11,293 matches
-
în clipele lui de abstracțiune, Pomponescu G. Călinescu simțea nevoia de a sta în fața unei oglinzi. Ministrul anchetă în repetate rânduri pe Smărăndăchioaia prin raport la Ioana. . - Crezi că e satisfăcută de mine? Ce spune, cum mă vede?Zadarnic se strădui Smărăndăchioaia să smulgă de la Indolenta elementele unui portret al lui Pomponescu, aceea nu-și compusese o asemenea imagine. Într-o zi, la ceai, Pomponescu avu gust de dialog filozofic. . - Îmbătrânim, zise el zărindu-și în oglindă un fir alb înmustața
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înțelegerii, Ioana părăsi teatrul îndată după căderea definitivă a cortinei și se alătură grupului Pomponescu, întrucît ex-ministrul dorea să ofere doamnelor un mic supeu la "Capșa". La acest supeu, Pomponescu fu mai "șarmant" ca oricând. În special pentru Ioana se strădui să evoce toate cântărețele celebre pe care le auzise în țară și străinătate, căutând a le descrie jocul, a le sugera nuanța execuției, cu intenția de a dovedi că Ioana era comparabilă cu ele, având totuși ineditul ei. Cu acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
provenit din obosirea centrilor nervoși. Bolnavul tăcuse și, odihnindu-se, se dezlegase la limbă. Încolo, paralizia mâinii persista. Sunt oameni care durează ani de zile după asemenea accidente. Suflețel, vizitîndu-l pe Conțescu, îl surprinsese într-un gest interesant. Acesta se străduia să apuce cu degetele mâinii paralizate dosarul medical, ajutîndu-și mâna bolnavă cu cea sănătoasă. Experiența reușise în parte. Oricum, bolnavul mișca mâna din umeri, o putea ridica puțin, iar degetele aveau o îndoire crispată, ca și cum ar fi fost înghețate. Conțescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înconjurător îi lasă indiferenți. Infiltrarea germenilor ciumei, ca să folosim metafora lui Camus, marchează următoarea etapă epică; acțiunea se precipită, ritmul e viu, tensiunea febrilă; viața socială pătrunde în viața eroilor, pentru unii cu consecințe tragice. După extirparea flagelului, eroii se străduiesc să revină la viața și habitudinile lor, izolîndu-se iarăși în mijlocul evenimentelor politice, și romanul revine la compoziția inițială. Citadine prin excelență sunt romanele călinesciene, dar de la Cartea nunții la Bietul Ioanide e vizibilă continua lărgire a mediului. Prin conexarea unor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pierdem încrederea în cuvinte și nici nu atentăm la securitatea lor, fără a ne afla cu un picior în hău, pentru ca neantul lor provine dintr-al nostru. Așa că , atăta timp căt suntem închiși în cuvănt, îi respectăm adevărurile și ne străduim să-i îngroșăm bine neantul; fatalitate, în care am ajuns pănă la a asimila originile flecărelii improvizațiilor unui Dumnezeu palavragiu.
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
exercitare a puterii. Ce înseamnă puterea? Puterea este precum vremea. Cu toții depindem de ea și discutăm despre ea, însă puțini sunt cei care înțeleg fenomenul. Asemenea fermierilor și meteorologilor care încearcă să prevadă starea vremii, conducătorii și analiștii politici se străduiesc să descrie și să prezică schimbări în relațiile politice. Puterea seamănă și cu iubirea, mai ușor de trăit decât de definit sau de măsurat, dar nu mai puțin reală din această cauză. În dicționar puterea este definită ca fiind capacitatea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
47 Chiar și sporturile pot juca un rol în transmiterea valorilor. "Se făurește o Americă ce nu este nici hegemonie militară și nici o corporație-leviatan este un loc ceva mai relaxant, mai puțin rigid și mai degrabă liber, unde oricine se străduiește să șuteze bine în minge sau să mânuiască un puc poate deveni celebru și (desigur) bogat."48 Iar cei care reușesc sunt mulți. Jocurile de prima ligă profesionistă de baschet sunt transmise în 750 milioane de case în 212 țări
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
