66,018 matches
-
m -2 . CONSTELAȚIE Inițial grupare arbitrară de stele relativ apropriate unele de altele pe sfera cerească, cu nume provenit din mitologie. Constelațiile Carul Mare (Ursa Mare) și Carul Mic (Ursa Mică) sunt cele mai cunoscute configurații de astre de pe bolta cerului nordic. Actualmente constelațiile sunt porțiuni ale sferei cerești delimitate, în urma unei convenții, prin arce de meridiane și paralele cerești. Pe bolta cerească există 88 de constelații cunoscute. COORDONATE CEREȘTI Sistem de linii orizontale și verticale (similare coordonatelor geografice) folosite pentru
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
10% din masa universului. CREPUSCUL Partea zilei de la apusul Soarelui în timpul căreia întunericul nu este complet (până când înalțimea lui devine h=-18 0 ) se numește crepuscul de seară, iar în mod analog, înainte de răsăritul Soarelui avem crepuscul de dimineață. Iluminatul cerului în timpul crepusculului se explică prin refracția și difuzia luminii Soarelui în atmosfera terestră. La latitudini geografice mai mari de 60 0 33’, în jurul solstițiului de vară, cele două intervale de crepuscul (de seară și dimineață) se succed unul după altul
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
negre. GALAXIILE LUI SEYFERT Galaxii spirale cu un nucleu deosebit de strălucitor, care emit în principal radiații infraroșii și puține unde radio. GALLILEI GALILEO(1564-1642) Astronom și fizician renumit ale carui lucrări marchează începutul științei moderne. Primul astronom care a privit cerul cu o lunetă inventată de el în 1609 descoperind, printre altele, munții de pe Lună, petele solare, patru sateliți ai lui Jupiter și fazele planetei Venus. GAURĂ NEAGRĂ (black holes) Obiect ceresc care nu trimite nici o radiație electromagnetică sau corpusculară, din cauza
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
prin aceleași mijloace ca și cele folosite pentru producerea luminii vizibile. LUMINĂ ALBĂ Lumina compusă din toate radiațiile spectrului vizibil (toate culorile spectrale), corespunzând luminii naturale de la mijlocul zilei. LUMINĂ ANTISOLARĂ Pată foarte slab luminoasă care se vede noaptea pe cer în locul opus Soarelui. Este produsă de difuzia luminii Soarelui pe particulele din planul eclipticei și pe cele respinse din atmosfera Pământului de presiunea solară. LUMINĂ MONOCROMATICĂ Lumina alcatuită din radiații de o singură lungime de undă, în domeniul vizibil, care
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
meridianului Greenwich METEOR Fenomen luminos (o urmă strălucitoare) produs de particule mici de praf, provenite din fragmentarea cometelor, care cad spre Pământ cu viteze de 40km/s. Când ajung în atmosfera superioară se aprind, lăsând o dâră de foc pe cer, motiv pentru care sunt numiți adesea stele cazatoare. Uneori norul de praf cosmic care intra în atmosferă este dens ceea ce duce la un număr mare de meteori(1000 sau mai mulți pe oră) fenomen numit ploaie de meteori . METEORID Corp
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
stralucire slabă, un uriaș nor de hidrogen(98%), urme de alte elemente în stare gazoasă (O, C, S) și praf cosmic (2%). Există nebuloase difuze(cu aspect cețos), ca Nebuloasa Orion; nebuloase obscure (pete întunecate pe un fond luminat al cerului), ca Nebuloasa Cap de Cal; nebuloase planetare (aspectul unui inel cu o stea în centru), ca Nebuloasele Ochiul Pisicii, Dumbeff, Helix. Cea mai cunoscută nebuloasă este cea din constelația Orion. Astronomii au gasit sute de stele pe cale de formare în
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
consecințe ale · înclinării axei de rotație a Pământului pe planul orbitei sale și, în același timp, a variației periodice a distanței Pământ Soare; · variației periodice a intensității radiației solare; · legii conservării momentului cinetic de rotație. e. Pe hărțile uzuale ale cerului, destinate utilizării îndelungate, se află · toți aștrii vizibili cu ochiul liber; · numai stelele și planetele vizibile cu ochiul liber; · numai (o parte din) stelele vizibile cu ochiul liber. 2. Prezentați în maximum două pagini, fenomenele cerești diurne (datorate rotației Pământului
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
desene cât mai clare și mai explicite. 1. La 22 decembrie, în timpul unei eclipse totale de Lun;, Luna ocultează planeta Jupiter. În ce constelație se produce fenomenul și care este poziția lui Jupiter relativ la Soare și la Pământ? 2. Pe cerul boreal sunt aproximativ 2000 de stele de magnitudinea 6. Magnitudinea aparentă totală a lor este mai mare decât cea a stelei Sirius (α CMa)? Magnitudinea aparentă a lui Sirius este -1,6. 3. Privită printr-un telescop steaua α Geminorum
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
