6,417 matches
-
de evenimentul Întîlnirii Celuilalt a reușit să fie relatată cu ironie și sarcasm: a reușit Marchizul de Sade, Nebunul redescoperit de istoria literară franceză abia după 1950. Povestea este altminteri destul de cunoscută și face astăzi dacă nu gloria cel puțin zvonul literaturii franceze contemporane. Personajul feminin X se Îndrăgostește de personajul masculin Y. X n-avea o imagine foarte clară despre sine Înainte de a-l cunoaște pe Y. Cunoscîndu-l, imaginea se bruiază pînă la opacizare, gesturile devine automate, X acționează ca
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
secretele orașului. Prin acest dispozitiv de supraveghere explicit, salonul burghez devenea un veritabil Panopticon, în genul celui imaginat de Bentham, cu singura deosebire că gaițele-supraveghetoare nu dispuneau de niciun mijloc de sancțiune imediată. Bârfitoare suprainformate, bătrânele doamne pritocesc și amplifică zvonurile pe baza informațiilor obținute datorită supravegherii de proximitate. Spre deosebire de Goldoni însă, aici, supravegherea nu unește, ci izolează. Rolurile nu se schimbă niciodată, situația rămâne blocată. Departe de a întreține relațiile sociale firești dintre membrii mediului observat, o atare practică nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
schimbă niciodată, situația rămâne blocată. Departe de a întreține relațiile sociale firești dintre membrii mediului observat, o atare practică nu face decât să contribuie la erodarea acestor relații și la crearea unui climat tensionat, crispat. Supravegherea se află la originea „zvonului” și, pornind de la el, a emiterii unor judecăți de valoare asupra oamenilor, cu inerentele lor efecte dezagreabile pe plan local. Când există o imobilitate definitivă a rolurilor, supravegherea de proximitate se degradează, coboară la nivelul unor observatori mediocri care acționează
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
generațiilor: "Și iarăși bem cafea de Mocca,/ Și ne-amintim de vremea-n care dansa bunicul carioca/ La balurile populare." Romantic ca simțire, prin forma mentis, poetul este un spirit clasic, echilibrat, înclinat spre frumusețile eterne, un sensibil care receptează zvonurile naturii, chemările, tăcerile și culorile ce ne tulbură prin spectaculosul și prin trăirea intimă si discretă. Al. Andrițoiu este un poet livresc, îi găsim citați în versurile sale pe Francis James, Paul Valéry, Horațiu, femei celebre ca: Francesca da Rimini
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Imnul năzuinței spre cer e contrapunctat de cântarea închinată vieții simple, împărtășită din roadele pământului: "Nu-i nici filozofie multă de folos/ Nici sihăstrie multă nu-i folositoare/ Să te lași dus e bine să fii duh/ Acolo unde-i zvon de sărbătoare/ Bun este-acolo un pahar cu vin/ și bine-i să râzi câteodată/ c-un bun prieten să povestești/ Despre iubirile de altădată" ("Cântec de primăvara"). Această întoarcere la un principiu vitalist nu se face cu entuziasmul acela
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și pentru ea "timpul stătu" Vitoria nu măsoară vremea după calendar, ci se conduce după semnele naturii pe care le înțelege: vântul dă semne "șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor", pădurea de brad "clipi din cetini și dădu și ea zvon", brazii erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
înseamnă „șters din minte”, ci „pierdut fără urmă”, într-un mod misterios. Felul în care a dispărut Romulus n-a dus la obliterarea numelui său în memoria colectivă, ci a făcut doar ca în locul unei explicații veritabile să se substituie zvonul și legenda. Tînărul Bacovia își dorea și el o atare moarte, care să sporească interesul, curiozitatea în jurul său. O afirmă apăsat în încheierea poeziei sale: „Cuprins de o furtună,/ Pierdut să dispar/ Prin codrii Bacăului...” Setea sa de extincție nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și prin vecini s-aud mici pregătiri de masă,/ însă produsele au început să dispară -/ Și mulți au plecat [din orașul ocupat de nemți - n. m.], și noaptea se lasă”. De un aspect sibilinic, strofa a treia a poemului juxtapune zvonuri, opinii și profeții deseori clamate atunci despre evoluția postbelică a lumii. Bacovia le înregistrează cu obișnuitul său zîmbet sceptic: „Cu toții spun că bine le-a făcut [cine, cui? - n. m.]