6,667 matches
-
va fi mai mare. Forțele interioare Forțele interioare sunt cele care iau naștere în interiorul corpului omenesc, manifestându-se prin interacțiunea părților acestuia. Aceste forțe pot fi: active, pasive și de reacțiune. Forțele active se datorează contracției mușchilor, care mobilizează, prin tracțiunea lor, oasele, determinând efectuarea mișcărilor. În funcție de tipul de contracție, forțele active pot fi statice (izometrice) și dinamice (izotonice), cele din urmă manifestându-se în regim miometric (de învingere) și pliometric (de cedare). Forțele pasive sunt reprezentate de rezistența mușchilor la
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
care trebuie să realizeze protecția altor sisteme (sistemul nervos). Acest tip de oase este descris la subcapitolul “Caracterele aenerale ale vertebrelor”. Detaliile morfoloaice de la nivelul oaselor Oasele suferă o serie de accidente de formă determinate de acțiunile oraanelor din jur (tracțiunile mușchilor, pulsațiile arterelor) sau ale factorilor de aravitație. Accidentele pot fi arupate în: eminențe osoase, cavități, aăuri și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
măduvă osoasă. Dispoziția substanței osoase, compactă sau sponaioasă, nu este întâmplătoare: - prezența canalului medular sub forma unui tub aol în interior face ca osul să fie rezistent și în același timp suficient de elastic pentru a rezista la forțele de tracțiune, presiune ce acționează asupra sa; - substanța osoasă sponaioasă este dispusă în oraanism în zonele în care trebuie să existe rezistență la presiune (ex. oasele scurte); - dispoziția trabeculelor și a lamelor osoase este realizată în așa manieră încât suprafața lor să
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plan frontal sunt mai puțin pronunțate ca cele în plan saaital: a) curbura cervicală cu convexitatea la stânaa; b) curbura toracală cu convexitatea la dreapta; c) curbura lombară cu convexitatea la stânaa. Curbura toracală este primară și este determinată de tracțiunea mușchilor mai dezvoltați la membrul superior drept. Celelalte două curburi sunt compensatorii în stabilirea echilibrului corpului. în cazul stânaacilor curburile frontale sunt îndreptate în sens invers. Coloana vertebrală, considerată în totalitate, prezintă o față anterioară, una posterioară, două fețe laterale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fără celule; -zonă superficială în raport cu interiorul articulației. Prin prezența fibrelor de colaaen din cartilajul hialin se asiaură continuitatea cu fibre colaaenice sinoviale și cele ale periostului ceea ce determină ca mușchii care au inserții periarticulare să nu dezvolte o forță de tracțiune mai mare pe epifiză. întinderea și arosimea (1-12mm) cartilajului articular sunt leaate de amplitudinea mișcărilor precum și de presiunea care se exercită asupra oaselor. Cartilajul hialin este o structură anatomică care nu prezintă vase de sânae și nici terminații nervoase. Nutriția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior în raport cu tendoanele periarticulare), Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen). Toate aceste fibre nervoase au rolul de a culeae informații de tip motor (tracțiune, presiune, poziția epifizelor unele față de altele în timpul mișcării, durere), termic (aprecierea aradului de căldură/fria), compoziție, ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de oriaine postaanalionară, pătrund în capsula articulară realând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. Rolurile capsulei sunt de: - menținere
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
diferă. Astfel, în 3/4 superior fibrele sunt orientate de sus în jos, de la radius la cubitus în timp ce în 1/4 inferior direcția lor este inversă. Această așezare a fibrelor face ca în diferite mișcări forțele de compresiune și de tracțiune asupra membranei să fie repartizate uniform spre cele două oase. Starea maximă de tensiune în care ajunae membrana interosoasă este în poz\\\a intermediară de semiprono-supinație diminuând considerabil în poziția de pronație. Liaamentul oblic sau liaamentul rotund (coarda oblică) este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii ilio-hipogastric, - nervii ilio-inghinali
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m. psoas minor) Este un mușchi inconstant, rudimentar care are originea la nivelul: - corpul vertebrelor T12 și L1, - discului intervertebral dintre acestea. Inserția terminală se realizează pe fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
să „corecteze“ ecuațiile relativității generalizate, astfel încât să oprească distrugerea inevitabilă. Și a făcut acest lucru adăugând o constantă cosmologică, o forță rămasă deocamdată nedetectată, ce se opune forței gravitației. Efectul de împingere al constantei cosmologice avea să contracareze efectul de tracțiune al forței gravitaționale; în loc să se prăbușească, universul putea rămâne într-un echilibru constant și, astfel, nici nu se va comprima, nici nu se va extinde. Dar postularea existenței unei forțe așa de misterioase reprezenta un act de disperare. „Am... comis
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
este proporțională cu forța aplicată și această schimbare se produce în direcția aplicării forței. Cantitatea de mișcare = masa x viteza. Viteza de deplasare depinde în principal, în condițiile pistelor sintetice, de mărimea forțelor de impulsie și a forțelor de agățare - tracțiune, de unghiul de impulsie și de modalitatea contactului cu solul. Putem considera că pista sintetică, datorită caracteristicilor sale specifice și influențelor exercitate asupra tehnicii alergării de viteză, impune renovarea termenului „impulsie”, prin sintagma „tracțiune-impulsie”, respectiv „faza de tracțiune- impulsie” Vom
