62,029 matches
-
Din lipsă de motivație din partea agresorului, acesta s-ar putea angaja într-o acțiune de pedepsire. În acest sens, agresivitatea s-ar transforma într-un act punitiv care să permită îndepărtarea răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a pune capăt conflictului și pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acesta s-ar putea angaja într-o acțiune de pedepsire. În acest sens, agresivitatea s-ar transforma într-un act punitiv care să permită îndepărtarea răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a pune capăt conflictului și pentru a împiedica atacurile viitoare, asigurându-și astfel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care să permită îndepărtarea răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a pune capăt conflictului și pentru a împiedica atacurile viitoare, asigurându-și astfel o identitate pozitivă (Toch, 1993). În acest context, rolul factorilor situaționali este la fel de important ca și cel al factorilor individuali. Agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a pune capăt conflictului și pentru a împiedica atacurile viitoare, asigurându-și astfel o identitate pozitivă (Toch, 1993). În acest context, rolul factorilor situaționali este la fel de important ca și cel al factorilor individuali. Agresivitatea s-ar manifesta cel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a pune capăt conflictului și pentru a împiedica atacurile viitoare, asigurându-și astfel o identitate pozitivă (Toch, 1993). În acest context, rolul factorilor situaționali este la fel de important ca și cel al factorilor individuali. Agresivitatea s-ar manifesta cel mai probabil la indivizii cu puțină încredere în ei înșiși sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv (Donnerstein et al., 1982). Chiar dacă susținătorii acestui demers au căzut de acord în ceea ce privește principiile de bază ale perspectivei, pozițiile lor față de funcțiile agresivității sunt divergente. Pentru unii, agresivitatea are funcție de control asupra celuilalt. Perceperea unei eventuale pedepse precum un atac personal îl poate determina pe individ să se angajeze într-un comportament de reciprocitate (retaliation), intensificând astfel conflictul pentru a-și păstra identitatea pozitivă și pentru a împiedica viitoarele atacuri. Alteori indivizii manifestă agresivitate doar pentru a-și arăta puterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
funcție de control asupra celuilalt. Perceperea unei eventuale pedepse precum un atac personal îl poate determina pe individ să se angajeze într-un comportament de reciprocitate (retaliation), intensificând astfel conflictul pentru a-și păstra identitatea pozitivă și pentru a împiedica viitoarele atacuri. Alteori indivizii manifestă agresivitate doar pentru a-și arăta puterea (a se vedea Tedeschi și Felson, 1994). Din această perspectivă furia poate legitima manifestările agresive. Averill (Averill, 1993, p. 172) consideră că furia este percepută ca o emoție, prin urmare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala propune două categorii de răspunsuri: resentiment și suspiciune. Pentru comportament există cinci categorii de răspuns: atacul, agresiunea indirectă, iritabilitatea, negativismul și agresiunea verbală. Există și alte scale de personalitate elaborate la sfârșitul unor cercetări mai aprofundate sau aplicative (vezi tabelul 2, p. 133). Putem da câteva exemple: scala de manifestare a furiei, scala ostilității elaborată de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A fi indiferent atunci când o persoană vrea să-ți vorbească Atac fizic: Atac sau tentativă de atac fizic cu intenția de a face rău cuiva Comportamentală nici verbală nici non verbală Supunere: Cerere de supunere imediată Dezaprobare: A-și arăta dezaprobarea față de comportamentul sau discursul cuiva A se juca: A se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A fi indiferent atunci când o persoană vrea să-ți vorbească Atac fizic: Atac sau tentativă de atac fizic cu intenția de a face rău cuiva Comportamentală nici verbală nici non verbală Supunere: Cerere de supunere imediată Dezaprobare: A-și arăta dezaprobarea față de comportamentul sau discursul cuiva A se juca: A se juca singur
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a încerca distrugerea obiectelor Ignoranță: A fi indiferent atunci când o persoană vrea să-ți vorbească Atac fizic: Atac sau tentativă de atac fizic cu intenția de a face rău cuiva Comportamentală nici verbală nici non verbală Supunere: Cerere de supunere imediată Dezaprobare: A-și arăta dezaprobarea față de comportamentul sau discursul cuiva A se juca: A se juca singur sau cu alte persoane
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la rândul lor agresiuni imitative sau non imitative. Metoda experimentală evocată este criticabilă dintr-un singur punct de vedere: ea poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere). Atacul la adresa unui obiect neînsuflețit reprezintă fundamentul unei metode populare de studiere a comportamentelor agresive la oameni. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
exemplu, că religia lui este cea mai bună și că ar declara ilegale celelalte religii dacă ar fi în stare să o facă. Ulterior, subiectul este rugat să comenteze părerea exprimată de complice în prezența acestuia, putând astfel să formuleze atacuri verbale directe la adresa celui din urmă. Rezultatele au arătat că mai mult de 60% dintre subiecți folosesc aprecieri extrem de agresive împotriva complicelui. Foarte adesea cercetătorii preferă să măsoare agresivitatea verbală exprimată indirect. Agresivitatea verbală indirectă poate fi mai ușor măsurată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
