6,861 matches
-
alb, București, 1994; Corp în cădere, București, 1999; Arcadia, București, 1999; Tratat de amintiri neverosimile, București, 2000; Poveste cu un vampir și două pisici, București, 2001. Ediții: Emil Botta, Scrieri, I-II, pref. Al. Piru, București, 1980. Traduceri: Jovan Strezovski, Tărâmul de la miazăzi, București, 1979; Raúl Gómez García, Poeme, București, 1980 (în colaborare); Ana Kalandadze, Duhul albastru, Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Zaira Samharadze); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, București, 1995; Jennifer Delgado, Povești mai mari pentru copii mai mici, București
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Anghel. D. are gustul tainei, vocația fantasticului (chiar dacă uneori acesta e prea elaborat, cu puternice înrâuriri din E.T.A. Hoffmann și E.A. Poe), prefigurând factura scrierilor lui Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
eficace Guvernanța corporativă depășește pragul conformării cu reglementările aplicabile domeniului și ea trebuie să pătrundă adânc în organizație pentru a fi eficientă. În acest sens, managerii și-au manifestat dorința de a înțelege guvernanța corporativă în mod practic, departe de tărâmul academic, prin traducerea principiilor acesteia într-un sistem al verificărilor și evaluărilor pe care ei să le poată implementa. Din aceste considerente, Ernst&Young a propus un model de guvernanță corporativă eficace , un cadru simplu și flexibil care plasează elementelecheie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
esențiale ale unei civilizațiuni conforme cu organizațiunea noastră morală. Una în principiile sale fundamentale, civilizațiunea, cată să-și modifice formele ca să se îmbine cu succes trebuințe ale popoarelor.” Observațiile autoarei se cristalizează în urma unor stăruitoare călătorii. Transilvania nu este un tărâm exotic, locuit de barbari, îi spune ea apăsat partenerei de corespondență, ci un străvechi pământ românesc, locuit de români, care au „premers” pe sași și maghiari și care stăpânesc un spațiu mai întins și sunt mai numeroși decât celelalte naționalități
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
încărcătura epică este mai consistentă și mai diversă, iar figura personajului-narator (în ipostaza lui de copil și adolescent) mai reliefată. Aceeași scriitură - de data aceasta îmbogățită cu instrumentarul publicistului de idei, dar și cu un indubitabil caracter beletristic, evoluând pe tărâmul memorialului eseistic sau al reportajului literar de calitate - se întâlnește în Vara franceză (1999), culegere de texte scrise cu prilejul prezenței lui G. în Franța, în vederea „acoperirii” jurnalistice a campionatului mondial de fotbal din 1998, dar care nu vizează, de
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
Aureliu Răuță, Eugen Lozovan, Remus Radina și la „românii din exil”, ceea ce configurează un univers românesc alcătuit în spațiul andaluz, oarecum mulat pe dimensiunile psihologice și trăirile existențiale ale celui care știe că nu se va mai întoarce niciodată în tărâmul obârșiilor: „Când o să vâslesc în lumină, pe ape / Sihastre, albastre, / Să-mi pui pădurile tale sub pleoape, / Să le răsfrâng undeva-n curcubeu, / Umbrar la coverga lui Dumnezeu. // Și târziu, barem în somn pe sub lună / Să le mai aud foșnirea
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
localități însuflețite de amestecul populațiilor, în care românii majoritari și, împreună cu ei, șvabi, polonezi, ruteni, evrei, veniți după 1775, trăiau în bună înțelegere. Din șirul oamenilor întâlniți în peregrinările lui sau despre care a auzit povestindu-se, locuitori ai unui tărâm ce adesea se confundă cu acela al basmului, se desprind „chipuri” insolite, precum harabagiul Cărășel, Ivan Muscalul, Șmil Meremurate, cel urmărit de un destin tragicomic, jupânul Toiba sau Caleb Șoil. Li se alătură, într-o rememorare plină de căldură, de
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
mi-am spus, această Sandra e mai degrabă o artistă bună; experimentul ei te incita să arunci o privire nouă asupra lumii.” Apare așadar Valérie, angel salvator, o tînără de 28 de ani, aflată la rîndu-i În aceeași excursie pe tărîmuri extrem-orientale. Fidel unui naturalism dus În pînzele albe, deși disprețuitor la adresa psihanalizei, Houellebecq reține din copilăria lui Valérie mai ales gangurile “sexuale”: Își confirmă renumele de scriitor degrabă vărsător de spermă și prezintă o femeie cu puternice Înclinații lesbiene. De
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
