66,018 matches
-
semn galben, au fost primele arme pe cari le-au utilizat conducătorii fasciști ai României, la deslănțuirea războiului. Efectele n’au Întârziat să apară. O atmosferă de suspiciune, dispreț și ură, Împotriva a tot ce era evreesc, se strecurase sub cerul României. Mai presus decât oriunde, au simțit-o evreii din Iași. Acolo otrava a măcinat sufletele și conștiințele vreme de peste trei pătrare de veac. În Iașii lui Xenopol și Vasile Conta XE "Conta, Vasile" , ai lui Nicolae Ionescu XE "Ionescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
umple spațiul, convingându-te că un singur element scenografic ar crea, dintr-o dată, impresia de aglomerare. Adie mișcări, poziții, atitudini din baletul clasic, "Lacul lebedelor", "Giselle"... Lipsa decorului dublată de absența muzicii aseamănă dansatorii unor păsări ce planează fericite sub cerul liber. În alt moment, se aude numai "dulapul"1 lui Johnny Răducanu, con pizzicato 2, notele accentuate impulsionând sau, dimpotrivă, sprijinind mișcările arcuite. O conversație, o înfruntare, un "pas în doi" ce nu se desparte de "poantele" baletului clasic. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fii floare dacă vrei să fii floare, să fii purice dacă vrei să fii purice. Adică să nu ai această pudoare a dansatorului care trebuie să fie frumos, să zâmbească și să aibă ochii machiați. Nu. Era ideea pământului, ideea cerului... De aceea am și putut dansa la oameni acasă. La "Student club" am ajuns mai târziu, dar la început spectacolele noastre aveau loc acasă la cineva care avea o cameră mai mare, un fel de salon, se adunau vreo zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și Emil Brumaru. Pe Brumaru am avut chiar privilegiul și onoarea să-l cunosc, l-am întâlnit două minute și, ca persoană, este asemeni poeziei pe care o scrie: cu haz, cu o tragedie "domestică", unde catifeaua se sărută cu cerul. O poezie care m-a atins foarte puternic. Am descoperit-o citind, am fost invitat la Dana și Emil Coșeru acasă chiar într-un cuibușor paradisiac, într-un climat cu totul special. Primul lucru pe care l-am făcut a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
raft. Care dintre ele? E treaba hazardului, totdeauna mai inspirat. Numai el o deschide la o pagină potrivită. Acum la 122: (nu sunt vesel, nici trist) nu sunt vesel, nici trist. sufăr numai de nedumerire văd fumul înșurubându-se-n cer în neștire. pasărea neagră suptă de vârtej, zbătându-se-aer. ploaia, ca o muzică de oboi, ca un vaer. emoția mă cuprinde. se retrage pe urmă. pe nisip rămâne trupul meu golit, efemeră urnă. apoi iar văzute și nevăzute îmi depun ouălecraniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V. Eu, copilul, acolo am văzut cum norul imens de praf se ridica în urma autobuzului, am simțit vara, în august, cum nisipul se întărea și îmi frigea tălpile de nu puteam ieși din casa bunicilor, acolo am văzut, tot vara, cerul foarte înstelat în serile târzii, și via frumoasă. Dar nu despre mine vorbim acum. Te întreb, simplu și direct: de ce poezia? M. C. De ce poezia? Dintr-un motiv foarte precis. Mă tem că am spus de prea multe ori asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
stele"!? Eu sunt total învins de rouă Definitiv trăsnit de crini O, Reparata, dă-ne nouă lumina celor trei calzi sâni Și nu ne duce în ispită, cu ei, Ci poartă-ne sublim ca-ntr-o caleașcă infinită Spre-un cer ținut de-un serafim. Unde-o să bem o săptămână Dintr-un cristal întors pe dos Cu spini încolăciți la mână Copilăria, dureros. A.V. Ce mai înseamnă azi poezia cu atâta rimă? Când există poezie modernă, fără rimă... E.B.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