/ Sau că un geniu se va naște -/ Iar studiul crește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru, izvor, tei, lac și luncă, măcar că la Cucorăni nu exista lac și nici luncă. Cei care au dirijat aceste zvonuri fanteziste au susținut, fără excepție, că Eminescu s-a născut la Ipotești, dar, după părerea lor, poetul Eminescu ar trebui căutat numai la Cucorăni! Cînd diferiți vizitatori au cerut, la Cucorăni, unele informații privind trecutul Ipoteștiului, li s-au dat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vreme a devenit o fire închisă, îi plăcea singurătatea. Umbla de obicei singur. Vara, neavînd un program stabilit, mai ales cînd Eminovici era plecat la Botoșani ori mai departe, Mihai dispărea de acasă zile la rînd. Asculta ciripitul păsărilor și zvonul de gîlgîit dulce al izvorașelor. Rătăcea prin codru și se urca pe creasta dealului, către Hrișcani, pe locul cel mai înalt numit de el "Stînca stearpă"9, de pe care, peste vîrfurile copacilor, vedea în vale satul împrăștiat, cu colibele de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
reprimarea fraudei. Registrele permanente urmăresc să elimine de exemplu impostura și dubla votare. Alte forme precum mita, amenințările sau șantajul sunt mai dificil de eradicat, parțial pentru că unele dintre aceste practici nu sunt ușor de definit cu precizie: de exemplu, zvonul unor amenințări îi poate face pe alegători să voteze într-un anumit fel. În special în zonele rurale, cetățenii care se găsesc într-o situație de dependență și asupra cărora angajatorii pot exercita influență pot fi prea înspăimântați pentru a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
visele, a acelei piețe imense și ostile și a acelor învăluitoare și imateriale prezențe care te ajută s-o traversezi. Se vorbește pe ici pe colo, se șoptește pe la colțuri ca într-o mare catedrală părăsită, dezmorțindu-se ușor la zvonul investirii unui sacrament distinct de tot ce l-a precedat despre zorii unui nou romantism. Cum secolul abia mijit nu pare să ia în seamă invitația de a fi cât de cât permeabil la valorile spirituale, trăim, măcar o mică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spre dezordinea generalizată. În 1933, cosmosul în ansamblul său intră în evoluție. Se întrevede viitorul său prin descoperirea dispersiei galaxiilor; începe apoi să fie perceput trecutul său, primindu-se mesaje vechi de milioane de ani-lumină; în sfîrșit, se răspîndește un zvon nelămurit care aduce informația senzațională privind o deflagrație inițială petrecută cu mai multe miliarde de ani-lumină în urmă. Coincidență stranie: totul se petrece ca și cum precipitarea dinamismului european ar antrena cu sine viața, pămîntul, cosmosul, proiectînd orice lucru fizic și biologic
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sunt mai cu seamă vizate, sub bănuiala că mai ocrotesc "stafia" comunistă. Bănuială justificată, deoarece structurile puterii nu s-au modificat prea mult, iar noile etichete nu pot înșela pe nimeni. Strigoii vechiului regim se arată ici și colo, împrăștie zvonuri, întrețin teama și suspiciunea, derutează spiritele. În spatele lor se află o masă apreciabilă de profitori ai regimului, interesați deci în perpetuarea acestuia, fie și deghizată sau "îmbunătățită". Desigur, se contează pe marea derută produsă în unele spirite după Revoluție, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la demisia imediată a guvernului. La București, gestul zecilor de mii de protestatari n-a dus decât la o campanie tenace de insinuări, calomnii, minciuni grosolane, puse la lucru de un aparat represiv care își cunoștea meseria. Cele mai absurde zvonuri au fost diseminate de tehnicienii manipulării, mai toată populația a fost prinsă, abil, în plasa pregătită anume în oficinele puterii. Dacă alegerile au dus la un rezultat scandalos pentru orice democrație, neverosimil pentru oricine cunoaște realitățile noastre și jenant chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de gestație a informației, ci de un ritm susținut de lucru și asistență. Aproape de fiecare dată când vizita pe care o efectuam era la distanță de câteva zile de cea anterioară, încrederea că voi mai veni slăbea, în schimb sporeau zvonurile nefondate. [...]. Oamenii înțeleg foarte greu de ce trebuie să se tot întâlnească pentru a realiza un proiect și de ce nu îl concep cei care se pricep să facă lucrul acesta. Asta îi face să se gândească și să discute mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și ierarhizării problemelor locale, a alegerii unui Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), a planificării contribuției comunitare etc. Aparent, comunitatea se înscrisese pe o traiectorie așteptată. Însă, când trecuse mai mult de o lună de la începerea procesului de facilitare, un zvon a început iarăși să circule cu intensitate în sânul comunității: „o să ne ia Banca vitele din ogradă” și „ne vom pierde casele pentru că nu vom putea achita dobânda”. Previzibil, acțiunile legate de proiect au stagnat și chiar au regresat. A
