6,731 matches
-
MONITORUL OFICIAL nr. 666 din 26 iulie 2005 Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Aurelia Rusu - procuror Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169321_a_170650]
-
excepție ridicată de Dan Stănescu în Dosarul nr. 2.443/2004 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 iunie 2005. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mădălina Ștefania Diaconu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169321_a_170650]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 121 din 26 februarie 2003 Costică Bulai - președinte Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Aurelia Popa - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 5 alin. (2) lit. b), art. 8, art. 10 alin. (1) lit. b) și alin. (2), precum și ale art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147955_a_149284]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 629 din 22 septembrie 2009 Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
Dosarul nr. 4.414/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 9 iulie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
Filozofie și Litere din Diamantina-FAFIDIA(umane) și Universitatea federală de Vales din Jequitinhonha e Mucuri-UFVJM(federal) Chica da Silva,o sclava care a devenit o eroina folk afro-braziliana,1730 Alice Dayrell Caldeira Branț(pseudonim:Helena Morely),al cărei jurnal "Minha vida de menina"(tradus în engleză ca"The Diary of Helena Morley"de poeta americană Elizabeth Bishop),este o clasică a literaturii braziliene,născută în 1880 Juscelino Kubitschek de Oliveira,presedintele Braziliei din 1956 până în 1961,născut în 1902 Diamantina este
Diamantina () [Corola-website/Science/305537_a_306866]
-
Poate cineva să-i acuze? Eu, nu. Spaima pe care o generează suferința fizică la limita suportabilității sau, mai ales, iminența morții, a morții anunțate, lasă la ușă principiile morale de uz cotidian, pune în paranteză achizițiile aduse de educație, videază noțiunea de bun-simț. Explozia unei supernove în chiar centrul sufletului, căci acestea sunt dimensiunile la care percepi catastrofa personală, lasă toată libertatea de manifestare organismului aflat în coroziune rapidă, și ea, această libertate, nici măcar nu face risipă de imaginație, cum
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
bucovineni”: amalgamează figurația tradițională (motive de basm și baladă) cu onirisme bizare, intimismul cu demitizarea, confidența mistificată cu incoerența conceptuală și artificiozitatea construcției frastice. Îndatorat formulelor ermetizante, autorul Lavei intermediare (1970) urmează mai ales principiul marinettist al „cuvintelor în libertate”. Vidate de sens, cuvintele „eliberate” compun imagini „în libertate”, aproape niște monștri imagistici. Poemele sunt tot atâtea monologuri aparent ezoterice, în realitate doar gratuit logoreice. Intermitent apar reprezentări și asocieri de o expresivitate stranie, percutantă: „luna putrezind pe scoarțe / fetele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Oraca să lipsesc lunea trecută și pe la ora douăsprezece eram la București pândind ieșirea copiilor într-un gang-poartă plin de părinți. Florica era și ea acolo, tăcută, cu brațele la piept, posomorâtă. Ai fi zis că după destăinuirea ei se vidase interior, sau că îmi dădea de înțeles că nu mai avea nimic să-mi spună și nici să încerc s-o întreb. Zidul pe care pot să-l pună aceste fele de la țară între ele în lume, când lumea asta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări, o singură variantă corectă de răspuns, luna
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de executare, dar în practică acest domeniu este rezervat guvernului. Constituția invocă anumite relații sociale rezervate exclusiv legii (art. 71, art. 105 alin. 2, art. 109 alin. 3, art. 117 alin. 3). B. Etapele procedurii legislative: inițiativa legislativă<footnote I. Vida, Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București, pp. 208-209. footnote>; examinarea proiectului de lege în comisii permanente; dezbaterea proiectului de lege în plen; votarea proiectului de lege; medierea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
socială; r) statutul minorităților naționale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. footnote> din Constituție, care prevede domeniile reglementate prin lege organică. Prin lege organică<footnote I. Vida, op. cit., pp. 47-50. footnote> se reglementează, printre altele: a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; b) organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drep turi ale acestora; d
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
data până la care se pot emite ordonanțe. Numai în cazuri excepționale, guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, ceea ce nu necesită preexistența unei legi de abilitare, dar ele intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la parlament.<footnote I. Vida, op. cit., p. 67. footnote> Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu. C) Conceptul de hotărâre. Categoriile de hotărâri Hotărârile sunt acte juridice adoptate de parlament sau Camerele sale (separat). Există două categorii de hotărâri
