6,897 matches
-
lui Sartre, pe care Houellebecq Îl și parafrazează la un moment dat: “Jandarmeria este este un umanism”. Discursul occidentalilor a ajuns la stadiul de verbiaj lipsit de noimă. De aceea Houellebecq citează, pentru a le dovedi inanitatea, fragmente de discurs sociologic conformist și sterp. Nu e departe aici de critica intelectualului recent făcută de Patapievici, numai că limbajul houellebecqian are alt rang și altă țintă. Altminteri, e interesant cum cei doi se revendică de la extremități opuse ale eșichierului gîndirii politice. Depozitară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scriitura textuală” este prezentată de către tel quel-iști, pînă În 1971, ca o formă de „matérialisme sémantique” și ei Încearcă „să demonstreze că În cîmpul limbajului există raporturi Între infrastructuri și suprastructuri”. De aceea, vreau să fac trei observații de ordin sociologic pentru a demonstra de ce merită să vorbim despre autoficțiune doar ca paradigmă literară specifică postmodernității, dar nu și neapărat postmodernă. Faptul că trăim Într-o lume care, după cum spunea Baudrillard, se impersonalizează pe măsură ce verbul a personaliza se folosește tot mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sociologie. Este profesoară de limba și literatura română la Caransebeș (1936-1938), la licee din București (1940-1952), iar după moartea soțului ei, sociologul Anton Golopenția, la școli elementare (1952-1963). Începând din anul 1929 a participat la toate campaniile organizate de Școala Sociologică de la București. A colaborat la „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Sociologie românească” și „Revista de folclor”. Între participanții la campaniile monografice inițiate și conduse de Dimitrie Gusti C.-G. deține un loc distinct, direcția cercetărilor sale fiind formulată programatic
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
Corespondență), București, 1999. Repere bibliografice: Raport al d-lui Dim. Gusti, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1940-1941; Mircea Tiriung, Ștefania Cristescu-Golopenția, „Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș)”, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Petru Comarnescu, Tipăriturile Școalei Sociologice de la București, RFR, 1944, 9; Frank Alvarez-Pereyre, La Mémoire retrouvée, la mémoire qui construit, „Méridiens”, 1990, 310-815; Iordan Datcu, Magie la Cornova - Basarabia, L, 1992, 11; Sanda Golopenția, Ștefania Cristescu-Golopenția, în Sociologi români. Mică enciclopedie, București, 2001, 138-141. I.D.
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
al redacției literare a Televiziunii (1967-1970), redactor la „Revue roumaine”. A colaborat la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”,„Viața românească”, precum și la câteva publicații din străinătate, unde și-a pus în evidență disponibilitățile atât pentru critica și istoria literară, estetică și sociologică, cât și pentru poetică, stilistică sau literatură comparată. Debutul editorial din 1969, Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), nu lăsa să se întrevadă nimic din preocupările ulterioare ale lui C. Riguros, aproape statistic, se inventariau aici autori
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
coordonatelor sociale ale povestitului, a manifestărilor de funcționalitate a comunicării narative și considerațiile asupra vieții specifice a fiecărei categorii, cu evaluarea stadiului atins în cunoașterea speciilor, dar și a dimensiunilor repertoriului național, duc mai departe tradiția științifică instituită în cadrul școlii sociologice de la București, folosindu-se totodată și de perspectivele fecunde ale antropologiei culturale și etnolingvisticii. Probleme actuale în studierea culturii tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
paradigme Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială POLIROM Institutul Social Român Din sumarul numărului următor: Maria Voinea Monoparentalitatea și statutul marital al femeii din România Mihaela Prună Căsătorie versus coabitare - o analiză comparativă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
paradigme / Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice?/ Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunismul românesc (Adrian Neculau) / Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Zece lecții (Octavian Rujoiu) / Septimiu Chelcea, Loredana Ivan și Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura (Gabriel Jderu) / Tudor Danii, Republica Moldova în spațiul tranziției și costul social al reformelor. Analiză și evaluare sociologică a calității vieții populației (Elena Curcubet) / W. Richard Scott, Instituții și organizații (Cosmin Toth) / Buda Béla și Sárközi Erika, Comunicare publică (Közéleti kommunikáció) (Antal Csilla) / SUMMARY Special Issue Dimitrie Gusti, 1880-1955 STUDIES AND RESEARCH Ilie Bădescu The Gusti Sociological School
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate. Meritul incontestabil al Școlii lui Gusti este atestat deopotrivă de originalitatea paradigmei pe care a creat-o, precum și de noblețea sufletului deschis către lumea anonimă a țăranilor. Cronologia Școlii sociologice a lui D. Gusti. Supraviețuitorii În 1948, „ultima serie de elevi ai lui D. Gusti și H.H. Stahl” termină sociologia, iar „în toamna aceluiași an sociologia era interzisă”. Școala sociologică a lui D. Gusti se născuse odată cu deplinătatea statului național
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