ori mai mare ca cealaltă? Care este diferența în magnitudinile lor aparetnte. Care magnitudine va fi mai mare? 4. Să presupunem că un observator se află pe o planetă ce orbitează steaua Sirius. Care va fi obiectul mai stralucitor de pe ,,cerul" lui, Soarele nostru sau steaua cea mai luminoasă din Carul Mare? 5. Ce putem vedea mai des pe cerul Lunii, Soarele sau Pământul? 6. Se presupune ca brusc Soarele colapsează și se transformă într-o gaura neagră. Cum va fi
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Să presupunem că un observator se află pe o planetă ce orbitează steaua Sirius. Care va fi obiectul mai stralucitor de pe ,,cerul" lui, Soarele nostru sau steaua cea mai luminoasă din Carul Mare? 5. Ce putem vedea mai des pe cerul Lunii, Soarele sau Pământul? 6. Se presupune ca brusc Soarele colapsează și se transformă într-o gaura neagră. Cum va fi afectată perioada orbitală a Pământului? 7. Putem oare vedea cu ochiul liber Mare Crisium de pe Lună care are un
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
1. De ce un sistem de stele duble pot fi observate (distinse) separat dacă se lucrează în domeniul albastru al spectrului luminos, dar nu pot fi observate separat dacă se lucrează în domeniul roșu al spectrului? 2. De ce radioastronomii pot observa cerul și în timpul zilei, pe când ceilați astronomi pot observa cerul mai ales noaptea? 3. Care este motivul pentru care telscopul Hubble aflat pe orbită poate observa obiecte mai puțin luminoase decât am putea de pe Pământ? 4. Dacă o stea se îndepărtează
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
observate (distinse) separat dacă se lucrează în domeniul albastru al spectrului luminos, dar nu pot fi observate separat dacă se lucrează în domeniul roșu al spectrului? 2. De ce radioastronomii pot observa cerul și în timpul zilei, pe când ceilați astronomi pot observa cerul mai ales noaptea? 3. Care este motivul pentru care telscopul Hubble aflat pe orbită poate observa obiecte mai puțin luminoase decât am putea de pe Pământ? 4. Dacă o stea se îndepărtează de Pământ cu o viteza mare, spectrul ei continuu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
fenomene sau obiecte pot fi observate de pe Lună: a) eclipse de Soare, b) meteori, c) comete, d) aurore, e) curcubeu, f) nori luminoasi, g) sateliti artificiali? Enumerati-le. 6. Din cauza precesiei, echinoxul vernal se mișcă lent (50" pe an) pe cer. Care va fi cercul pe care el se va mișca: pe ecuator sau pe ecliptică? 7. Un satelit artificial se mișcă cu o viteza de 6,9 km/s pe o orbită circulară ecuatoriala în direcția mișcării de roatație a
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
cealaltă când ea s-a aflat la apogeu. Folosind aceste imagini, determinați excentricitatea orbitei Lunii. Estimați intervalul minim de timp necesar între momentele în care se pot obține aceste două fotografii. 2. Fiecare participant a fost obligat să arate pe cer constelațiile vizibile în urmatoarele părți ale cerului: a) Nord-Est, b) Sud, c) Nord. 3. Aplicație practică: estimați viteza Pământului în mișcarea lui în jurul Soarelui utilizând efectul Doppler al spectrului a două stele și a spectrului Soarelui. 4.Steaua Polară. Este cunoscut
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
apogeu. Folosind aceste imagini, determinați excentricitatea orbitei Lunii. Estimați intervalul minim de timp necesar între momentele în care se pot obține aceste două fotografii. 2. Fiecare participant a fost obligat să arate pe cer constelațiile vizibile în urmatoarele părți ale cerului: a) Nord-Est, b) Sud, c) Nord. 3. Aplicație practică: estimați viteza Pământului în mișcarea lui în jurul Soarelui utilizând efectul Doppler al spectrului a două stele și a spectrului Soarelui. 4.Steaua Polară. Este cunoscut că altitudinea Stelei Polare de deasupra orizontului
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
picioarele de pe spate. PROBA PRACTICĂ 7.1. Găsește intervalul de valori pentru Z m în care este posibil să folosești formula (1) cu o precizie de 1‘’ 7.2 . Când Soarele este la cel mai înalt punct al sau pe cer în luna iunie, distanța sa la zenit este observată ca fiind 16°34,4’. Calculează latitudinea punctului de observare cu o precizie de 0.1’. 7.3. Calculează (cu o precizie de 0,1’) adevarata dinstanță zenit Z t a
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Scrieți după dictare sau autodictare (cuvinte, propoziții, texte scurte). * Scrieți propoziții în legătură cu imaginea (se împart jetoane reprezentând diferite aspecte). * Completați propoziția: ”România este...” sau “....este rotund și roșu". * Răspundeți la întrebările: În ce lună a anului ne aflăm ? Cum este cerul ? Ce puteți spune despre soare ? Cum este vremea ? Cum sunt pomii, florile, grădina? Ce fac animalele? Ce fac oamenii ? (Compunerea "Sfârșit de toamnă" ) b) Elevii cu un orizont îngust de cunoaștere, cu un vocabular sărac, redus la cuvinte și expresii