eterne, Înlaturarea morții. Dar, față de ele, doctrina seculară asimilează și Încurajeaza cercetarea științifică În ocurență genetica, prin care se va ajunge la reîncarnarea individului pe baza replicării de ADN. Houellebecq nu este un romancier foarte convigător atunci cînd intră pe tărîmul științelor tari (de pildă ortografiază incorect numele celei mai importante reviste europene academice de știință, Elsevier), dar ceea ce-l interesează aici este argumentarul cu ajutorul căruia poate valida continuarea metanarațiunii umaniste (povestea omului, aflată În pericol de a lua sfîrșit, un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Orbise. Tonul este blînd, nostalgic, stilul limpede, eterat, toate aceste trăsături amintindu-l pe Cinghiz Aitmatov. Condiția scriitorului s-ar reduce de fapt, sugerează autorul, la aceea a individului exilat dintr-o patrie a originii aflată dincolo de puterea istoriei, un tărîm al “tinereții fără bătrînețe”, singurul În care cuvintele sunt capabile de a rosti adevărul: “...de aici sau de aiurea nu voi mai putea regăsi drumul mongol, nu mă voi putea exila decît În minciună, aceasta este probabil lecția, În loc de a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și este interesant prin bogatul material istoric și uman evocat cu autenticitate. Caleidoscopul vieții cotidiene a micilor așezări ardelene de altădată amintește uneori de Slavici. În Aventuri în Deltă... (1976), volum de povestiri cu continuitate tematică, agreabilul tablou al unui tărâm cvasiexotic, investigat într-o dispoziție de vacanță - răstimp lipsit de griji și constrângeri, mobilat cu mici aventuri mereu neprevăzute, niciodată prea grave - și privit prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
patru luni de la înființarea Institutului Social Român al Basarabiei. În acest răstimp pe care îl putem considera ca anul grupărilor de forțe, cunoașterii membrilor institutului între ei și dibuirilor inerente fiecărui început, institutul a desfășurat o activitate destul de rodnică pe tărâmul cercetărilor sociale în Basarabia. Imediat după înființarea Institutului și după îndeplinirea formelor legale cerute de legea persoanelor juridice, s-a trecut la organizarea secțiilor. Până astăzi și-au inaugurat activitatea următoarele opt secții din totalul de cincisprezece câte are institutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman și tenebrele halucinante ale subconștientului necenzurat, care, distrugând luciditatea, creează situații monstruoase de dedublare a personalității (Diminețile bătrâne) sau, dimpotrivă, de supunere inconștientă la un numitor comun (Ionathan
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
Gamble, pentru a anticipa nevoile viitoare ale consumatorului. 3.9.9.10. Exigențele negociatorului performanttc "3.9.9.10. Exigențele negociatorului performant" Limitele superioare ale managementului reprezintă un domeniu plin de mister și intrigă. Foarte puțini au ajuns pe acest tărâm, de unde trimit uneori mesaje incoerente, atât pentru alte niveluri ale managementului, cât și pentru Întregul personal. Aceasta explică apariția caricaturilor, a iluziilor și miturilor, cum ar fi, de exemplu: • viața este la fel de puțin complicată pe cât este distanța pe care o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tot îmboldise să joace. Pepa câștigase, într-adevăr, deci numărul lozului era corect, dar până a afla sigur asta trece prin toate chinurile iadului. C. este și un foarte bun traducător în dialect, încă netipărit din păcate. Are, în manuscris, Tărâmul izvoarelor, o proză poematică a lui Teohar Mihadaș, Domnișoara Cristina de Mircea Eliade, precum și piesa Macbeth de Shakespeare. SCRIERI: Nihita turnari, pref. Kira Iorgoveanu, Syracuse (SUA), 1991. Repere bibliografice: Hristu Cândroveanu, Un nou prozator aromân, „Deșteptarea”, 1992, 2; Cândroveanu, Aromânii
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
mahalalele întunecoase și speluncile, dar întotdeauna păstrează o ținută distantă, o mândrie aristocratică. Practică viciul cu detașare, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Craii își presară chefurile cu visuri, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți, spre tărâmuri îndepărtate, dar adevărata plăcere „o aflau în vorbă, în taifasul ce îmbrățișa numai lucruri frumoase, călătoriile, artele, literele, istoria...” Pirgu este fundamental deosebit de Pașadia și Pantazi, deși e nelipsit de la incursiunile lor nocturne. El este „lichea fără seamăn și fără
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
fie editat, împreună cu un vast studiu despre doină, rămas în manuscris, abia după moartea sa (Poezia tradițională română, 1969). Tot postum, în 1971, i s-a tipărit și volumul Problemele tipologiei folclorice, elaborat în colaborare cu Ovidiu Bârlea. Continuator, pe tărâmul folcloristicii, al lui Hasdeu și Densusianu, C. a contribuit hotărâtor la progresul disciplinei, atât prin avansarea de noi idei, cât și prin inițiative de natură practică. Subliniind rolul individului în creația anonimă, el a acordat specială atenție realizării estetice. Aplicând
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
