6,208 matches
-
mai poate permite copilului să facă față cu brio neglijenței și maltratării suportate eventual în familie. Ca prim loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă a instituțiilor. Socializarea bazată pe neglijență și maltratare contribuie, în opinia lui Staub (1996), nu doar la dezvoltarea sentimentului de indiferență față de ceilalți, dar și la formarea unei identități negative, absența interesului pentru activitățile sociale importante și incapacitatea realizării unor sarcini. Dacă copilul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Bricker, 1967 citat de Dishion et al., 1994). O astfel de învățare se produce într-un mediu familial în care agresivitatea se poate declanșa fără a mai putea fi controlată. Neglijența și maltratarea de către părinți stau la baza unei socializări lacunare din partea copilului (Friedrich și Stein, 1973), fapt ce corespunde unui mediu familial marcat de absența învățării comportamentelor pro-sociale și a competențelor de relaționare interpersonală și interactivă. Acești copii nu au posibilitatea de a învăța strategii comportamentale pro-sociale care să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dată copilul va avea ocazia să-și exercite agresivitatea asupra celorlalți, lărgindu-și repertoriul. În schimb, copii cu vădite competențe sociale stabilesc interacțiuni calme și pașnice cu ceilalți copii mai mult sau mai puțin agresivi, integrându-se unui ciclu de socializare normal. Copiii empatici, mai ales fetele, profită de comportamentul pozitiv al semenilor. Reputația proastă a copiilor agresivi nu trebuie totuși să ne facă să credem că acești copii sunt singuri și fără prieteni. Un copil respins de către un grup poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lucru se întâmplă și în contexte sociale diferite. Atunci când este vorba despre o insultă primită în familie, în timpul unei întâlniri cu prietenii, la școală sau la birou, reacția poate fi diferită în funcție de normele ce definesc fiecare situație în parte. Natura socializării culturale a individului devine astfel un factor de diferențiere individuală în ceea ce privește agresivitatea. Analiza factorilor socio-culturali ai agresivității și ai violenței a fost realizată în cadrul unor studii interculturale în două moduri diferite: analiza studiilor ce compară două culturi naționale și analiza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de forma experienței trăite, importantă este întărirea comportamentului. Întărirea manifestărilor agresive crește probabilitatea achiziționării unui comportament agresiv, fie că întărirea s-a produs în contextul unei tentative de genul încercare-eșec (prin tatonare), sau sub efectul instrucțiunilor emise de agenții de socializare. Pentru Bandura, întărirea este foarte importantă în procesul de învățare a agresivității prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este foarte importantă în procesul de învățare a agresivității prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate unor agenți de socializare luați drept model: familial, sub-cultural și simbolic. Copiii maltratați fizic care își agresează semenii la fel ca adulții care-și bat copiii pot să fi învățat acest tip de comportament observându-și părinții. Învățarea sub-culturală a agresivității poate fi ilustrată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cognitive comune (Dodge et al., 1987). Astfel furia se produce atunci când individul se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cognițiile și reacțiile agresive și, pe de altă parte, factorii care compun straturile cele mai durabile ale mediului din care face parte copilul. Aceștia din urmă intervin pentru a structura și organiza cognițiile (scheme, scenarii, convingeri normative) în timpul și pe parcursul socializării. Procesele cognitive ce influențează comportamentul agresiv. În conformitate cu modelul explicativ, principalele procese ce influențează agresivitatea sunt legate de codarea și interpretarea semnalelor, de alegerea scopului și de comportamentul necesar pentru a-l atinge, dar și de evaluarea comportamentului la diferite niveluri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vârstă și context social în care crește copilul influențează dezvoltarea gândirii sale morale. Probabilitatea comportamentului agresiv la sportivi depinde de rezultatul asocierii nivelului de apreciere morală cu gradul de percepție legitimă a agresivității. Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ani să perceapă agresivitatea ca fiind legitimă. Gradul de legitimitate perceput crește și mai mult începând cu vârsta de 15 ani. La fete gradul de percepție atinge cote maxime la vârsta de 15 ani, pentru a diminua ulterior. Procesele de socializare cu agresivitatea la sportivi induc o anumită desensibilizare față de aceasta, mai ales în cazul indivizilor de sex masculin. La băieți, gradul de percepție a legitimității agresivității crește probabil în funcție de numărul de situații în care exersează activități de coliziune sau de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un lucru obișnuit în cadrul unor competiții sportive ce implică coliziuni și confruntări fizice încurajează și întărește pozitiv violența și actele agresive ca forme ce facilitează succesul. Aceste încurajări cresc ulterior gradul de percepție a legitimității în funcție de frecvența participanților la competiții. Socializarea diferențiată a indivizilor în funcție de contextul dezvoltării lor personale contribuie la formarea unor atitudini sociale și individuale diferențiate. Punerea în aplicare a acestor mecanisme preferențiale depinde deci de contextul în care individul se află. Totuși în cazul comportamentelor agresive pot exista