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ca și formarea unei capacități de analiză științifică, constituie un punct forte în procesul de pregătire al atleților. Un atlet poate alerga datorită forțelor de respingere/rezistență manifestate în contextul contactului cu solul a tălpii, dar și datorită forței de tracțiune manifestată la nivelul brațelor și a piciorului pendulant, ca rezultat al unui act voluntar, deliberat, de execuție. Sprintul cu viteză maximă poate fi obținut în momentul în care sunt aplicate la perioade scurte de timp forțe adecvate în direcția de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
maximă de deplasare este încetinită sau în cel mai bun caz se menține. Această încetinirea sau menținere este determinată de acțiunea tălpii piciorului care în alergarea de viteză pe pistele sintetice nu mai realizează o acțiune mult mai activă de tracțiune realizată prin mișcarea de agățare a pistei, de sus în jos, dinainte spre înapoi cu „pingeaua”. Am putea considera acțiunea de eliminare sau reducere a fazei de amortizare și ca un rezultat al creșterii vitezei de deplasare. Noua concepție privind
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
s, arată ca aceasta a fost înlocuită, cu o fază a cărei acțiune de frânare este minimalizată sau absentă, cu efect pozitiv ce menține sau accelerează mișcarea de înaintare a corpului. Mișcarea labei piciorului de agățare a pistei și de tracțiune spre înapoi ca efect al poziției pelvisului asupra curbei mișcării piciorului anulează forțele negative reprezentate de contactul tălpii cu solul și le transformă în forțe pozitive. Prin urmare, trebuie luată în considerare mișcarea de agățare-tracțiune a labei piciorului, ce are
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pe pingea, înapoia proiecției centrului de greutate pe sol, pe impulsie directă, fapt ce determină lipsa fazei de amortizare; - odată cu înaintarea și îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori maxime după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
coordonată temporar”. Faza de accelerare se caracterizează prin: mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
o extensie a gambei pe coapsă însoțită de o coborâre rapidă și agățare a solului; un contact cu solul, puțin înaintea proiecției centrului de greutate, pe axa de deplasare; un contact cu solul pe pingea într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, în care călcâiul coboară spre sol fără să-l atingă, dar în care se realizează pretensiunea triplei extensii; mișcare de tracțiune rapidă și amplă a brațelor, cu un unghi de aproximativ 90° în pendularea anterioară și de 140° în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
centrului de greutate, pe axa de deplasare; un contact cu solul pe pingea într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, în care călcâiul coboară spre sol fără să-l atingă, dar în care se realizează pretensiunea triplei extensii; mișcare de tracțiune rapidă și amplă a brațelor, cu un unghi de aproximativ 90° în pendularea anterioară și de 140° în pendularea posterioară; forță de impulsie mare și rapidă; dorința de a menține viteza obținută un timp cât mai lung. În realizarea acestei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
diagrama activităților electrice (EMS) ale unor mușchi în mișcări diferite (Fig. 6). Această diagramă subliniază ideea că ischiogambierii sunt principalii extensori ai capului femural și sunt responsabili de producerea vitezei orizontale maxime în sprint. De asemenea, antrenamentele pe bază de „tracțiune” în deplasările cu viteză maximă sunt preferate față de cele pe bază de împingere”. Din cele prezentate se desprinde ideea că tehnica de sprint constituie un factor ce poate influența rezultatele sportive și ea poate fi însușită, consolidată și perfecționată în
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de pași, pentru creșterea lungimii pasului; sărituri cu coarda sau cu îngreuieri (saci de nisip, veste), cu un număr de 100-200 sau mai multe desprinderi de pe sol; alergare pe 30-60 m cu îngreuiere (cu rezistența unui cordon elastic sau cu tracțiunea unei roți); alergare pe 80-100 m cu fulee mai mari decât cele normale, cu viteză foarte mare, înregistrând timpul și numărul de pași. alergare cu fulee mai mici și cu frecvență foarte mare pe 60-80m. alergare cu genunchii sus și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
ml rămâne în spațiul mort anatomic. Acesta cuprinde aerul care nu participă la schimburile gazoase alveolo-capilare, adică volumul de aer prezent la nivelul căilor aeriene de conducere. Acest volum depinde de înălțimea subiectului și crește în cazul inspirului profund datorită tracțiunii exercitate asupra bronhiilor de către parenchimul pulmonar înconjurător. Astfel, volumul de aer proaspăt care ajunge în zona respiratorie în fiecare minut este (500 - 150) x 15 = 5250 ml/minut și poartă numele de ventilație alveolară; are o importanță deosebită deoarece reprezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor și venelor pulmonare poate fi considerabil mai mică decât presiunea alveolară. Când plămânii se umplu cu aer, aceste vase sanguine mari sunt menținute deschise prin tracțiunea radială a parenchimului elastic pulmonar care le înconjoară. Presiunea efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea radială mare favorizează o rezistență vasculară redusă, dar la volume mari acest efect este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]