62,029 matches
-
obținere a recompenselor personale și/sau sociale. Dacă un jucător de rugby atacă frontal un adversar pentru a-i bloca înaintarea, atacul său nu poate fi considerat ostil atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a exercita controlul asupra membrilor familiei. Aceste tentative coercitive se întăresc dacă ei reușesc să-și atingă scopul. Pe de altă parte, agresivitatea îi poate crește sau păstra victimei stima de sine în cazul în care rezultă efectul scontat. Atacurile agresorului îi pot crea victimei impresia de a se afla în preajma unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe o poșetă, de a fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bărbați se atenuează mai ales în cazul agresivității într-un context provocat. Provocările specifice reduc în mod diferit aceste diferențe. O amenințare ce vizează stima de sine, de exemplu, nu influențează prea mult agresivitatea femeilor, pe când o insultă sau un atac fizic poate să intensifice această tendință. Acest efect diferențiat nu s-a constatat însă la bărbați. Rezultatele obținute de Bettencourt și Miller (1996) semnalează de asemenea diferențe în funcție de metodele experimentale folosite. Bărbații par a fi mult mai agresivi decât femeile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
8 ani a scos la iveală un spațiu factorial în trei dimensiuni corespunzând diferitelor forme de manifestare a agresivității la acești copii: factorul de agresivitate directă, factorul de agresivitate indirectă și comportament non-agresiv (retragere). Formele de agresivitate directă constau în atacuri fizice și verbale la adresa victimei. Agresivitatea indirectă presupune și participarea altor indivizi care manifestă la rândul lor intenții agresive împotriva victimei sau manipulează în așa fel rețeaua socială încât victima să poată fi exclusă sau izolată. Băieții se angajau mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și face față provocărilor. Comparați însă cu indivizi ai căror stimă de sine este slabă, acești subiecți s-au dovedit, în mod paradoxal, mai vulnerabili la critici, având tendința să perceapă criticile ca pe un act arbitrar. A considera un atac personal drept act arbitrar poate induce la unii indivizi o stare de furie intensă (Averill, 1982 citat de Averill, 1993). Unii autori se îndoiesc că între stima de sine și agresivitate ar putea exista vreo legătură. În opinia lor, probabilitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele acestor factori pe termen scurt și/sau lung. Cercetările efectuate începând cu anii 1960 au permis identificarea unor condiții de declanșare a comportamentului agresiv la oameni. Frustrarea, jignirea și atacul la persoană sunt cei dintâi factori studiați. Studiile recente asupra factorilor de mediu arată că un comportamentul agresiv poate fi declanșat și de către anumiți agenți de mediu (temperatură, zgomot, aglomerație etc.) fără ca prezența unei alte persoane să provoace anxietatea celeilalte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii al căror comportament a fost urmărit nu aveau drept scop să facă rău altora. Ei încercau, de fapt, să îndeplinească o sarcină impusă de experimentator, scopul fiind întotdeauna efectuarea sarcinii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informați în prealabil despre nota buclucașă. Subiecții informați în prealabil n-au interpretat la fel provocarea cu cei neinformați. Într-adevăr, cei informați puteau să prevadă în avans eventualitatea tratamentului din partea complicelui pentru a nu interpreta provocarea ca pe un atac personal. Analiza reacțiilor cardiovasculare ale subiecților scoate în evidență efectul atenuant al informației prealabile: insultați fiind, ritmul cardiac al subiecților informați în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ale subiecților scoate în evidență efectul atenuant al informației prealabile: insultați fiind, ritmul cardiac al subiecților informați în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și la oameni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dacă provoacă din partea organismului o reacție destinată să-i pună capăt. Se vorbește în acest caz despre comportamentul de evitare sau defensiv. Paralel cu comportamentul de evitare, a fost identificat un alt efect de mare importanță: declanșarea unui comportament de atac sau ofensiv în situația în care stimularea se produce în prezența mai multor organisme din aceeași specie sau de specii diferite, iar orice posibilitate de fugă este exclusă (Ulrich și Azrin, 1962 citat de Pahlavan). Rezultatele la animale. Numeroase studii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni. Experimentele efectuate pentru studierea comportamentului agresiv provocat de receptarea stimulilor "ostili" la oameni sunt mai puține din cauza dificultăților pe care le ridică administrarea unor astfel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
