii" din județul Argeș. Nu m-am putut abține să nu întreb: "Cumva din localitatea Rucăr?". La negația lor, mi-am revenit și le-am ascultat toate relatările, care s-au încheiat cu rugămintea ca, împreună cu soția, să fim prezenți sâmbătă, 5 ianuarie, orele 15,30, la Hotelul "Ledra", unde copiii adoptați din România vor serba Crăciunul și vor întâmpina noul an împreună, în organizarea Asociației "From Cyprus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cu oameni care nu au nici-un căpătăi,nici-o ocupație,deși majoritatea dintre ei sunt tineri, zeci și sute astfel de oameni ajung să-i îngroape primăriile,lucru care pe timpul odiosului regim comunist nu se întâmpla așa ceva. Citeam pe internet despre relatările călăilor care au participat la execuția lui Ceaușescu și mă lua fiorii,cum povestea unul dintre ei,Cârlan sau Boierul,nu-mi mai amintesc,cum a tras el un încărcător plin cu cartușe în capul Elenei, de săreau așchii de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
astfel. Diversiunea cu teroriștii Conform unui sondaj efectuat în noiembrie 1999 în rândul populației, s-a constatat că 9 din 10 români, resping minciuna teroriștilor securiști , iar despre informațiile difuzate de TVR, cel mult 10% au fost reale. 90% din relatări au fost minciuni, al căror scop intenționat și premeditat a fost dezinformarea populației din România. Dealtfel, prin TVR s-au făcut majoritatea diversiunilor care anunțau pericolul de moarte din partea teroriștilor-securiști deși aceștia nu au fost remarcați nicăieri în țară, pentru că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]