niciodată. Și nu o voi întrerupe. A.V. V-a influențat stilul de regie, școala de imagine sovietică din anii '50-'60 reprezentate, printre alții de Serghei Bondarciuk? Am văzut și la Dumneavoastră personaje aflate la baza imaginii, apăsate de cerul imens, greu de nori întunecați. A.V. Nu, nu m-au influențat în nici un fel filmele sovietice, până acum, dar creatorii din fosta Uniune Sovietică... A.V. ...dar eu nu spun că ați copiat... A.V. ...nu, nu m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru mai mult de câteva ore. În tot ce fac, încerc mereu să merg mai departe, și cred că nu există niciodată un sfârșit la această căutare. Am avut-o de mic copil, toți o avem în copilărie în fața necunoscutului, cerul e acolo, imens, stelele noaptea, te întrebi ce e dincolo, și cred că asta m-a ajutat mult nu să ajung undeva, că n-am ajuns nicăieri, de fapt, dar să rămân în căutare. A.V. De ce spuneți că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
scris cărți și tratate, alții au umplut lumea cu articole științifice și invenții, unii au făurit legi, care sperau să fie cele mai drepte, alții s-au străduit și au încercat să conducă țara, unii s-au ridicat în înaltul cerului și au cutrierat lumea, în mână și mintea lor lor fiind existența vieții unor conducători și regi, pe care lumea nu putea să-i mai încapă, alții au slujit în altarele creștine ale românilor până la fruntariile țării...toate acestea au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
impresari și slujbași de hotel care se uitau țintă la el cu ochi revoltați și chipuri întunecate. Omul nu avea timp de politețuri, dar memoria nebuniei lui era compătimitor de confuză, așa că nu mai conta. La ora două după-amiază, când cerul mohorât era mai luminos decât fusese mai devreme, intră într-un hotel, puse întrebarea și găsi omul. În culise, Blandar magnificul nu era chiar așa cum și-l amintea Marriott. Arăta mai mic în costumul lui albastru clasic, modest. În alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
A descifra O, Veșnicie , ce știi citi! Mi-ai dezordonat visele efemere Făcând ca la viață să nu mai sper Le-ai învățat poetice minciuni Scăldate în cuvinte și amăgiri. Le-nalți la cer și le adormi Apoi la mine visând le cobori... Va fi doar întunericul arzând, Lumina de la lună suspinând. Stele-n abis cântând nemărginirea Speranța viselor plutind în neștirea Vieților de mult uitate În eternitatea gândurilor neumblate. O, Veșnicie, ce știi
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92935]
-
rearanjează. Acum, fiecare element capătă un sens. Filmul lui Giuseppe Tornatore, Una pura formalità (difuzat recent de TVR 2) datează din 1994. Regizorul era deja cunoscut în lume pentru că făcuse Cinema Paradiso. Diferența dintre cele două filme e însă de la cer la pământ. De la paradis la purgatoriu. Povestea din Una pura formalità e atât de puternică încât Tornatore a ținut să și-o însușească cu amândouă mâinile, scriind pe generic „idee și scenariu de Giuseppe Tornatore“. (Scriu ca o oarbă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
ochilor pierduți E chipul prins în două palme, ce nu te saturi să-l săruți. Iar timpul furios ce ne privește Ne chinuie și în timpane ne răcnește. Și uite cum pornește trenul... Spre noi plângând, se uită stelele și cerul Un urlet fără margini, mi-acoperă privirea Locomotiva furioasă, ne-anunță despărțirea. De sus în jos privesc, și-ncet pornește Și chipul tău ce-l văd, îl simt cum sufletul îmi pedepsește Stau rezemată și privesc cum tot rămâi în
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92946]
-
Muzica Un sunet cald, o notă muzicală E portativul, curcubeu multicolor, pe cerul stea ca o petală Gingașul ritm ce te-nconjoară, un fluturaș nebun cu pete roz în miez de primăvară Încep să cânt și parcă simt mireasma florilor de seară. Pe fața mea se-așterne-ncet o pătură de fericire Sub ochii mei
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92945]
-
sufletul să ți-l mai minți. Chip trist, te lupți de mult cu-n gând năuc și-un sentiment pierdut Și urlii plin de disperare ca să te-auzi, dar sunetul durerii tale este mut Sub surda rătăcire, cu ochii-n cer te strâmbi și te încrunți Te lași lovit sub cerul cenușiu de stropii albi, mărunți. Chip trist, te-ai îmbrăcat în negru, acoperit de pletele bălaie Ești ud, te-nchini la fiecare nor sub ploaie...