noblețea sufletului deschis către lumea anonimă a țăranilor. Cronologia Școlii sociologice a lui D. Gusti. Supraviețuitorii În 1948, „ultima serie de elevi ai lui D. Gusti și H.H. Stahl” termină sociologia, iar „în toamna aceluiași an sociologia era interzisă”. Școala sociologică a lui D. Gusti se născuse odată cu deplinătatea statului național, în pragul Marii Uniri, la Iași, prin coparticiparea a doi mari exponenți ai științelor societății: un istoric, Vasile Pârvan, și un economist, Virgil Madgearu. Școala, a cărei dată de naștere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de seamă ai Școlii Gusti, precum Mircea Vulcănescu, A. Golopenția, Traian Herseni, fuseseră aruncați în temniță. Alți exponenți ai Școlii au fost supuși interdicției ori, ca P.H. Stahl, forțați la un exil fără speranțe. Toate măsurile vizau anihilarea unei școli sociologice de talie mondială. Dacă luăm ca reper începutul campaniilor monografice prin ancheta monografică de la Goicea Mare, din 1925, atunci putem considera durata de viață a acestei mari școli de sociologie la 23 de ani. La vremea aceea, mai toți elevii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
firesc și în totalitatea ei cel puțin până prin anii ’80. Cu toate împotrivirile vremurilor, Școala Gusti n-a murit atunci, în anii ’50, ci a supraviețuit prin resurecțiile postbelice târzii care au trecut-o peste pragul generației sale. Noutatea Școlii sociologice de la București Acum, când facem o evaluare a activității uneia dintre cele mai mari școli științifice din România, cu o durată de viață de 30 de ani dacă o socotim de la momentul de înființare a Asociației pentru studiu și reformă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
uneia dintre cele mai mari școli științifice din România, cu o durată de viață de 30 de ani dacă o socotim de la momentul de înființare a Asociației pentru studiu și reformă socială (1918) și până la data desființării oficiale a învățământului sociologic (1948), trebuie să ne întrebăm ce anume definește această extraordinară mișcare a spiritului științific drept o școală și încă una care a primit botezul la București, poate chiar la Goicea Mare, la Nereju sau la Drăguș ori Șanț? Într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Șanț? Într-o prelegere ținută de Gusti mai întâi în Franța și apoi în câteva universități din SUA, la Chicago, Harvard, Wisconsin, Yale, cu titlul „An Approach to the Study of Social Reality”, în 1946-1947, Gusti înțelegea să caracterizeze Școala sociologică de la București prin următoarele elemente definitorii: 1. sociolog monografist; 2. a cercetarea realității sociale ca fiind compusă din cadre și manifestări sociale; 3. admiterea principiului întâietății unităților sociale („societatea ca atare nu e nicăieri de găsit; ea apare sub forma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
satului ca „metodă eficace de a face comparare între sat și oraș... adunând case din 30 de sate românești, reprezentative pentru toate regiunile țării; 12 satul model sau satul nou în genul celui ridicat la Dioști, județul Romanați; 12 filmul sociologic. La acestea se cuvin adăugate și cele pe care Gusti nu le menționează: atlasul social, enciclopedia socială, etnomuzicologia. Perenitatea unei paradigme Putem trage, astfel, câteva concluzii referitoare la paradigma acestei extraordinare școli. Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atestate de etnosociologia balcanică a lui Paul H. Stahl, de la care se poate face saltul la știința acelei unități sociale numite umanitate - Școala lui F. Le Play, rămasă în memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rămasă în memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul „Muzeului Satului”. Aceste metode dau strălucire și atestare celei ce credem că s-ar putea numi paradigma integrismului sociologic, care conferă, de altfel, și nota de originalitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
memorie drept prima „școală monografică” Metoda este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul „Muzeului Satului”. Aceste metode dau strălucire și atestare celei ce credem că s-ar putea numi paradigma integrismului sociologic, care conferă, de altfel, și nota de originalitate a acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este aceea a unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul „Muzeului Satului”. Aceste metode dau strălucire și atestare celei ce credem că s-ar putea numi paradigma integrismului sociologic, care conferă, de altfel, și nota de originalitate a acestei școli extraordinare la scară mondială. Paradigma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui integrism sociologic progresiv, procedeele folosite pentru a integra aceste membra disjecta - cunoștințe disparate despre unitățile sociale - sunt: monografia unităților sociale, metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul „Muzeului Satului”. Aceste metode dau strălucire și atestare celei ce credem că s-ar putea numi paradigma integrismului sociologic, care conferă, de altfel, și nota de originalitate a acestei școli extraordinare la scară mondială. Paradigma își vădește trăinicia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
metoda studiilor regionale, enciclopedia socială și etnopolitică, filmul sociologic, expoziția sociologică (adică organizată după o concepție sociologică) și muzeul sociologic în genul „Muzeului Satului”. Aceste metode dau strălucire și atestare celei ce credem că s-ar putea numi paradigma integrismului sociologic, care conferă, de altfel, și nota de originalitate a acestei școli extraordinare la scară mondială. Paradigma își vădește trăinicia prin continuatori. Or, metodele dezvoltate de comunitatea disciplinară a gustienilor au fost perpetuate în și prin cercetări de tipul celor inițiate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui proiect de „Enciclopedie etnopolitică a românilor în secolul XX”, din care am și realizat volumul I, în colaborare cu Valentina Roșca și Radu Baltasiu, dedicat Basarabiei. Pe aceeași linie de continuitate se înscrie și proiectul ISAR al unei enciclopedii sociologice dedicate lumii rurale, din care am realizat Atlasul sociologic rural (primul volum) și Dicționarul Sociologic Rural, menit să devină primul volum din seria Enciclopediei rurale. Arhiva pentru știință și reformă socială, concepută de Gusti ca un fel de bancă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]