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
tare. * Completați litera care lipsește: ață, arpe, ân, ar, nica, ânt, iricel. * Scrieți cât mai multe cuvinte care să înceapă cu litera: z,v,t. * Alcătuiți o propoziție ale cărei cuvinte să înceapă cu litera z. * Alcătuiți propoziții cu cuvintele: cerul, gerul, cina, Gina, ghete, pachete, chibrit, ghiozdan. d) Elevii cu înrădăcinate pronunțări regionale - de ordin fonetic - pot fi îndrumați spre utilizarea aspectului îngrijit, corect, literar al limbii materne, explicându-li-se greșelile pe care le săvârșesc și totodată cauzele care
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
care a fost notată cu calificativul Foarte bine: Furtuna Într-o zi de vară eram la bunicii mei la țară. Dimineața trecu și sosi amiaza ucigător de arzătoare. Greierul parcă amuțise la umbra firelor de iarbă. Nicio pasăre nu brăzda cerul. Natura era cufundată într-o tăcere adâncă. Deodată, la marginea văzduhului au apărut grămezi de nori posomorâți. Cerul s-a acoperit cu o perdea întunecată. Discul alb, de lumină topită, se rătăci prin întuneric. Primele picături de ploaie stropiră pământul
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
la țară. Dimineața trecu și sosi amiaza ucigător de arzătoare. Greierul parcă amuțise la umbra firelor de iarbă. Nicio pasăre nu brăzda cerul. Natura era cufundată într-o tăcere adâncă. Deodată, la marginea văzduhului au apărut grămezi de nori posomorâți. Cerul s-a acoperit cu o perdea întunecată. Discul alb, de lumină topită, se rătăci prin întuneric. Primele picături de ploaie stropiră pământul înfierbântat. Un ropot vesti apoi apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. Furtuna se dezlănțui. Viforul șuiera, gemea și urla
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
din localitatea Iași. Am fost cu toții surprinși În seara de 28 iunie 1941 când a Început să se tragă focuri de armă de pretutindeni”. La ora 21.00 s-a auzit o alarmă aeriană Înscenată. Câteva avioane germane au traversat cerul orașului, iar unul dintre ele a lansat o rachetă de culoare albastră. Acesta a fost semnalul. Imediat s-au auzit Împușcături din toate părțile orașului, focuri de arme automate și puști, Îndeosebi pe străzile centrale, pe unde mărșăluiau atunci unități
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei. Unul dintre șefii Comunității a descris astfel Începutul pogromului: „Pogromul propriu-zis a Început Sâmbătă seara. Pe la orele 21.30-22.00 a sunat alarma aeriană. Am coborât În adăpost, dar curând ne-am dat seama că alarma era falsă. Pe cer n’au apărut decât două sau trei avioane, din care a țâșnit la un moment dat o rachetă luminoasă. Simultan am auzit din toate colțurile orașului, vacarmul Împușcăturile produse de tot felul de arme: pistoale, puști, mitraliere etc. Împușcăturile au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aruncă de la mică altitudine rachete luminoase roșii și albastre. Un zgomot infernal de Împușcături luminoase. Observ că din clopotnița bisericii Sfânta Paraschiva din dosul casei mele o mitralieră trăgea de zor cu trasoare. Când m-am uitat În sus pe cer, făcea impresia unei serbări cu focuri de artificii... Actul unul al dramei a Început. Punerea În scenă artistic făcută. Cobor În adăpost. Voci șale românilorț: «Ați văzut? S’au răsculat jidanii! atacă orașul!»”. Nu numai evreii au observat Înscenarea, ci
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a fost deosebirea dintre „munca” manuală și „munca” mecanizată, cu ajutorul mitralierelor. Semnalul pentru Începerea măcelului a fost din nou o alarmă aeriană falsă, care s-a dat În jurul Chesturii: „Alarma aeriană era falsă, căci nici un avion nu se arătase pe cer”, a declarat un evreu care reușise să fugă din curte cu un „liber” ajungnd la locuința sa jefuită În momentul când s-a auzit alarma. Comisarii de poliție care erau postați la poartă au Închis intrarea și s-au depărtat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lui și folosirea atentă a verbelor constituie o realizare lingvistică, deoarece din acest tablou lipsesc tocmai cei care au provocat situația descrisă: nu există jandarmi, nu sunt soldați, nu sunt comandanți, de parcă ușile vagoanelor parcă ar fi fost deschise din ceruri, și nu de către Însoțitori Înarmați. Costinescu XE "Costinescu" a fost și singurul comandant român care s-a aflat la fața locului și a Încercat să-i implice pe germani În cele petrecute, cu toate că aceștia n-au avut nici un rol. Uitând
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]