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cunoșteau. Până la urmă, au desenat o schiță și au ajuns la concluzia că ar fi posibil să fie reabilitate toate cele trei porțiuni de drum sătesc. (Vizita a opta) [...] Întâlnirea a fost deturnată de o intervenție care era rodul unui zvon ce îi frământa pe mai mulți participanți: dacă nu e drum, atunci se pun telefoane în sat! (Vizita a zecea) Am ajuns în sat unde mă așteptau cei trei membri CCP, plus încă 4-5 săteni. Deoarece drumurile alese inițial nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Distribuția pe județe a comunităților facilitate PDR (2003) și SDSCM (2004, 2006) „O să ne ia Banca vitele din ogradă”. Relația facilitator-comunitate. O simplă răsfoire a arhivei FRDS conținând „jurnalele de facilitare” din primii ani relevă o anumită regularitate -circulația unor zvonuri similare în majoritatea satelor facilitate: de la „ne vom pierde vitele până la urmă, dacă facem un astfel de proiect” până la „facilitatorul este un reprezentat al unei secte religioase”, „al unui străin care vrea să-și tragă drum și să ne ia
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
politic care își face campanie electorală”. După cum am menționat la începutul acestui text, astfel de reacții nu au venit doar la începutul facilitării (în anumite cazuri, s-au repetat chiar după câteva luni de la începerea acesteia). Fără îndoială că aceste zvonuri au reflectat anumite credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
doar la începutul facilitării (în anumite cazuri, s-au repetat chiar după câteva luni de la începerea acesteia). Fără îndoială că aceste zvonuri au reflectat anumite credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea de „credit nerambursabil”: neîncrederea în instituția care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Joule, R.V., 1998, „Supunerea liber-consimțită: schimbarea atitudinilor și a comportamentelor sociale”, în Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Editura Polirom, Iași. Kadushin, A.; Harkness, D., 2002, Supervision in social work, ediția a patra, Columbia University Press, New York. Kapferer, N.K., 1993, Zvonurile, Editura Humanitas, București. Keough, Noel, 1998, „Participatory development principles and practice: Reflections of a western development worker”, Community Development Journal, vol. 33, 3, pp. 187-196. Kideckel, D. (ed.), 1995, East European Communities: the struggle for balance in turbulent times, Westview
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
facilitatori FRDS (altfel spus, nu cuprind satele care au beneficiat de suportul unor facilitatori specializați din cadrul altor organizații (- OTL, CAR, Albamont etc. -) sau al celor nespecializați - membri din sau în contact cu comunitățile locale). J. Kapferer (1993, p. 71) afirma : „Zvonul e mijlocul prin care grupul ne comunică ce anume trebuie să credem dacă dorim în continuare să facem parte din el. Zvonul e un mijloc eficace de coeziune socială: toate discuțiile exprimă opinia grupului cu care ne identificăm. Participarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau al celor nespecializați - membri din sau în contact cu comunitățile locale). J. Kapferer (1993, p. 71) afirma : „Zvonul e mijlocul prin care grupul ne comunică ce anume trebuie să credem dacă dorim în continuare să facem parte din el. Zvonul e un mijloc eficace de coeziune socială: toate discuțiile exprimă opinia grupului cu care ne identificăm. Participarea la zvon este și un act de participare la grup. Criteriul adevărului devine, în acest caz, un criteriu pur social: e adevărat ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
e mijlocul prin care grupul ne comunică ce anume trebuie să credem dacă dorim în continuare să facem parte din el. Zvonul e un mijloc eficace de coeziune socială: toate discuțiile exprimă opinia grupului cu care ne identificăm. Participarea la zvon este și un act de participare la grup. Criteriul adevărului devine, în acest caz, un criteriu pur social: e adevărat ceea ce înțelegerea colectivă consideră adevărat”. De regulă, aceștia nici nu au avut experiența și expertiza necesare. Pentru o analiză a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]