parcurgă un drum lung pentru a dobândi resurse ale puterii blânde în materie de dezvoltare. Politica externă produce putere blândă și atunci când promovează valori aproape unanim acceptate, cum sunt democrația și drepturile omului. Încă de la începuturile republicii, americanii s-au străduit să integreze valorile proprii intereselor urmărite, iar principalele perspective întretaie liniile de partid. Gânditori realiști precum John Quincy Adams au avertizat că Statele Unite "nu ar trebui să meargă peste hotare în căutare de monștri pe care să-i doboare" și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite și să se străduiască să abordeze întreprinderea din punctul de vedere al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici ca pe "alegeri libere" după modelul liberalismului. Menținerea unei continuități esențiale cu problematicile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și păstrarea, pe terenul întreprinderii, a opticii holistice care le caracterizează pe acestea sunt, în acest sens, printre cele dintâi obiective. Prin "holistic" termen pe care îl vom distinge de termenul "holist" asociat ideologiilor complementarității și ale "comunității" ne vom strădui să indicăm necesitatea de a ieși din abordările segmentate și parcelare ale întreprinderii și intenția de a surprinde întreprinderea ca pe un fenomen social total, care nu mai poate fi izolat de mediul său, în care nu poate fi însă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
progresivă a garanțiilor sociale și de fragilizare generalizată a actorilor, vechile idei de "participare fuzională" și de construire prin manipulare a adeziunii la întreprindere, care hrăneau toate variantele "managementului cultural", devin dintr-odată demodate, ca și studiile care s-au străduit să le justifice. Prin urmare, dacă întreprinderea este edificată ca eponim al "dezvoltării" și economia asimilată "regimului de adevăr" fără altă alternativă, chiar în sânul straturilor antreprenoriale dominante sunt voci care se ridică împotriva acestei globalizări purtătoare a excluderii la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mod necesar singular al păturilor dominante autohtone cărora le sunt încorporate mitic cele inferioare lor, în măsura în care acestea sunt concepute ca reprezentative ale unei omogenități culturale globale: etnicizarea calităților sau a lipsei acestora obliterând nenumăratele lucrări care, de câteva decenii, se străduiesc să studieze raporturile dintre statul colonial sau postcolonial și producția etnicității sau a identității religioase pare a întâmpina cu atât mai puține obstacole cu cât se ajustează la o percepție a pieței ca prescriere culturală. Acest proces de etno-economie nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea în atelierele de producție, uneori indirect, de altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să se străduiască să restituie sensul schimbărilor care sunt operate pe terenurile studiate (cartiere, uzine), elaborează o etnologie martoră a trecutului. Mizele sociale, simbolice, politice dispar în favoarea unei atenții centrate pe detaliile unui cotidian închis. Prezentul e surprins și prezentat ca fiind complet
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
abstract are ca finalitate principală alimentarea modurilor economice din ce în ce mai detașate de realitate, dar care sunt efectiv puternice instrumente de exercitare a autorității și de dominare, la scară națională sau internațională 113. Pe de altă parte, ansamblul ideologiilor evocate, care se străduiesc să valorizeze o sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma mimului, la extinderea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apare ca produsul irumperii și al mutațiilor cooperării descentralizate, în sânul căreia orașul Lille și regiunea Nord-Pas-de-Calais revendică o poziție de pionierat, îndeosebi în baza acordurilor privilegiate încheiate de douăzeci de ani cu orașul Saint-Louis și regiunea acestuia. Asociația se străduiește așadar, conform celor mai recente reformulări ideologice, să construiască o relație egalitară de schimb pentru a contracara capcanele din cadrul ajutorului pentru dezvoltare, care fac parte din evoluția raporturilor de dominare postcolonială, relația de asistență fiind ea însăși clar identificată ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
puțin voluminoase, care nu servesc la nimic, un soi de construcții hegeliene care nu-i satisfac decât pe cei care le-au făcut. În Africa neagră, eșecul științelor umane scientiste este de netăgăduit, și nu ameliorând tehnicile de anchetă, adică străduindu-ne din ce în ce mai mult în direcția scientismului, vom ieși din impas. În țările industrializate, sociologul, membru al echipei de studii regionale în vederea dezvoltării, se situează în același context ca și colegii lui. În unul din aspectele naturii lui, obiectul său (populația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mitic. Abolirea timpului profan prin imitarea modelelor exemplare și prin actualizarea evenimentelor mitice constituie „o notă specifică a oricărei societăți tradiționale; această notă, singură este suficientă pentru a diferenția lumea arhaică de societățile noastre moderne” (/71). Societățile tradiționale s-au străduit În mod conștient și voit, să suprime periodic timpul, printr-o serie de ritualuri care reactualizau Într-un anumit fel cosmogonia. Renunțăm la o extindere a discuției care ne-ar depărta prea mult de subiect. Ne mulțumim să amintim că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
