8,168 matches
-
se crede ea superioară mie, cînd pînă la vîrsta asta nu a fost în stare măcar o inovație să facă?!... E ingineră-șefă, ei și?! Ce probleme deosebite a rezolvat?! Ce schimbare, în bine, a lucrurilor s-a produs după venirea ei în acest post?! Nici una. Ocupă o funcție administrativă, atît. Dar tragedia este că de la înălțimea scaunului pe care stă își permite să mă scuipe în frunte. Și nu plîng că o individă ca ea m-a sictirit; plîng de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Mangalia, ca scrisoare expres, pe 18 septembrie The Grange, 5 septembrie 1947 Monica, Ai primit scrisorile mele din 7 și 20 august? Ultima primită de la tine este datată 7 august. Ce-i cu tăcerea asta? Ce mai e nou în privința venirii tale? - Unde ești? Ce faci? V-ați dus la Mangalia? În orice caz, gânduri bune lui Menaru (mai aștept și acum comorile promise), lui Muedin și „terenului meu de casă“. - Aici mă plictisesc în lege. Viața îmi stârnește prea puțin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o frunză de săracă și asuprită toamnă, dar nu am ieșit azi. Plânge-mă: după masă am supliciul supliciilor; se va desemna și contura precis atitudinea tuturor și dilema se va agrava. Am dat jos din placard radiatorul roșu; aștept venirea lui R[ainer], să-l pun în funcție. O să avem o iarnă grea, fără foc și cu toate celelalte perspective și cataclisme care se precizează, pe fiecare zi. Spaima mea cea mai mare nu e ce va veni pentru mine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Sabinei ca să pot să-ți dau nuvele și să-ți scrie și ea. S’a întors de la țară deprimată; impozitul viei depășește venitul etc. A fost foarte drăguță și am mângâiat-o și încurajat-o, dar nici ea nu vede venirea ei apropiată. Am telefonat lui Gaby; cred că telefonul ei e stricat pentru că de la 9-10 sună mereu ocupat. Irène a adus o scrisoare pe care o anexez acesteia; Sabine o va duce singură mâine dimineață la locuința lui R[ainer
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să mai folosim „poeții“, ci să spunem „familia Michail“. Dacă primești vreodată o telegramă de rechemare din partea mea, n-are să fie valabilă dacă nu cuprinde numele meu de familie, și să știi, Mouette, că n-am s-o trimit niciodată. Venirea ta n-ar schimba nimic; n ai mai găsi pe nimeni dintre cei pe care i ai căuta la Mihăiță, căci nimeni nu e de găsit; cei care se întorc păstrează o tăcere înspăimântătoare, cum face biata Mary, pe care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vă mai tolerăm” <endnote id="(754, II, p. 46)"/>. Comentând nemulțumirea demnitarului rus Anatole de Demidoff față de lipsa de ospitalitate cu care a fost tratat În Moldova, Mihail Kogălniceanu scria următoarele : „De unde vine această pretenție a străinilor ca, Îndată la venirea lor, să le dăm casele, mesele, cinstirile noastre ? De unde vine ? Din scârnavul obicei ce am luat de o bucată de vreme de a ne e[c]stazia Înaintea orișicărui vânturatic străin” <endnote id="(130, p. 182)"/>. Indignarea În fața acestui „scârnav
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
323)"/>, iar pe de altă parte, evreii au fost obligați să-și taie perciunii și barba, iar evreicele să renunțe la peruci <endnote id="(37, p. 261, și 261, p. 31)"/>. Din această perspectivă, situația nu s-a schimbat odată cu venirea noului țar, Alexandru al II-lea (1855-1881). În 1876, de exemplu, printr-o circulară emisă la Lemberg de autoritățile habsburgice, evreii ortodocși din Galiția erau avertizați că nu pot călători În Rusia, pentru că acolo nu aveau voie să poarte barbă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
publicat În 1925 un roman asemănător, intitulat Berlinul fără evrei (Berlin ohne Juden). Cei doi romancieri de limbă germană au sfârșit-o prost : Bettauer a fost asasinat În 1925 de un nazist, iar Landsberger s-a sinucis În 1933, la venirea lui Hitler la putere. Din păcate, planul trăsnit al lui Gaster (1881), parabola lui Caragiale (1912), formula retorică a lui Sombart (1911) și ideea fantezistă a lui Bettauer (1923) și Landsberger (1925) au prins contur În unele țări din Europa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(582, p. 145)"/>, Încer când să concureze cu imaginea biblică a tărâmului făgăduinței - „țara roditoare și largă, unde curge lapte și miere” (Ieșirea 3, 3). După asasinarea țarului Alexandru al II-lea de către narodnici (1 martie 1881) și venirea pe tron a fiului său, Alexandru al