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indivizi care se simt amenințați pe plan fiziologic dar și psihologic și care se identifică cu idolul lor recompensat deseori pentru acte de agresiune, nu ne putem aștepta la altceva decât la manifestări agresive. Explicația în termeni de învățare și socializare diferențiată pare mai adecvată pentru înțelegerea agresivității la sportivi, în schimb pentru explicarea agresivității spectatorilor pare mai plauzibilă ipoteza proceselor asociative și cognitiv-afective. În timpul antrenamentelor intense jucătorii sunt supuși unei socializări care dezvoltă, în baza unui model moral deficitar, atitudini
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la manifestări agresive. Explicația în termeni de învățare și socializare diferențiată pare mai adecvată pentru înțelegerea agresivității la sportivi, în schimb pentru explicarea agresivității spectatorilor pare mai plauzibilă ipoteza proceselor asociative și cognitiv-afective. În timpul antrenamentelor intense jucătorii sunt supuși unei socializări care dezvoltă, în baza unui model moral deficitar, atitudini ce aprobă agresivitatea ca pe un comportament legitim și necesar. Generalizarea acestui tip de comportament este prezisă de modelele de învățare socială și de prelucrare a informației. Spectatorii, animați de interesele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
natura lor însă rămâne aceeași. O particularitate a agresivității domestice constă în faptul că ea se declanșează ca reacție la o provocare imediată, reală sau imaginată, denumită de către specialiști variabila proximității (Geen, 1998). Și alți factori individuali sau contextuali (personalitatea, socializarea, calitatea relației, drogurile, alcool) favorizează declanșarea scandalurilor cauzate de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
convingător pentru stabilirea unei relații conjugale abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
obținerea unei note proaste la școală, ajungerea acasă la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk și Jones (1991) au constatat absența unor delimitări clare în cadrul acestor familii în care membrii nu aveau roluri bine definite. Pierderea unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tipuri de victime: victimele care au un anumit rol în declanșarea intimidării și cele luate drept țintă, fără să fi provocat chiar ele conflictul. Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adecvate pentru rezolvarea unor probleme interpersonale. Huesmann, Eron și colegii lor explică învățarea și stabilitatea comportamentului agresiv în termeni de formare a schemelor și scenariilor agresive susținute de credințe care justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial inadecvat favorizează învățarea comportamentelor agresive prin intermediul diferitelor procese precum întărirea agresivității, imitarea modelelor agresive, interiorizarea normelor și dezvoltarea unor structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea unor procese socio-cognitive precum percepția celorlalți ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dezvoltându-i copilului spiritul critic, ajutându-l să-și interiorizeze valorile umane, îl împiedicăm astfel să accepte supunerea față de ordinele care violează aceste valori, fie că ordinele parvin de la superiorul militar, de la antrenorul sportiv sau de la colegii de școală. O socializare pozitivă, dragostea și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat de către ceilalți. Socializarea pozitivă în sânul unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma decât în contextul în care este încurajată de către societate sau, cel puțin , nu este împiedicată de aceasta. Într-o societate în care bunăstarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
33, 53, 60, 67, 114-116, 125, 138, 140 G Gemeni 29, 77-81 monozigoți 100 bizigoți 100 H Hormon sexual 28, 104-107 I Imaginea de sine 34, 59, 182 Imitarea 209, 226 Impulsiv 96, 208 Informație 84 atenuantă 230 Inhibiție prin socializare 58-59 Integrare 117 Instigare 122-124, 125, 183 Instituție 181 Insultă 25, 51, 230 Integrare socială 79-81 Intenționat 12, 52 Interacțiune 71, 78 Interpretare 12 Intimidare 18, 214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113, 117, 122 simpatic 110 Socializare 73, 94, 127, 188, 190, 204, 207, 235-236 agenți de 70 lacunară 75 procese 23 Spectator agresiv 191 Sportiv agresiv 187 Stări afective 206 negative 114 pozitive 116 Stereotip 196, 204, 208, 212 Stima de sine 71, 116, 191, 210
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adaptare curriculară pentru ca fiecare elev să poată depăși situația/nivelul handicapului propriu: dificultăți emoționale sau de comportament. O bună adaptare curriculară, solicitarea elevului cu C.E.S. la munca În grup, În alternanță cu munca individuală Înseamnă rezolvarea (măcar În parte) a socializării subiectului prin instituirea unei mai bune comunicări. Adaptarea curriculară poate merge până la individualizare. Aceste adaptări e bine să fie cuprinse În strategia generală a procesului instructiv educativ pentru Întreaga clasă și să fie concepute Împreună cu profesorul de sprijin (acolo unde
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
procesul de evaluare a elevului cu C.E.S. este bine să se alăture profesorului și psihologul, logopedul, profesorul de sprijin, familia, medicul curant... pentru că un cadru didactic poate evalua mai ales cunoștințele, priceperile și deprinderile intelectuale ale elevilor, gradul lor de socializare, dar În rest el poate să furnizeze, din observațiile directe, informații celorlalți factori evaluatori și astfel să se realizeze o reală valorizare psihopedagogică a elevului cu C.E.S., iar demersurile ulterioare să fie mult mai realiste și utile copilului. În urma procesului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]