6,621 matches
-
de cultură și presă la Ambasada României din Republica Moldova (1998-2000). Director al Casei de Cultură "Mihai Ursachi" (din 2004). Debutează cu poezie în "Convorbiri literare" (1977) și editorial cu Fântâni carteziene (1980). Colaborează la "Viața românească", "Luceafărul", "Cronica", "România literară", "Tribuna", "Dialog" etc. Cărți de poezie: Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980; Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, Editura Cartea Românească, București, 1985; Poezii, Editura Junimea, Iași, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, Editura Cartea Românească, București, 1990
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Ioana Bot, în Dicționar analitic de opere literare românești, I, 2007; Bogdan Crețu, în "Tribuna", nr. 133, 16-31 martie 2008; Andrei Terian, în "Cultura", 11 octombrie 2007; Emanuela Ilie, Hieroglifele poeților, 2008; Felix Nicolau, Anticanonice: cronici stresate, 2009; Daniel Cristea-Enache, Timpuri noi, 2009, Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. GORBAN, Paul, n.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 2, 2000; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în "Analele Științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Seria Literatură", Tom LII-LIII/2006-2007; Paul Cernat, în "Observator cultural", nr. 133, 20-26 septembrie 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cel care aude Lumina din adâncul clopotului va mai da mărturie și în viitor. Referințe critice (selectiv): Laurențiu Ulici, în "România literară", nr. 27, 5 iulie 1979; Nicolae Ciobanu, în "Luceafărul", nr. 27, 7 iulie 1979; Ion Alex Angheluș, în "Tribuna", nr. 19, 13 mai 1982; Constantin Călin, în "Ateneu", nr. 8, noiembrie 1982; Cristian Livescu, în "Cronica", nr. 19, 1984; Ioan Holban, în "Cronica", nr. 44, 31 octombrie 1986; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1986; Mariana Lazăr
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
44, 31 octombrie 1986; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1986; Mariana Lazăr, în "Steaua", an 38, nr. 4, 1987; Petru Poantă, în "Steaua", nr. 6, iunie 1987; Constantin Trandafir, în "Transilvania", nr. 9, 1987; Adrian Marino, în "Tribuna", nr. 18, 30 aprilie 1987; Teodor Codreanu, în "Luceafărul", an XXX, nr. 46, 1987; Ioan Holban, în "Cronica", nr. 17, 1-15 septembrie 1993; Ion Hurjui, în "Contact International", vol. 8, nr. 2, 1998; George Gavrileanu, în "Contact International", nr. 19
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Institutul de Proiectări Iași (1963-1986). Debutează cu versuri în revista "Kalende" (1944), iar editorial cu placheta de versuri Izobare (1946), pentru care obține Premiul Fundațiilor Regale. Colaborează cu versuri și articole la "Kalende", "Caiete de poezie" (suplimentul "Revistei Fundației Regale"), "Tribuna", "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Adevărul literar și artistic", "Ateneu", "Dacia literară" etc. Volume de versuri: Izobare, ediția I, București, 1946, ediția a II-a, Iași, 2005; Licențe emotive, Editura Junimea, Iași, 1987; Poezii. Contrapunct. Tempera. Mișcare inocentă, Editura Cartea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revistei "Cronica veche" (din 2011). Debutează cu versuri în "Iașul literar" (1962) și editorial cu Punctul de sprijin (1971). Colaborează la "Amfiteatru", "Convorbiri literare", "Dialog", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Orizont", "Revista română", "România literară", "Steaua", "Timpul", "Viața studențească", "Tomis", "Tribuna", "Evenimentul" (Iași), "Monitorul" ("Ziarul de Iași") ș.a. Cărți de poezie: Punctul de sprijin, Editura Junimea, Iași, 1971; Nocturne, Editura Junimea, Iași, 1975; Pentru cine exist, Editura Junimea, Iași, 1979; Poezie deschisă, Editura Junimea, Iași, 1984; Ascunsa rană, Editura Helicon, Timișoara
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" (1957-1959), redactor, ulterior secretar general de redacție la "Iașul nou", "Iașul literar" și "Convorbiri literare" (1959-1990). Debut publicistic la "Iașul nou" (1952) și editorial cu placheta Fluierul (1959). Colaborează la "Cronica", "Luceafărul", "România literară", "Argeș", "Tribuna" ș.a. Cărți de poezie: Florile cornului tânăr, prefață de Otilia Cazimir, Editura Pentru Literatură, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, Editura Pentru Literatură, București, 1966; Alcor (antologie), Editura Tineretului, București, 1967; Iarnă erotică, Editura Tineretului, București, 1969; Umbra paradisului, Editura Junimea, 1970