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
autoritate care asigură, în principal, controlul constituționalității legilor și care se situează în afara celor trei puteri statale (legislativă, executivă și judecătorească), având sarcina de a veghea ca autoritățile publice care le compun să respecte principiile și normele constituționale<footnote I. Vida, Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București, p. 42. footnote>. Întrebările care s-au ridicat cu privire la această instituție au vizat, mai ales: în care putere clasică se încadrează Curtea Constituțională, în cea legislativă, executivă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni; soluționarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic<footnote I. Vida, op. cit., pp. 56-57. footnote>. În toate aceste cazuri, Curtea Constituțională acționează numai la sesizare. Singurul caz în care Curtea își exercită atribuțiile de control din oficiu este cel prevăzut de fostul articol 144 lit. a) teza finală [devenit, după revizuirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Editura Lumina Lex, București C. Cadoux (1973), Droit constitutionnel et institutions politique, vol. I, Cujas, Paris M. Constantinescu, M. Amzulescu (2006), Drept parlamentar, Editura Fundației România de mâine, București M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida (1992), Constituția României, comentată și adnotată, Editura R.A. Monitorul Oficial, București C. Gilia (2007), Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs 128 G. Gîrleșteanu (2008), Organizarea generală a administrației, Editura Sitech
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
and Politics, The Dorsey Press, Chicago H. Schulze (2003), Stat și națiune în istoria europeană, Editura Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Polirom, Iași B. Tricot, R.H. Lebel (1985), Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris F. Bucur Vasilescu (1998), Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011), Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București I. Vida (2010), Legistică formală. Introducere în tehnica și procedura legislativă, ediția a IV-a revizuită și completată, Editura Lumina Lex, București Articole și studii de specialitate D. Apostol Tofan (2004), Implicațiile revizuirii Constituției asupra raporturilor dintre parlament și guvern, în SDR
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
2008), „European Security: Romania”, European Review of Public Law, vol. 20, no. 1, spring/printemps, Esperia Publications Ltd. E.S. Tănăsescu (2008), „The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
The President of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of the Judiciary within a European Integrated Context, Esperia Publications Ltd., London, 2006 Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
iar imamii și filosofii islamici au strâns în diferite culegeri cheile viselor. Psihologia occidentală explică rațional sufletul ori îl fundamentează pe percepții, pe când mahomedanii subliniză că el se dezvăluie în viziunile interioare, în cunoașterea prin inimă. Gândirea nu este niciodată vidă și tot așa este și intuiția prin inimă practicată de mistici și Credincioșii Iubirii. Pascal, Spinoza, iar în secolul al XX-lea Bergson au remarcat și ei importanța intuiției în cunoașterea umană, fără să o valorifice integral. Mahomedanii consideră că
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
proprii în cadrul eforturilor de regăsire a identităților culturale ale popoarelor ori ca reacții față de laicizările prea forțate față de relativismul moral tot mai pesimist ori față de tendințele accentuate ale oamenilor de a fi nepăsători cu ei și cu restul tot mai vidat de speranțe ale omului. Nu întâmplător, etica noului timp este dominată de preocuparea pentru valori și virtuți morale tonifiante, care să redeștepte reafirmarea omului într-o lume mai ordonată de legitățile activităților constructive și pașnice. Iar acțiunile implică și promovarea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și proiecții și ce poate reușește până la urmă, fie și parțial, să prezică măcar unele tendințe trecute, prezente și viitoare. O astfel de abordare nu intenționează în nici un fel să trădeze vreun dispreț față de sociologia empirică. Admite însă că empirismul vidat de teorie este pur și simplu științific și că teoria socială neancorată în fapt este doar speculativă. Invoc concepte și idei ale Iluminismului sau ale sociologilor clasici, mă refer la teorii recente, dar toate le fac dintr-un singur punct
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 14 iulie 2006 Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179187_a_180516]
-
general obligatorie. Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința publică din data de 11 iulie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent șef, Gabriela Dragomirescu -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179187_a_180516]