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92947]
-
de mult cu-n gând năuc și-un sentiment pierdut Și urlii plin de disperare ca să te-auzi, dar sunetul durerii tale este mut Sub surda rătăcire, cu ochii-n cer te strâmbi și te încrunți Te lași lovit sub cerul cenușiu de stropii albi, mărunți. Chip trist, te-ai îmbrăcat în negru, acoperit de pletele bălaie Ești ud, te-nchini la fiecare nor sub ploaie...
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92947]
-
vor a ne pradă?! Vor să ne decapiteze, să ne ia coroană cu care am fost încununați. Dar cu-ale mele rădăcini am întocmit epistola - lumină care ne va umple cu nădejde. Eu, umilul copac, te invoc! Lasă-l pe cer să se înnoreze, ploaia mea! Curgi în șiroaie peste capetele noastre, pește brațul meu înmormântat că altul să-și deschidă pleoapele, iar ochii să nui fie încercănați și nici obrazul vânat. Lasă să prindă viață; lasă firele să se prindă
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
Potop de lacrimi Cenușiu, tristețe, liniște...nori fumurii ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând-o spre pieire. Copacii devin marionete
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
smulse rădăcinile, rămânând doar niște epave cu suflet, de unde păsări singuratice străpung văzduhul, luptând pentru speranța la viață. Deodată, liniștea sinistră este alungată de un zgomot înspăimântător, un scâncet puternic ce zguduie pământul. Săgeți de foc se sting iute pe cerul funerar, însoțind sunetele teribile ce se aud din ce in ce mai aproape. Potopul începe! Lacrimi reci curg încet, apoi prind curaj, lovind pământul ca niște bice nemiloase, distrugând tot ce le stă în cale. Stropi de ploaie ucid suflete zdrobind ca niște pietre
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
la capete semiromboide. Alegerea acestor forme, după opinia lui Mircea Eliade, scoate în evidență tocmai simbolismul înălțării, al zborului, al transcendenței. Este materializarea în sculptură al arhetip ului lui axis mundi, pivotul universului. Brâncuși însuși socotea coloana o scară spre ceruri. Există un scop în toate lucrurile. Pentru a-l înțelege, trebuie să te desfaci de tine însuți." - afirma Brâncuși, dar noi tot nu am reușit. Trăim fără a avea un scop clar definit și asta pentru că viața noastră este în
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
noapte când toți dormeau, a văzut cum vin niște tineri strălucit îmbrăcați cu toate cele necesare care l-au întrebat dacă dorește să devină monah și la răspunsul lui afirmativ, i-au zis că ruga lui a fost ascultată în ceruri și i-au împlinit dorința. Toată ceremonia s-a desfășurat după tipicul bisericesc. L-au botezat Pimen care înseamnă Păstor și i-au făcut cunoscut că va păstori luminat mulțime de suflete, că Dumnezeu cunoaște suferința și răbdarea sa prin
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
acestuia, conducători de state și aparatele lor de represiune 208. Și e normal să fie așa, pentru că așa cum explică Stéphane Courtois, "Trebuie să introducem imediat o distincție între practică și doctrină ... Totuși, comunismul despre care vorbim nu se situează în cerul ideilor. El este un comunism cu adevărat real, existent într-o epocă dată, în anumite țări, încarnat de lideri celebri Lenin, Stalin, Mao, Ho Si Min, Castro etc. (...)"209. În continuarea Introducerii sale la Cartea neagră a comunismului, Stéphane Courtois
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
rostesc... De ce nu se aude măcar un cântec național de altădată?... “Când Patria ne cheamă sub drapel / Datori sunt toți copiii ei s-alerge / Să-l apere, să moară pentru el”... Cu o strofă nu s-ar face gaură în cer. (În cer, nu - fredonez pentru mine - dar în ozon, da, căci astăzi brav răsună moderncosmopolitul (s)hit: “Ți-am dat bip și sunt voinic”...) La întoarcerea trupelor de pe Frontul din Răsărit a fost mare jale și bucurie laolaltă. Militarii au
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
nu se aude măcar un cântec național de altădată?... “Când Patria ne cheamă sub drapel / Datori sunt toți copiii ei s-alerge / Să-l apere, să moară pentru el”... Cu o strofă nu s-ar face gaură în cer. (În cer, nu - fredonez pentru mine - dar în ozon, da, căci astăzi brav răsună moderncosmopolitul (s)hit: “Ți-am dat bip și sunt voinic”...) La întoarcerea trupelor de pe Frontul din Răsărit a fost mare jale și bucurie laolaltă. Militarii au defilat păstrându
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]