III-lea, În Rusia s-a declanșat un imens val de antisemitism. Atunci, „soluția finală” a fost astfel formulată de un Înalt oficial rus : „O treime [dintre evrei] vor emigra, o treime vor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prostia ca cel mai mare rău și dușman al omului. În special, nimic nu e mai aspru judecat și osândit ca prostia”. Printre altele, Schwarzfeld exemplifică ultima sa afirmație cu două proverbe evreiești : „Prostul e un necaz vecinic” și „La venirea lui Mesia orice beteag se va vindeca, numai prostul nu, căci el nu-și cunoaște cusurul” <endnote id="(110)"/>. În același an, 1882, Mihai Eminescu credea că, dimpotrivă, sub presiunea regimului de segregare și persecuție „sub care trăiau [evreii] În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de auzit” Învățăturile lui Cristos este evreul. El are auzul foarte bun, dar refuză să audă : pur și simplu Își astupă urechile. Într-un Bréviaire de Paris (din secolul al XIV-lea) evreii sunt reprezentați dormind, În timp ce profetul Isaia anunță venirea Mântuitorului. Într-o miniatură din secolul al XI-lea, dintr-un manuscris de la Monte Cassino, evreii Își astupă urechile cu degetele, În timp ce un apostol predică Evanghelia <endnote id="(63, p. 122)"/>. Din aceeași perspectivă creștină, evreii refuză să perceapă ceea ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întunericul ?” <endnote id="(187, p. 24)"/>. Discutând retoric cu un „evreu imaginar” (protagonistul romanului și alter-ego-ul romancierului), Nae Ionescu utilizează o bună parte din recuzita clasică a stereotipului referitor la „cecitatea evreului” : acesta nu veghează (ci doarme, În timp ce profetul anunță venirea Mântuitorului), nu vede (pe Mesia În persoana lui Isus), orgoliul i-a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului” : acesta nu veghează (ci doarme, În timp ce profetul anunță venirea Mântuitorului), nu vede (pe Mesia În persoana lui Isus), orgoliul i-a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat „Iudaism și antisemitism”, publicat În 1934, Mircea Eliade adoptă o atitudine polemică față de maestrul său, Nae Ionescu, criticând faptul că acesta face, În prefața romanului, „o translație nejustificată din planul filozofiei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
susținea existența următorului proverb evreiesc : „Decât un evreu rău, mai bine un neevreu bun” <endnote id="(110)"/>. Revenind la Călătoria Maicii Domnului la Iad, la sfârșitul textului apocrif Isus cedează rugăminților Sfintei Maria și admite ca - la a doua sa venire - păcătoșii creștini să se mute În Rai, dar numai „de la Învierea mea din ziua de Paști până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sfântul Grigorie - ucenicul Sfântului Vasile - este urcat la ceruri de un Înger. Aici, el vede cum Isus Înfăptuiește judecata de pe urmă, Întâi asupra „jidovilor”, cei care au trăit „mai [Î]nainte de Hristos” (considerați mai puțin vinovați) și cei „de la venire[a] lui Hristos, până-n sfârșit”, apoi asupra „jidovilor Închinători la idoli”, asupra ismaeliți lor, a păgânilor, a creștinilor sectanți etc. Toți sunt osândiți pe veci la chinurile Iadului (cf. mss. BAR nr. 1064, din 1742 ; <endnote id="vezi și 19
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România funcționează cea mai puternică filieră a unei Secte Francmasonice Satanice, cu oameni infiltrați În toate structurile de vârf ale statului [...] și care are În posturile cele mai importante numai evrei” (România Mare, nr. 437, noiembrie 1998) ; sau : „Apocalipsa și venirea lui Satan la conducerea lumii este de fapt o imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ediții ale pamfletului au fost tipărite În secolul al XVII-lea, În toate țările Europei Centrale și de Vest. Simptomatic este faptul că, În unele țări nordice (Suedia, Danemarca, Islanda etc.), cartea a fost tradusă și publicată Înainte chiar de venirea evreilor pe acele meleaguri. Acolo, etnonimul „evreu” nu era prea cunoscut În popor și probabil că din acest motiv protagonistul legendei nu era numit nici „evreul rătăcitor”, nici „evreul etern”, ci - ca În Finlanda - „pantofarul din Ierusalim” <endnote id="(120
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
