65,481 matches
-
s-a dus mai mult o acțiune negativă. Basarabia a fost considerată un fel de colonie africană. În ea s-au refugiat toți aventurierii politici și vânătorii de castele elvețiene. Oamenii de treabă ai celorlalte provincii au rămas la ei acasă și numai pleava a venit și s-a oploșit în colonia transpruteană. Doar singura ramură în care au venit elemente de valoare este învățământul. Restul, nulități". Și multe, multe alte asemenea pagini, nu doar patetice, ci și izvorâte dintr-un
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
tăia-o, în minte, pe jumătate, cartea e simetrică precum o pereche de ochelari. Aceeași sticlă, alte ,peizaje". Să ne plimbăm, printre ele, la rînd. Primul ,capitol" (presupunînd că poți scoate, dintr-o mărturie, felii) se cheamă, în interiorul cuprinzătorului românește, Acasă. Nu un simplu colț de hartă, ci un salon cu oameni și păreri, cu siluete frumoase, pe care vremea nu le-a aplecat, un rendez-vous de muzici în surdină. E acolo, pregătită de primire, doamna care-a contrapunctat cu prudență
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
cele mai pestilențiale, nu doar în limbaj...) ca să fie pe de-a întregul poet. Arghezi are, de-altminteri, în tot volumul, ,privilegiul" unei atenții aparte. Sar la Dimpotrivă, secțiunea de mijloc, pe-atît de deschisă sancțiunii fără înconjur pe cît e Acasă admirației. Nu e vorba, firește, doar de-un simplu joc cu buni și răi, de eroi și erori fără public. Nici pe departe. Arena polemicii e încăpătoare cît o cultură. Dimpotrivă va să-nsemne, atunci, pur și simplu ,din partea cealaltă
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
1861, căpitanul Constantin Vârnav (fiul vornicului Alecu Vârnav și al Smarandei Ghica) este ucis în duel de Grigore M. Sturdza (fiul fostului domnitor al Moldovei). Fiind la studii la Berlin, Iacob Negruzzi află de eveniment dintr-o scrisoare primită de acasă. În 1862, Negruzzi află, de data aceasta pe cale onirică, de producerea unui alt duel. El își notează în jurnal un vis cu fratele său, Leon, care se luptă în duel și este rănit cu spada la ochi. Ulterior, Iacob primește
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
tocmai pentru că are parte de prea multă acțiune, trebuind să vâneze subtilități într-un timp mult prea scurt. Eu una mărturisesc că am ieșit cu o durere de cap de la orice Greenaway văzut la cinematecă, preferând să îi văd filmele acasă, cu minimum trei pauze de digestie intelectuală per peliculă. Există și un contrast: acest regizor criptic, ale cărui filme sunt atât de dificile, e o unealtă de marketing cum nu se poate mai bună. Dacă îl auzi expunându-și ideile
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
comemorat anul acesta pentru cinci decenii de la moarte. Aurel Stroe: Pe vremea când eram un adolescent de 14 ani, profesoara mea de pian, Maria Fotino, care cânta destul de des împreună cu Enescu, mă ducea câteodată la seratele lui de la el de acasă, o dată pe săptămână, prin 1944-^45-^46: uneori făcea cvartete, alteori sonate pentru vioară și pian, trio-uri... îmi amintesc de una dintre ultimele ședințe ale lui, înainte de a pleca din țară. Trebuie să fi fost începutul lui martie 1946
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
și că o fi destul de greu să te lecuiești, în numai câțiva ani, de metehne care sunt atât de adânc înrădăcinate în mintea lor. Procedeul e dezonorant, dar de unde să fi învățat ei lecția onoarei? Probabil că asta au văzut acasă și consideră că tot așa trebuie să se comporte și ei. Proliferarea, la adăpostul anonimatului, a unor tehnici tipice serviciilor secrete mă îngrijorează, dar nu mă sperie. Studiind metodele de atac ale amicilor cu mască virtuală, constat că șuvoiul incriminărilor
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
oferi fiecărui om prețul corect. Și de a-l determina să se comporte în conformitate cu acel preț. Funcții, averi, titluri, medalii, răzbunări, chiar și neveste... Toate pot fi oferite. și toate pot fi luate înapoi. Cînd știe că se poate întoarce acasă dat afară din funcția care îl face important într-o familie ce de fapt îl disprețuiește, cîte nu acceptă un bărbat! Cînd banii care-i înlocuiesc potența sau încrederea în el par a se duce brusc sau cînd spectrul rușinii
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
