6,594 matches
-
sau din aur amestecat cu plumb - o sarcină care depășea abilitățile tuturor oamenilor de știință din acele vremuri. Răspunsul a fost găsit atunci când Arhimede s-a așezat într-o cadă plină cu apă și a observat că apa s-a revărsat peste marginile căzii. Imediat și-a dat seama că putea să afle care este densitatea coroanei, și astfel care este puritatea sa, scufundând-o într-o cadă plină cu apă și măsurând cantitatea de apă dislocată. Extaziat de revelație, Arhimede
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cele din urmă, ar rămâne un simplu punct - punctul singular de la începutul timpului și spațiului. Acesta este zeroul primordial, locul de naștere al universului: Big Bangul, violenta explozie care a dus la formarea cosmosului. Din acest punct singular s-a revărsat toată materia și energia din univers, creând galaxiile, stelele și planetele care au existat vreodată și care vor exista la nesfârșit. Universul a avut un început, acum aproximativ 15 miliarde de ani, și de atunci spațiul a continuat să se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Szeculics, aflată în grațiile curții regale și care a semnat cu pseudonimul Bucura Dumbravă romanele Haiducul și Pandurul. Prenumele plebeian Gore (Gorică) pare a viza chiar postura în care Mateiu își proiecta tatăl atît de antipatizat, antipatie pe care o revarsă și asupra descendenților familiei de boieri poeți Văcărescu în roman Arnotenii, adevărații Arnoteni... Aritmosofia orientează interpretarea și spre simbolismul cifrei șapte (Pașadia, Pantazi) ca indicator al unei perfecțiuni deturnate în eonul întunecat (Kaly Yuga) spre un aspect caricatural a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și Mateiu stabilește Vasile Lovinescu care recunoaște la ambii o vulgaritate a primului fond din moment ce "și în om și în lume, există după vechile credințe un strat rezidual de dejecțiuni, de resturi descompuse ale psihicului colectiv, inutilizabile" aluviuni ce se revarsă și asupra Crai-lor "cartea lui deșucheată, plină de înjurături, buruienoasă, sucită" în care "fiul lui Rică Venturiano e Gore Pirgu"; la polul opus, T. Vianu e convins în cazul lui Mateiu că "omul a izbutit să se ascundă aproape pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
În unitatea sufletească a personalității mistice, eul constituie matricea elementelor sufletești, dar și o armătură psihică necesară omului primitiv în adaptarea la mediul ostil în care trăiește. Primul eu are formă emotivă; lui îi lipsește conștiința de sine; el se revarsă asupra lumii "ca un tentacul acaparator", dar raporturile omului cu mediul nu sunt limpezite, socotește C. Rădulescu-Motru, ci doar netezite, "prin răspândirea unei atmosfere calde, emoționale"180. Gigantismul emotiv și mistic caracterizează definitoriu prima formă de personalitate. Atitudinea ei proprie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în mașina de teren pe care oamenii o împing ca s-o scoată din râpă, feliază aerul din mânuțe în stânga și în dreapta, cu un vag surâs pe figură. Finalul însă era mult mai groaznic. Mulțimea care vine de la meci se revarsă peste podeț și malul râului ca un puhoi de pitecantropi scăpați la lărgime. Figuri monstruoase, prostificate, animate de rânjete animalice, dobitoci râzăreți care- i aruncă lui Vuică, năucit de lovitura mortală la cap - „De ce bei, bă ? Ce-ai servit, Cotești
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
animale există sentimentul recunoștinței pentru binele făcut. Or această recunoștință pentru bine, belșug, pace și îndestulare, în spiritul uman se ridică la Dumnezeu, autorul existenței noastre și împărțitorul bunurilor. Iisus Hristos cere ca această recunoștință să se întoarcă asupra oamenilor, revărsându-se ca o binefacere „întrucât toate acestea le-ați făcut unuia din acești frați ai mei prea mici, Mie Mi le-ați făcut’ (Matei 25). Iată cum și această redută negativă a personalității umane poate fi armonizată cu legea naturală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut’ (Matei 25,31-40). Se înțelege de aici că Fiul lui Dumnezeu vrea ca iubirea ce i-o datorează oamenii Tatălui Său să se reverse asupra bolnavilor și săracilor. „De altfel este și singurul mijloc prin care oamenii își pot manifesta iubirea față de creator, autorul vieții lor, înălțând această iubire către acela pe care nu-l pot atinge și care nu are trebuință de binefacerile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
propagandă, dar cu tentă polițistă. Ecranele explodează sub impactul acestei neașteptate apariții, secondată umil de crainicii care până mai adineaori citiseră cu o mimică sumbră comunicatele despre starea de urgență sau despre trădătorul Milea. Fluviul de discursuri înflăcărate care se revarsă începând din acest moment nu va înceta decât după Anul Nou 1990. Eliberate și eliberatoare, desigur, aceste discursuri, analizate acum la rece, sunt mult mai puțin radicale decât păreau atunci, și oricum cu mult mai puțin radicale decât era atunci
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