unui mănunchi de compatrioți din Sao Paulo”. Nu sunt menționați editorii și nici redactorii. Pe prima pagină, în locul articolului-program, apare un apel, marcat de patriotismul ce animă pe inițiatori și determină apariția publicației: „Cititorule, aceste pagini văd lumina tiparului pe tărâmuri străine. Ele sunt scrise cu sânge [...] în locul urei, neliniștei, dezamăgirei, invidiei, neînțelegerii și dușmăniei de tot felul, înalță, iubite cititor, în inima ta curată Icoana Patriei Crucificate...” Intenția de păstrare a identității naționale, de susținere a moralului compatrioților aflați în
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
critica să vorbească despre un autor bântuit de obsesii, de spaima neîmplinirii. Cu Orientalia (1970), universul liric își schimbă coloratura, accentul căzând pe senzualismul discret, pe erotismul cerebral. În Fiul (1972) și în Semnul unei corăbii (1973), poetul străbate același tărâm al neliniștilor și obsesiilor, adâncind parcă și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii verbale. Firea elegiacă a lui C. își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
lunară peniță”, (Camil Baltazar), neschimbată până la ultimele poeme, stă în îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului. Astfel, Polca pe furate, primul său roman - în fapt o suită de scrisori -, a surprins nu numai prin părăsirea tărâmului liricii, cât, mai ales, prin dominanta lui de observație realistă și ironică, cu fixarea într-o tipologie de descendență caragialescă (dar vivace) a mediului micilor funcționari, însoțită de șarja suculentă a limbajului semidoct. Adevărata măsură a talentului de romancier, C.
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
alese, București, 1983; Edgar Thomé, Misiune specială. 1940-1945. Epopeea unui parașutist în Franța ocupată, București, 1986; Marguerite Yourcenar, Labirintul lumii, I-III, București, 1986-1993; Michel del Castillo, Noaptea verdictului, București, 1987; Martin Grey, În numele semenilor mei, București, 1988; Julien Green, Tărâmuri de departe, București, 1990; Alexandre Jardin, Fanfan, București, 1991; Hubert Nyssen, Ruinele Romei, București, 1991; Michel Droit, Întâlnirea de la Elchingen. Singur la părinți, București, 1992; Patrick Mondiano, Scutit de pedeapsă, pref. trad., București, 1994; Albert Simonin, Nu v-atingeți de
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]
-
unui arbore-n crepuscul/ Împrăștie-n fereastră balsamul evocării./ Odihne rubinii în piscină/ Pe luna șoldului Salomeei,/ Și tolăniri pe tigri jupuiți,/ O roabă siriană/ Să-i treacă pântecul regesc/ La rindeaua dulce a uleiului de migdale” (Poem). În volumul Tărâmul celălalt (1938), lirica sinestezică a lui G. își găsește deplina forță de expresie, ceea ce se petrece, paradoxal, la nivelul structurilor fixe de sonet. Întreaga materie poetică, apropiată tematic de registrul simbolist (reveria agonică, respingerea și în același timp atracția față de
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
poeziei și al muzicii interferează, atingând adesea armonia sferelor înalte. Cartea nu a mai apărut, doar câteva poezii fiind incluse în volumul antologic din 1986. SCRIERI: Cântările răsăritului, pref. Demostene Botez, Iași, 1925; Febre, București, 1933; Marea vânătoare, București, 1935; Tărâmul celălalt, București, 1938; Cântece de faun, București, 1940; Pădure adormită, București, 1941; Din muzica și viața compozitorilor, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Un muzician genial: George Enescu, București, 1944; Inițiere muzicală, București, 1946; Poeme, București, 1966; Acul de cravată, București
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Theodorescu, „Cântările răsăritului”, „România literară”, 1932, 21; Eugen Jebeleanu, Virgil Gheorghiu, „România literară”, 1932, 32, 39; Perpessicius, Opere, VII, 153-154, X, 209-213; Boz, Cartea, 209-213; Cioculescu, Aspecte, 178-181; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 174-175; Streinu, Pagini, I, 86-87; G. Călinescu, „Tărâmul celălalt”, ALA, 1938, 907; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 331-334; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819; Negoițescu, Scriitori, 380-383; Camil Baltazar, „Poeme”, VR, 1967, 3; Ion Biberi, Poezia lui Virgil Gheorghiu, R, 1967, 3; Manolescu, Metamorfozele, 108-109, 120; Constantin Cubleșan, „Poezii
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
ba năvălește incredibilul. O ușoară mișcare de baghetă și se declanșează „surpriza”. Într-un „balans” produs printr-o tehnică, ușor manieristă, a ambiguizării, firescul, în insolitele „scene, scenuțe” ce se înfiripă, se răstoarnă, neliniștitor sau în tumbe arlechinești, în neverosimil. Tărâm învăluit în „pâclă”, „fumuriu”, „cețos”, cu irizări de enigmatic, de suprareal, în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]