după port și înfățișare. Am făcut un bilanț în acest sens și mi-am dat seama că și aici, ca de altfel în toate părțile, ce contează în primul rând este cunoașterea, educația. Sigur, mai e și bunacreștere căpătată gratis acasă în familii cu frica lui Dumnezeu. Dar, baza, orișicât, o asigura Școala, și nu degeaba apăs pe cuvânt. Care școală, și ea, vedeți de cât de puțin se bucură în bugetul țării axat mai mult pe armată și interne. Nu
Materia primă cea mai ieftină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11368_a_12693]
-
să meargă la nevastă, la struguri, la cămin și bucure-se vreme de-un an că le stăpânește înainte de-a se-aduna în război cu alții. În sfârșit cui îi e teamă, cine are duioșie în inimă să rămână acasă și să nu slăbească curajul fraților lui în război. Am citit aceste reguli în cărțile sfinte și-am dorit să fac parte dintr-un popor străvechi cu inimă bună pentru cei tineri. Pentru că mi-am lăsat recolta în floare, casa
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
au umilit crunt, căutându-l la teatrul Dramaten ca pe un "criminal" pentru neclarități în plata impozitelor, silindu-l să se exileze în Germania 7 ani. Dar deodată totul s-a întors pe dos, ca în basme Bergman a revenit "acasă" arătând că nu fusese distrus, fără să dea semne de oboseală. Devenind brusc o "marcă de export a Suediei". Filmul Fanny și Alexander a fost o sărbătoare de împăcare. Și minune: chiar filmele neiubite de maestru, de exemplu Vis de
Ultimul "elefant” by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13672_a_14997]
-
autorului orădean e ușor deductibil... Menționînd intertextualitatea ca o manieră a detașării de eposul tradiției e un soi de parodie respectuoasă, a cărei practică îl trage pe bardul nostru în rîndul disciplinei optzeciste: "Și nici nu s-a mai dus acasă/ nici de scris nu mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De groază eram// Doar că vedeam bine, auzeam mult/ Poate trebuia să adorm/ Poate ar fi trebuit să simt enorm/ Poate ar fi trebuit să văd
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
au fost condamnați la cîte 11 ani de închisoare fiecare, Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel a declarat recurs, invocînd vicii de procedură. Parchetul n-a avut nimic de zis că cei doi s-au sustras arestării preventive, dispărînd de acasă. Se pare că la amintitul Parchet nu nu contează că tovii colonei dau cu tifla legii, chiar și după ce au fost dați în urmărire generală. Insomnia procurorilor care au declarat recurs a fost provocată de o chichiță procedurală, împotriva căreia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
București e juma." Eu am căscat ochii la maximum, iar el a continuat, înainte să apuc să spun o vorbă. "Cînd merg acolo, la ceva neamuri, beau zdravăn țuică la cîrciumă și-mi mai rămîn și bani să mă duc acasă cu taxiul, unde pun capul să mă odihnesc. Așa viață, mai zic și eu, bre De ce vă văitați toată ziulica, nu știu La noi, la Florica, pîinea e 8.500 de lei. Păi cîte îi trebuie ăluia din vale, cu
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
se trimeată sau să scriem noi; el ne obiectează însă că degeaba scriem, că s-a împrăștiat totul și nu se mai știe ce s-a făcut." De la ing. Const. Simțion, lada cu manuscrise și cărți au fost transportate direct acasă la T. Maiorescu ( str. Mercur nr. 1), care le-a păstrat până în 1902, când le-a donat Academiei Române. În jurnalul său, Însemnări zilnice, T. Maiorescu a notat: "Luni 15/27 august 1883. Am fost la Sanat. Soutzo să văd pe
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]
-
se complexifică, se diferențiază, capătă trup. Abia acum, din 1991 încoace, literatura lui Toussaint devine una cu adevărat de apartament. Cinismul se evaporă, privirea impasibilă este tulburată de senzații, modulată de sentimente. Dacă în Camera de baie protagonistul, plecat de acasă pe nepusă masă în Italia, acceptă impasibil vizita iubitei pentru ca, în final cu o nepăsare vecină cu cruzimea, să-i înfigă acesteia o săgeată în frunte, în timp ce juca darts, în ultimul roman, Faire l’amour, un el mai matur nu
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
în palate, pe străzi, în dueluri, asasinați, oamenii de astăzi trebuie să recunoască, în ciuda veleității lor eroice, că mor pe nepusă masă în apartament. Citez paragraful 33 ( ) din Camera de baie: " Există două moduri de-a privi ploaia căzînd, stînd acasă la tine, din spatele geamului. Primul constă în a privi țintă într-un punct oarecare din spațiu și a vedea succesiunea ploii în locul ales; acest mod, odihnitor pentru spirit, nu dă nici o idee asupra finalității mișcării. Al doilea, cere văzului mai