rumoarea publică răspândesc zvonuri sinistre despre apa sau sângele infestate, imaginea de sălbăticie a "teroriștilor" e întărită de distrugerea emblematică a valorilor culturii universale și naționale Muzeul de Artă, Biblioteca Universitară, ca o Walhalla sacrificată într-o conflagrație care își revarsă sinistra strălucire pe toate ecranele lumii. Apoteoza acestor imagini de Epinal este atinsă atunci când televiziunea și radioul se pun în scenă pe ele însele, nu doar ca decor, ci și ca actor important al acestei supreme confruntări între Bine și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Proclamație, conform căreia România revoluționară își va respecta integral angajamentele ca membru al Pactului de la Varșovia, ca și semnificația vizitei sale inaugurale la Ambasada URSS, sunt ignorate de cea mai mare parte a unei societăți încă euforice, asupra căreia se revarsă de altfel încă din primele zile o adevărată avalanșă de imagini televizate care afirmă emfatic prezența emisarilor Occidentului în miezul situației postrevoluționare: ziariștii occidentali sunt întâlniți la fiecare colț de stradă și sunt filmați pe teren, se organizează transmisii duplex
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vremea noastră clișeu prin utilizare repetată, ideea pe care o promovează este că "Romanii primísera legea crestina inca in têmpurile cele mai vechi" (Moldovan, 1866, p. 24). Aaron, care în Idee repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă. Matricea stilistică colaborează la definirea unui popor tot așa de mult ca sângele și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își păstrează o independență a propriului trup, ca apoi să-l poată folosi ca pe o marfă în vederea obținerii darurilor opulente și a averii soților reduși la tăcere. Nu înțelege căsătoria ca pe o taină creștină asupra căreia se poate revărsa harul divin. A evitat permanent o armonie între ea și parteneri, o uniformizare a voințelor și a dorințelor acestora cu cele proprii.452 Nu caută înțelegerea reciprocă, ci preferă să fie „bici”, nu s-a supus cu adevărat nici tainei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este frecvent invocată ca protectoare căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata încearcă să-l egaleze. Metaforele folosite pentru descrierea ei sugerează perfecțiunea, dragostea permanentă revărsată asupra oamenilor, rolul de intermediar între umanitate și Dumnezeu, ridicarea făpturii pe o treaptă a desăvârșirii morale, a aspirației permanente către absolut: „floare ești între fecioare”, „Izvor de milă și de bucurie,/ Prin Care însuși omul se ridică/ La culmi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
două vorbe: foc și aur reveneau mereu, mai în fiecare strofă. N-am prea reținut decât aceste patru versuri de pe la mijloc, care au un început de înțeles mistic: „Atâta foc, atâta aur Și atâtea lucruri sfinte Peste-ntunericul vieții Ai revărsat, părinte!” Dar în toată acea armonie de sunete se vedea perfect tehnica maestrului, limba lui aleasă și muzicală, care se supunea și se mlădia mecanicește supt ultimele tremurări ale acelui suflet întunecat. Era o neobicinuită frumuseță de sunete în acea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Prin îngrijirea sufletelor pioase mormântul fusese împodobit cu flori. Cei doi tei înfloriți ce străjuiesc în jurul mormântului îmbălsămau aerul. Sub chipul lui Eminescu, reliefat pe piatră, printre coroanele de flori ce-o împodobesc, se puteau citi, turnate în bronz, versurile: „Reverse dulci scântei / Atotștiutoarea, / Deasupra-mi crengi de tei / Să-și scuture floarea. Ne mai fiind pribeag / De-atunci înainte / Aduceri aminte / M-or troieni cu drag.” Pelerinii sosind aici au luat loc pe aleile din jurul mormântului și episcopul Comșa al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-au priceput / Și în câmp că mi s-au dus / De la Rusalim spre-apus./ Pe la revărsat de zori,/ Să găsească nouă flori / Nouă flori bune de leac./ Ele flori bune de leac / Orișicât / S-au trudit / N-au găsit, / Ci-au găsit / Pe la-nserate/ Nouă lumânări curate. / Luminile s-au aprins, / Raiul s-a deschis, / Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
comuna Fundu Moldovei, județul Suceava cred că sufletul mortului, părăsind pământul, trebuie să treacă printr-un foc, pentru a ajunge la un loc răcoros unde așteaptă "judecata cea mai de pe urmă" 274. 3. FOCUL Element dual al naturii, care-și revarsă flăcările sau inspiră teama, focul a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul focului este o caracteristică a religiilor indo-europene; numele zeului vedic Agni se regăsește în latinescul ignis, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i boul săleacu, / Că răstoarnă pământu / Și revarsă grâu roșu. / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i calul săleacu, / Că el îți poartă trupu / În trezie / Și-n beție / Și la timp de grea urgie. / Tot se scaldă și se-ntreabă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sus de mănăstirea Sucevița, și care se udase până la piele, s-a făcut sloi de gheață, dimpreună cu toate oile sale. Și astfel a rămas ea și până în ziua de astăzi, și dintr-însa izvorăște și curge Sucevița, care se revarsă în râul Suceava."373 În ziua de 40 de sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
românii din Peninsula Balcanică, leacul unor boli se află chiar la "Fântâna Dzânelor" (Ielele sunt numite aici Albele), pelerinajul la această apă având loc din Joia Mare până la Sfânta Cruce. Femeile, întotdeauna cu o năframă albă în cap, pleacă la revărsat de zori, la Fântâna Zânelor și se roagă în felul următor: "Albele și frumoasele, / Albele și dulcile, / Sfânta Maria să vă întoarcă spre bine. Voi să ne iertați, / Că suntem găini oarbe / Și nu știm unde călcăm; Ce ne-ați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi de vară / Până-n sară, / Răsturnând un corn de țeară. / Iar după ce a înserat, / Înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]