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de autoritățile germane. Bilunară până în 1984, lunară după acest an, D. a avut la început un caracter „mai mult parohial” (Ion Solacolu), înscriindu-se pe un declarat „drum nou” în aprilie 1982, când „își propune să devină nu numai o tribună liberă pentru exprimarea năzuințelor celor din țară, ce astăzi sunt în imposibilitate de a o face, ci și un sprijin pentru cei care, părăsind totul în urmă și pornind pe calea anevoioasă a exilului, reîncep o viață nouă în libertate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
Pedagogic Superior din Szegéd (1992-1995), docent pentru limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Freiburg im Breisgau (1995-1997). Debutează la „Steaua” în 1963, iar editorial în 1981 cu studiul Novalis. Mai e prezent cu articole, studii și recenzii în „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Viața românească”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Noi, românii din Ungaria” (Gyula), „Kó´znevelés” ș.a. Se numără printre autorii unor volume colective, precum Studii despre Coșbuc (1976), Cercetări de literatură comparată (1976), Le Comparatisme roumain
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Popescu, învățători, originari din Mehedinți. După ce urmează liceul la Oradea (1949-1953), face trei ani studii de medicină la Cluj (1953-1956), tot acolo urmând Facultatea de Filologie, absolvită în 1961. Corector, apoi redactor la „Steaua”, din 1970 este redactor-șef la „Tribuna”, ulterior redactor-șef la „Contemporanul” (din 1982) și la „România literară” (1988-1989). Secretar al Asociației Scriitorilor din Cluj, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, va fi între 1981 și 1989 președinte al organizației. În 1968 devine membru supleant al Comitetului Central
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
paralel, este redactor la revista „Vatra”, secretar de redacție, în perioada 1994-1997, al revistei „Educație și cultură” (editată de Casa Corpului Didactic Mureș) și redactor-șef al revistei „Târnava”. Debutează în revista „Flacăra”, în 1983, cu versuri. Colaborează la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Luceafărul”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Carte de vise (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Este doctor în filologie al Universității din Cluj-Napoca, din 1996, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
în decursul anilor '60 și '70 au fost create noi universități la Timișoara (1960), Craiova (1966), Brașov (1971), Galați (1972). În scopul unei mai bune dirijări a activității școlare a fost creată presa pedagogică "Gazeta învățămîntului" (1949), devenită mai tîrziu "Tribuna școlii"; în 1952 s-au înființat Institutul de Perfecționare a Personalului Didactic și Institutul de Științe Pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică. Tot atunci a apărut și primul număr al "Revistei de pedagogie", ca organ de presă al Institutului de Științe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de Wissant, "Qu'est-ce qu'une structure?", Sud-Ouest, 11 juin 1968. * Pierre Chaleix, "De Lupasco à Marcuse", La Tour de Feu, Cahier 102, "Le socialisme à l'état sauvage", juin 1969. * Vintilă Horia, "Con Stéphane Lupasco sobre Las Tres Materias", Tribuna Medica, 17 octombrie 1969. * Elizabeth Antébi, "Génie ou fumiste: Stéphane Lupasco", Magazine littéraire, nr. 54, 1971. * Constantin Noica, "Ștefan Lupașcu", București, Centrul de informare și documentare în științe sociale și politice, 1973. * Alain de Benoist, "L'énergie et la matière
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
1971. * Constantin Noica, "Ștefan Lupașcu", București, Centrul de informare și documentare în științe sociale și politice, 1973. * Alain de Benoist, "L'énergie et la matière psychique", Valeurs actuelles, 2-8 septembrie 1974. * Constantin Noica, "Ștefan Lupașcu. Un mare gînditor al veacului", Tribuna, nr. 35, 15 aprilie 1974. * Vintilă Horia, "Con Stéphane Lupasco sobre materia y psique", Tribuna Medica, 6 decembrie 1974. * J. M. Atlani, "L'énergie et la matière psychique", L'évolution psychiatrique, nr. 3, 1976. * Alain de Benoist, "L'oeuvre de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
politice, 1973. * Alain de Benoist, "L'énergie et la matière psychique", Valeurs actuelles, 2-8 septembrie 1974. * Constantin Noica, "Ștefan Lupașcu. Un mare gînditor al veacului", Tribuna, nr. 35, 15 aprilie 1974. * Vintilă Horia, "Con Stéphane Lupasco sobre materia y psique", Tribuna Medica, 6 decembrie 1974. * J. M. Atlani, "L'énergie et la matière psychique", L'évolution psychiatrique, nr. 3, 1976. * Alain de Benoist, "L'oeuvre de Stéphane Lupasco", Le Club français de la médaille, nr. 53, 1976. * André Guimbretière, "Iqbal au-jourd'hui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu numai șansa redresării din marasmul în care ne-a aruncat o îndelungată și sângeroasă dictatură, dar și posibilitatea de a reînnoda firul vechilor noastre tradiții democratice și de conlucrare cu lumea din afară. Text cerut (26 dec. 1989) de Tribuna României DEFICITUL MORAL O gazetă de atitudine, cum înțeleg că vrea să fie Timpul, reactualizând un titlu eternizat prin scrisul eminescian, e în sine un îndemn la reflecție, o întoarcere la patosul civic al Poetului. Nimic nu e mai frapant