musculare identificate uneori la rozătoarele supuse șocului electric până la comportamente atent planificate pe termen lung, cu ajustări de adaptare la mediile schimbătoare, specifice oamenilor. Se poate vorbi despre victime desemnate? Nu este deloc surprinzător faptul că oamenii reacționează printr-un atac imediat sau întârziat atunci când sunt insultați sau împiedicați să-și atingă scopul mult râvnit. Caracteristicile fizice ale potențialei victime precum genul sau apartenența etnică par să determine și ele ocazional această reacție. Studiile arată că bărbații și nu femeile sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt insultați sau împiedicați să-și atingă scopul mult râvnit. Caracteristicile fizice ale potențialei victime precum genul sau apartenența etnică par să determine și ele ocazional această reacție. Studiile arată că bărbații și nu femeile sunt de cele mai multe ori ținta atacurilor fizice. Și chiar dacă atacurile sunt îndreptate împotriva femeilor, aceste forme de agresiune sunt mai puțin fatale (Fodi et al., 1977). Această tendință a fost adesea interpretată ca rezultat al unei inhibiții de ordin social (Baron et al., 1994). Norme precum
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să-și atingă scopul mult râvnit. Caracteristicile fizice ale potențialei victime precum genul sau apartenența etnică par să determine și ele ocazional această reacție. Studiile arată că bărbații și nu femeile sunt de cele mai multe ori ținta atacurilor fizice. Și chiar dacă atacurile sunt îndreptate împotriva femeilor, aceste forme de agresiune sunt mai puțin fatale (Fodi et al., 1977). Această tendință a fost adesea interpretată ca rezultat al unei inhibiții de ordin social (Baron et al., 1994). Norme precum "inoportunitatea" agresivității împotriva femeii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observatorii? Un observator poate interveni pentru aplanarea conflictului sau, dimpotrivă, poate proceda în așa fel încât antagoniștii să se ia la harță și mai rău. Felson și Steadman (1982 citat de Tedeschi et al., 1994) au constatat că, în cazul atacurilor criminale sau a omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atacurilor criminale sau a omuciderilor, prezența unei terțe persoane îi incită pe agresori, determinându-i să-și ducă la bun sfârșit planul. Uneori aceeași observatori pot participa ei înșiși la acte de violență. Studiul a o sută de cazuri de atacuri criminale și de omoruri a scos la iveală faptul că, în momentul agresiunii, comportamentul agresiv al observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observatorilor în relație semnificativă cu agresorul (prieten, soție etc.) îl poate instiga pe acesta din urmă să comită acte mult mai violente. Agresorul interpretează comportamentul observatorului ca pe o aprobare a propriilor acte de violență, cel puțin în cazul dat. Atacurile sunt mai puțin intense, iar agresiunile mai puțin fatale dacă observatorii importanți pentru agresori intervin pentru a rezolva conflictul. Prezența apropiaților victimei și chiar intervenția acestora nu produce nici un efect. Rezultatele experimentului lui Milgram (1964) asupra obedienței față de autorități demonstraseră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
perioadă de 70 de ani (din 1900 până în 1970). Studiul se bazează pe crimele comise în 110 țări și în 44 de orașe importante. Plecându-se de la acest fișier, a trebuit calculată frecvența comparativă a mai multor crime (omucideri, violuri, atacuri criminale) și apoi efectuată o comparație internațională. S-a constatat că locuitorii din SUA dețin frecvența cea mai ridicată la omucideri față de alte mari puteri industrializate din lume. O analiză interculturală demonstrează că acest lucru este cauzat de ușurința cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Sistemul reacționează atunci când siguranța și/sau viața individului sunt amenințate. Activarea sistemului nervos declanșează un set de reacții fiziologice (dilatarea pupilelor, creșterea tensiunii arteriale și a pulsului, respirația sacadată) care pregătesc organismul să facă față sau să fugă din fața eventualului atac. Mulți cercetători consideră că efectul anumitor variabile de mediu (un sunet neplăcut, de exemplu) asupra comportamentului agresiv este strâns legat de conceptul de activare fiziologică. Unele cercetări demonstrează chiar că activarea fiziologică crește probabilitatea agresivității, pe când altele sugerează contrariul. * Activarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu sentimentul de rușine și pozitiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diminua totuși probabilitatea manifestărilor agresive ulterioare. Astfel Berkowitz se opune principiilor enunțate de teoria frustrare-agresivitate vizând condițiile de reducere a tensiunii agresive interne. În opinia lui Dollard și colegii săi, instigarea la agresiune poate fi redusă prin procesele de deplasare (atacul împotriva altor ținte decât agentul de frustrare) și de catharsis (exprimarea tuturor formelor virtuale ale agresivității). Opunându-se acestor idei, Berkowitz (1982 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că indivizii puternic frustrați nu-și pot reduce tendințele agresive decât agresând agentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
decât agresând agentul de frustrare. Catharsisul nu poate avea loc decât atunci când individul provocat își atinge scopul, săvârșind secvența de acte agresive. Nu este vorba doar despre o descărcare energetică agresivă. În opinia lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele însele o frustrare, conducând la creșterea tendințelor agresive și nicidecum la diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]