biciul de foc, Așaber, și nu o să poți tu, nemilostivule, dobândi nici dulcea mângâiere de a muri, nici odihna mormântului”. Până la urmă, Așaber se pocăiește și Isus trimite un Înger să-l ierte, permițându-i să doarmă până la a doua venire a Mântuitorului. „Dormi acum, Îi zice Îngerul, dormi În odihnă, Așaber. Mânia Domnului nu este vecinică. Când iar Îți vei deșchide ochii, El o să fie aci. El al căruia sânge tu ai văzut curgând pe Golgota. El care acum te-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de poliție, la adunare nu au fost decât vreo 30 de oameni din toate straturile sociale. Într-o notă informativă, din 8 noiembrie 1926, șeful brigăzii de siguranță, Gh.Pamfil raportează despre o întrunire a Partidului Național Liberal, cu ocazia venirii în Dorohoi a lui Vintilă Brătianu, I.Gh.Duca, Ionică Pilat, Stoianovici, Nistor. La primirea personalităților politice, alături de românii din oraș care aveau o poziție socială mai distinctă, precum: Stoianovici, Gh.Tomaziu, avocatul Ionescu, profesorul Nimereanu, Ștefan Scriban, Dumitru Romanescu, Gh.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ligii Apărării Național Creștine, în comunele urbane și rurale ale județului Dorohoi. Aceștia au avut un rol important în pregătirea și organizarea vizitelor pe care, personalități din conducerea organizației de la Iași le făceau la Dorohoi. Indiferent de ocaziile care prilejuiau venirea în Dorohoi a vreunei personalități cuziste, acestea erau bine organizate, impresionau prin organizarea lor, prin promisiunile pe care le făceau. Au atras de partea mișcării preoți și învățători, au mobilizat un număr mare de participanți, au împărțit manifeste. De exemplu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a sosit în Dorohoi avocatul Ilie Gârneață, șeful Gărzii de Fier din județul Dorohoi. A fost așteptat în gară de profesorul Al.Isăceanu, învățătorul Petre Isăceanu, avocatul Gh.T.Tomaziu din păltiniș și de studentul Octav Guțic din Dorohoi. În seara venirii sale Ilie Gârneață a participat la nunta fiicei d-nei Brânzei, care-i era rudă. În ziua următoare, sub influența lui Ilie Gârneață au desfășurat activitate legionară un număr de 62 de studenți din județul Dorohoi. După întâlnirea din casa profesorului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țării. Corneliu Zelea Codreanu a criticat în termeni duri aducerea guvernului Duca la putere, afirmând că acesta a ajuns la putere prin manevre oculte ale cercurilor iudeo-masonice în schimbul angajamentului de a lichida mișcarea naționalistă, că s-a angajat să permită venirea în România a 150000 de evrei. Căpitanul Legiunii considera guvernul condus de I.Gh.Duca ca fiind rodul acțiunii grupării masonice și evreiești din cadrul camarilei. Corneliu Zelea Codreanu intuia că guvernul va declanșa o campanie dură împotriva legionarilor drept pentru care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cercurile diplomatice engleze erau informate că, atât regele Carol al II-lea cât și ministrul de externe, Istrate Micescu, considerau că țara se afla într-o puternică stare de agitație și că o politică antisemită era necesară pentru a preveni venirea legionarilor la putere. În acest context, la 22 ianuarie 1938 a apărut decretul-lege privind revizuirea cetățeniei acordată evreilor. De altfel, în referatul ministrului de justiție, V.Rădulescu Mehedinți, din 19 ianuarie 1918, se formula motivația că, naționalitatea română a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sânul Comunității evreilor din Dorohoi. La 4 martie 1938, cu nr.3165, prefectul județului, C.Beiu face cunoscut avocatului I.Marcovici Mureș, președintele activ al Comunității că, a înaintat ministerului lista comisiunii interimare pentru a fi avizată și că, până la venirea ordinului, trebuie să gireze conducerea comunității și a tuturor instituțiilor pendinte de ea. Însă, la 5 martie 1938, prefectul revine asupra deciziei și îi face cunoscut avocatului I.Marcovici Mureș că, delegația sa ca girant al comunității încetează. Decizia este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și alții care spuneau că președintele comunității Hoișie Moscovici s-a retras din această demnitate pe timpul guvernării Goga, lăsând conducerea avocatului Mureș, fără ca, președintele Hoișie Moscovici să aibă dreptul de a lua vreo asemenea hotărâre fără plenul membrilor comunității. La venirea actualului guvern, Hoișie Moscovici a revenit din nou ca președinte. Pe 4 martie 1938, I.Marcovici Mureș s-a dus la Prefectură declarând că membri comitetului comunității s-ar fi dizolvat în 3 martie și a cerut a se numi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]