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unde înființează o fundație culturală româno-germană care îi poartă numele. În 1956 debutează concomitent, cu versuri, la „Steaua” și la „Tânărul scriitor”, iar prima carte, Poeme, îi apare în anul următor. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Tribuna”, „Orizont”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Vatra”, „Tomis” ș.a. De asemenea, e prezent în numeroase publicații din Austria, Germania, Iugoslavia, Franța, Spania, Grecia, Suedia, Ungaria, Norvegia și Republica Moldova. I se acordă premii ale Asociației Scriitorilor din București (1974, 2000), Sibiu (1985) și Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
de Teatru și Muzică și secretar al filialei Bihor a aceleiași asociații. Debutează în 1948 la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj cu o cronică de film, iar editorial în 1970 cu monografia etnofolclorică Nunta în Bihor. Mai e prezent în „Tribuna”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Cronica sătmăreană”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, uneori iscălind cu pseudonimele Cactus, Cornel Banu, Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de publicistică „Alexandru Andrițoiu” (1998). Considerându-se în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
și Constituția, precum știți foarte bine, nu este altceva decât o școală de discordii, dezbinări, discuții, deosebiri de vederi, de sterpe agitații ale partidelor; într-un cuvânt, este școala care face ca un stat să-și piardă individualitatea și personalitatea. Tribuna, ca și presa, a condamnat guvernele la inactivitate și la slăbiciune: ea le-a făcut prin aceasta puțin necesare, de prisos; ceeace explică faptul că au fost răsturnate. Era republicană atunci a devenit posibilă, noi am înlocuit guvernul printr-o
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
lumii. Victimele necesare, făcute de el, din cauza trebuinței lor, nu vor atinge niciodată numărul victimelor oferite timp de secole nebuniei mărețiilor, prin rivalitatea guvernelor creștine. Regele nostru va fi într-o legătură statornică cu poporul; el îi va adresa de la tribună discursuri, a căror faimă se va răspândi imediat în lumea întreagă. Sumar: Universitățile făcute nevătămătoare. Clasicismul înlocuit. Educația și profesiunea. Reclamă a autorității Stăpânitorului în școli. Desființarea învățământului liber. Noile teorii. Independența gândirii, învățătura prin imagine. În scopul de a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
dar nu este vorba de vreo înrudire structurală, chiar dacă autoarea a transpus mult din marele poet și a convocat și alți autori aromâni să o facă, alcătuind astfel un întreg volum, Poezii - Puizii (1981). Colaborează la „Luceafărul”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Steaua”, „Tribuna”, cât și la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la „Anuarul Arhivei de Folclor” (serie nouă), „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Cronica”, „Demos” (Berlin), „Dacoromania” (Germania), „Etnographia” (Ungaria), „Familia”, „Folclor literar”, „Limbă și literatură”, „Marisia”, „Revista de etnografie și folclor”, „Steaua”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș. a. Activitatea de folclorist și etnolog a lui P. este bogată, privind majoritatea aspectelor culturii populare. Ea poate fi compartimentată în mai multe secțiuni, între care teoria generală a folclorului, metodologia cercetării, categorii și motive folclorice, istoria folcloristicii, relația literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare, se transferă la începutul anului 1990 la Studioul Teritorial de Televiziune Cluj, fiind, întâi redactor, apoi secretar general de redacție (1994-1997) și realizator. Colaborează cu cronici literare, eseuri, proză și publicistică la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „ Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Observator cultural” și la Radio Cluj. Călătorește în Marea Britanie și Elveția. Debutează editorial cu volumul În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște (1992; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]