problemei: ierarhiile se schimbă, omul european, care a trăit atâtea secole În visul spiritualității și Întâietății sale, trebuie să-și revizuiască rapid teoriile și să-și redefinească condiția În lume. De asemenea, poate fi amintit și faptul că, Eliade se străduiește să redefinească omul modern În funcție nu numai de ceea ce se vede, dar și În raport cu ceea ce omul „a uitat” și anume că el este moștenitorul legitim al unei experiențe spirituale (experiența omului primordial) și că el este purtător de mituri
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
întrucât ea "nu presupune elaborarea de strategii din partea competitorului care să limiteze acțiunile celorlalți competitori" (ibidem). Totodată, dacă în relațiile conflictuale părțile caută, în principal, să descopere și să speculeze punctele slabe (slăbiciunile) părții adverse, în relațiile concurențiale părțile se străduiesc, în principal, "să-și demonstreze superioritatea absolută pe baza rezultatelor obținute în activitatea care face obiectul evaluării" (Popova, 2006, p. 11). Concurența a pătruns și pătrunde în toate aspectele vieții noastre. Pare că nici nu am putea trăi fără raporturi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1995) își fundamentează o mare parte din sociologia expertizei pe cunoașterea dreptului mărcilor și falsurilor; • Yvon Lamy pune accentul pe regimul juridic al patrimoniului, care încearcă întotdeauna să sprijine operațiunile de calificare pe rațiune. Legea din 31 decembrie 1913 se străduiește să definească bunurile patrimoniale: acestea trebuie să prezinte un "interes public din punctul de vedere al artei sau al istoriei". Întreg patrimoniul francez este, mai mult sau mai puțin, cuprins în această definiție (Lamy, 1996). La fel cum categorii întregi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
au o activitate intelectuală scăzută și puțină creativitate sau sensibilitate estetică. Și aici, grupul de referință este consolidat printr-un studiu al cărui scop este să-l caracterizeze. • Cazul 2: anchetele confirmă cu ușurință existența claselor sociale Aici, sociologul se străduiește să precizeze sau să retraseze contururile "adevăratelor" grupuri sociale, așa cum au fost ele obiectivate, în omogenitatea lor, prin anchete. În tradiția lui Halbwachs (1912), este concluzia la care ajunge Bourdieu (1979), pornind de la date empirice și statistici regrupate pe CSP
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
unora fără să adauge la munca altora, în așteptarea unei definiții a statului, mă consider autorizat să o dau aici pe a mea. Cine știe dacă nu va câștiga premiul? Iat-o: Statul este marea ficțiune prin intermediul căreia toată lumea se străduiește să trăiască pe cheltuiala a toată lumea. Căci astăzi, ca și altădată, fiecare, un pic mai mult, un pic mai puțin, ar dori să profite de munca celuilalt. Acest sentiment nu îndrăznim să-l afișăm, ni-l disimulăm nouă înșine; și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
după altul, toate decretele guvernului provizoriu 5. Totuși, pentru a nu face decepția prea crudă, ea a dorit să se învoiască puțin. Anumite angajamente au fost menținute, altele au primit un mic început de execuție. De asemenea, administrația actuală se străduie să conceapă noi taxe. Acum mă proiectez mental cu câteva luni în viitor, și mă întreb, cu tristețe în suflet, ce va veni când agenții noii creații vor merge în satele noastre să ridice noile impozite asupra succesiunii, asupra veniturilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale calcule, cu atât mai mult cu cât a reușit să imprime spiritul lor în legislația noastră. Dar îl rog să le refacă, inserând în balanța contabilă ceea ce nu se vede alături de ceea ce se vede. Trebuie ca cititorul să se străduiască să constate că nu există doar două personaje, ci trei, în mica dramă pe care i-am supus-o atenției. Unul dintre ele, Jacques Bonhomme, reprezintă Consumatorul redus prin distrugere la o satisfacție în loc de două. Celălalt, ascuns sub figura Geamgiului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]