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
formez 952: - Bună ziua Deranjamente 34. (și, culmea, vocea operatoarei e calmă, amabilă...) - Bună ziua, răspund, și sînt nevoit să păstrez și eu un ton politicos. Spun pe scurt problema, tot atît de pe scurt ca aici. - Pînă la ce oră sunteți astăzi acasă? - Două, răspund sec. - O să treacă cineva să vadă problema. Aveți bonul 25. - Sigur, pînă la două, subliniez sceptic, gîndindu-mă că oricum n-o să vină nimeni duminică, în miezul zilei, așa că, la o adică, puteam pleca și mai devreme de acasă
Trei povești cu telefoane by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13692_a_15017]
-
acasă? - Două, răspund sec. - O să treacă cineva să vadă problema. Aveți bonul 25. - Sigur, pînă la două, subliniez sceptic, gîndindu-mă că oricum n-o să vină nimeni duminică, în miezul zilei, așa că, la o adică, puteam pleca și mai devreme de acasă. Și conversația se încheie cu același schimb politicos de Bună ziua. Bizar e că în jumătate de oră chiar a apărut cineva, a reparat repede defecțiunea și a plecat, refuzîndu-mi ciubucul. Nu cred să fi știut că urma să scriu Ochiul
Trei povești cu telefoane by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13692_a_15017]
-
un clinchet vesel. Tata murise în seara sau în noaptea de 14 spre 15 noiembrie. În ziua aceea lucram; la fel și pe 15. Sigur, aș fi putut să iau mașina, să-l ucid pe tata și să mă întorc acasă în aceeași noapte. Ce făceam în noaptea de 14 noiembrie? Din cîte știam eu, nimic; nimic deosebit. Oricum, nu păstram nici o amintire; deși trecuse doar o săptămînă. Nu aveam parteneră sexuală stabilă, nici prieten apropiat; în aceste condiții, cum să
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
să încapă cu toții - , dar în titlu atrage atenția locație: Nu există o locație în care să încapă toți fanii ( EZ 8.06. 2003). Tehnicismul produce contraste stilistice: uneori poate voite, în maniera neglijentei colocvial-glumete ( pentru o fotografie: Locație: La Gabi acasă), mai adesea supărătoare, stridente; sub titlul Două locații pentru aceeași cupă se introduc, neașteptat, teme legendare: O altă locație despre care se spune că ar adăposti Sfîntul Potir este Glastonbury, în sud-vestul Angliei, loc unde, potrivit tradiției locale, relicva a
“Locatie” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13743_a_15068]
-
școlar și pentru doamnele/ domnii din ministerul care și-a schimbat pentru a cincea oară în zece ani denumirea că numai pentru corectarea celor trei mostre autentice de frazare pe care le-am reluat aici am cronometrat că am folosit acasă 8 minute, iar pentru discuția în clase încă 15. Închipuiască-și cine poate cum aș mai reuși explicarea pe viitor, în timpul propus a fi restrîns, a unor enormități ca acestea... Retoric, pe lîngă titlul ales pentru intervenția de față, aș întreba
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
mine, cultura e ceea ce subzistă înlăuntrul morții, ceea ce rezistă morții." Nu moare, cum mor celelalte, ci rămîne. Principiul naționalităților contrazice aceasta, dar decurge din această asumare a zonelor nedeslușite. În momentul în care Europa a exaltat acest principiu la ea acasă, ea îl contestă peste tot unde se extinde și se impune colonialist, cîteodată chiar înlăuntrul Europei. [...] Această situație și-a lăsat amprenta pe Europa pînă în ziua de azi și e foarte greu să se restituie fiecăruia drepturile sale. Spectacolul
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
unele inerte, care autoarei i s-au părut importante numai pentru că fac parte din viața ei. în timpul lecturii avem impresia că răsfoim un album de artă care din când în când se transformă într-un album cu fotografii de familie. Acasă la Șeherazada Romanul are o construcție simplă și originală. Anna se află la ea acasă și stă de vorbă cu tânărul, venit în vizită. "Stă de vorbă" e un mod de-a spune. De fapt, ea vorbește necontenit, încercând să
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
ei. în timpul lecturii avem impresia că răsfoim un album de artă care din când în când se transformă într-un album cu fotografii de familie. Acasă la Șeherazada Romanul are o construcție simplă și originală. Anna se află la ea acasă și stă de vorbă cu tânărul, venit în vizită. "Stă de vorbă" e un mod de-a spune. De fapt, ea vorbește necontenit, încercând să-i capteze atenția și să-l seducă, iar el tace și ascultă. în mod ingenios
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]