62,720 matches
-
pare să fie într-o situație proastă, în criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine instalată. în Criza lumii moderne, dar și în alte scrieri, Guénon face din perspectivă metafizică o analiză necruțătoare a modernității : abandonarea raportării la principiile ultime, reducerea omului la componenta sa psihofizică, cu ignorarea dimensiunii lui contemplativ intelectuale, cantitativism în ce privește cunoașterea, societate fără structură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dacă recuperează o mentalitate, o situare în lume și în societate de tip tradițional. înălțimea metafizică de la care Guénon face critica lumii moderne, rigoarea și justețea acestei critici sînt cu totul aparte, de o magistrală limpezime. în raport cu ele, soluția pentru criză pare totuși puțin nerealistă. Ni se propune să ne reinventăm ca oameni integral tradiționali, să ne părăsim așadar condiția socioculturală, să negăm datele pe care istoria le-a înscris în noi de cîteva secole încoace, să le considerăm doar un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o anumită linie de gîndire occidentală a pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de conceperea ei, preponderent verticală sau orizontală, de tensiunea dintre poli, ea rămîne o distanță unanim frecventată, interogată, cercetată, la care toți membrii societății și toate aspectele vieții lor se raportează într-un fel sau altul. Criza distanței orizontale Modernitatea tîrzie a inaugurat un alt model mental, pe care cercetătorii au ales să îl numească, frapant, poate întrucîtva impropriu, dar semnificativ, ieșirea din religie. Diagnosticul desemnează starea/evoluția unei societăți în care religia, departe de a constitui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Estul european rămîne o prezență nebuloasă, marginală și pentru că e majoritar ortodox. E adevărat că, după intrarea lor sub dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil. în secolul al XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
strălucirea trecutului ei spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată de politicieni după căderea comunismului, ortodoxia pare să fie mulțumită de performanța ei socială în epoca post-totalitară. Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea tăios despre așa-zisa criză actuală a creștinismului, care, clamată și temută de mulți credincioși, revine pentru ei la anemierea/dispariția influenței publice a religiei. Dar prin faptul că religia pierde accelerat teren în viața publică, în cultura generală, în școală, nu credința se află
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a creștinismului, care, clamată și temută de mulți credincioși, revine pentru ei la anemierea/dispariția influenței publice a religiei. Dar prin faptul că religia pierde accelerat teren în viața publică, în cultura generală, în școală, nu credința se află în criză, afirma apăsat Koakowski, ci doar un derivat al ei forma creștină pe care au luat-o în civilizația medievală a Europei toate aspectele vieții. Cu exigențele ei de morală paradoxală, credința creștină rămîne la fel de dificil de trăit în toate timpurile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea retrăgîndu-se în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
suplețea paradoxului, diversitatea abordărilor, conștiința că formularea nu acoperă integral misterul divin. H. Crouzel, Origen, ed. cit., p. 239 : Devenit religie dominantă, creștinismul se organizează : problemele de structură ecleziastică și de autoritate ocupă un loc din ce în ce mai mare. Ca urmare a crizei ariene, regula de credință cîștigă considerabil în precizie și tinde să se impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
regăsească tematica, dacă nu experiența imaginilor metafizice, a lumii imaginale. și el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul rînd pe trezirea conștiințelor, pe o reformă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
secretă care o poartă către arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie cu contrastele, crizele, contradicțiile lor flagrante pot sluji atunci drept materie simbolică, pot deveni terenul unei experiențe pregătitoare, text în care el citește urmele paradoxului intra-divin. Ca atîția alții înaintea lui, greci, evrei și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puterii și al obiectivărilor. Tocmai opoziția dintre libertate și obiectivare, de nerezolvat în istorie, impune gîndirii tema sfîrșitului istoriei, dar un sfîrșit pe verticală, făcut prezent în țesătura istoriei de acte umano-divine ale libertății. Pentru Berdiaev, spectacolul conflictelor și al crizelor lumii orientează gîndirea spre Ultim, așa încît istoria e transmutată în energie ascensională și își află astfel sensul cel mai tare : Atît timp cît lumea există, contradicțiile sînt inevitabile. Gîndirea ajunge de aceea în mod obligatoriu la o perspectivă eschatologică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfîrșitul timpurilor. A elucida contradicțiile dure ale lumii înseamnă a le privi în lumina care irumpe prin poarta contrariilor ultime, a le trăi ca pe proiecția în imediat a acestei porți. Gîndirea paradoxală poate lua în grija ei ambiguitățile, contradicțiile, crizele, rupturile tragice ale realului contingent, poate da seamă de scandalul lor. Dar, astfel, ea descoperă în peisajul lumii și în destinul omului pulsația antinomiilor apofatice, ultimul portret posibil al transcendenței. Europa : exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune Cu stilul paradoxal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și analogia inversă Totuși, s-ar putea obiecta, pe bună dreptate, că opusele în tensiune pe care ni le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine și cu ceilalți. Sînt zdravăn implantate în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza și pericolele provocate de această retragere, ci și șansele de exploatat, clarificările pe care ea le poate produce. Cei pe care i-am invocat adesea în cuprinsul textului Nikolai Berdiaev, Simone Weil, L. Ko\akowski, André Scrima, Andrei Pleșu, H.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și ale Balcanilor, din perioada celor două războaie mondiale (Ionescu, 1969). Punctul comun al tuturor acestor mișcări ține de promovarea unui program agrarian în care țărănimea era văzută drept pilon principal al societății și economiei (Mudde, 2002: 219). Odată cu Marea Criză din 1930, populismul a început să apară și în America Latină. Aceasta este regiunea în care populismul a dobândit cea mai mare vizibilitate, de-a lungul secolului XX, cu exemple faimoase precum Juan Domingo Peron în Argentina și Getulio Vargas în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Alți cercetători au argumentat că emergența partidelor populiste este o consecință a "incapacității partidelor tradiționale de impulsiona diferite forme de identificare (politică) în jurul unor alternative posible" (Mouffe, 2005a: 55) și, prin urmare, trebuie interpretată ca o manifestare a așa-numitei crize a reprezentării. Partidele consacrate din Belgia au înțeles acest semnal. La puțină vreme după succesul electoral al VB, multe dintre aceste formațiuni au decis să arate că doresec să se reformeze și că intenționează să fie mai sensibile la voința
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrației liberale cu elemente de participare cetățenească directă. De pe la mijlocul anilor 1990, Republicanii au ajuns să se vadă ca făcând parte integrantă din marea familie europeană de partide de "dreapta radicală". Membrii formațiunii credeau că ei reprezintă o reacție la "criza morală a sistemului democratic" grav afectat de corupție, infracționalitate, imigrație, de "dictatura banilor" și de incapacitatea coaliției de guvernământ de a rezolva problemele oamenilor de rând (Sládek). Partidul s-a bucurat de relații strânse cu Frontul Național din Franța (FN
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]