face rău unei alte persoane. Și numai dacă sunt pe deplin convinși de acest lucru, evaluarea lor poate fi considerată o agresiune verbală. Măsurarea agresivității fizice directe și indirecte. Una dintre tehnicile des folosite pentru studierea agresivității în laborator este atacul fizic direct împotriva unei victime. În cadrul acestei proceduri participanți sunt lăsați să creadă că agresează fizic pe cineva făcându-i rău, când de fapt nu o fac. Experimentul începe cu iritarea, șocarea și rănirea morală a subiectului, pentru ca ulterior acestuia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fizic pe cel care l-a provocat. Studiile de acest fel îi lasă subiectului libertatea de a alege natura reacției și felul în care va ataca. Procedura seamănă foarte mult cu o situație naturală. Există totuși riscul de a provoca atacuri adevărate și prejudicii reale victimei, subiectul crezând că acțiunile sale sunt parte din contract. Prin urmare, procedura nu poate fi apărată decât în cazul în care garantează absența oricărui risc real pentru victimă (Buss, 1961). Paradigma "mașinării de agresare" propusă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă. Evaluarea agresivității în laborator are caracteristici comune, dar superficiale, cu evaluarea agresivității din viața reală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată în laborator și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul agresivității observate pe teren. În lumea reală, provocările sunt curente: blocarea drumului pentru șofer, furtul bunurilor pentru o persoană, atacul verbal sau fizic etc. Provocarea în laborator poate fi un atac fizic (șocul electric sau sunetul neplăcut) sau o insultă. Meta-analiza efectuată de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și pe teren. Corelația este mult mai puternică în cazul agresivității observate pe teren. În lumea reală, provocările sunt curente: blocarea drumului pentru șofer, furtul bunurilor pentru o persoană, atacul verbal sau fizic etc. Provocarea în laborator poate fi un atac fizic (șocul electric sau sunetul neplăcut) sau o insultă. Meta-analiza efectuată de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
contextuală și de generalizare a strategiilor de natură agresivă la toate contextele sociale: comportamentul agresiv este un comportament care poate fi întărit prin satisfacțiile pe care le oferă. A te antrena sau a fi antrenat pentru folosirea strategiilor fizice de atac sau de apărare conferă acestor strategii o poziție dominantă și imediat accesibilă. Crizele de furie sau de violență apar foarte des la sportivi, mai ales la cei mai antrenați. Spectatori agresivi? Agresivitatea spectatorilor depinde în general de ceea ce se întâmplă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru ca rezultatele scontate să apară. Pedepsirea pentru acte de agresivitate poate avea un efect paradoxal asupra copilului. Studiul comparativ realizat de Arcus (Arcus, 2002) la nivel național oferă mai multe informații pe această temă. Arcus a adunat date referitoare la atacurile înarmate din școli și practica instituțională a pedepselor corporale din 50 de State americane. Perioada vizată este cuprinsă între 1988 și 1995. Statele au fost clasificate în funcție de politica lor de folosire a pedepsei corporale (practicată legal în 13 state; practicată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1995. Statele au fost clasificate în funcție de politica lor de folosire a pedepsei corporale (practicată legal în 13 state; practicată parțial în 10 state; interzisă în mod progresiv începând cu anii 1970 în 27 de state). Rezultatele arată că numărul de atacuri înarmate în școli este de două ori mai mare în acele state în care pedeapsa corporală este legal folosită (p = 4,59) față de școlile în care această practică este interzisă (p = 1,41). Studiul permite de asemenea constatarea faptului că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai mare în acele state în care pedeapsa corporală este legal folosită (p = 4,59) față de școlile în care această practică este interzisă (p = 1,41). Studiul permite de asemenea constatarea faptului că frecvența de pedepsire corporală corelează cu frecvența atacurilor (r = 0,36) și a consecințelor lor fatale (r = 0,34), mai ales în statele sudice, acolo unde această practică educativă este pe larg exersată (r = 0,56). Rezultatele constatate nu sunt afectate de alți factori ai agresivității (situația economică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consecințelor lor fatale (r = 0,34), mai ales în statele sudice, acolo unde această practică educativă este pe larg exersată (r = 0,56). Rezultatele constatate nu sunt afectate de alți factori ai agresivității (situația economică și socială; Arcus, 2002). Chiar dacă atacurile din școli pot avea multiple alte explicații, folosirea pedepselor corporale în educarea și formarea adolescenților contribuie la creșterea probabilității acestui gen de violență. Teoriile clasice ale învățării susțin că copilul învață doar prin experiență directă și în funcție de recompensele și pedepsele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
12 tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73, 84, 97, 156 Atribuire 84, 137 cauzală 23 Auto-descriere 25 Autoevaluare 155 Automatism motor 120 Autoreglare 29, 150, 182 Autoritate 61 B Bandă 79-81
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]