62,029 matches
-
și cu trecutul de pe pozițiile "înalte" ale unor de interese partinice, printr-o instrumentalizare a evidențelor de către un abil aparat de propagandă, cu efecte de îndoctrinare prin intermediul Cuvântului. În zilele noastre se ucide (intelectual!) prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii intelectuale "de dreapta"! au ceva din acel killer instinct (Foucault) al structurii polemicii, al reprimării și al descalificării unor cunoașteri diferențiate și diferite ideatic, al plasării autorilor într-un spațiu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de sisteme! într-un derizoriu existențial. Aceste elemente, deși perturbatoare și denigratoare, atacatoare și infame, devin incapabile de a mai ridica moralul și cultura unei societăți. Ele se autosatisfac cu atacuri nihiliste și gratuite, instrumenta lizate de grupuri de interese și de un "criticism" haotic și impotent pentru o perspectivă a pluralizării cunoașterii. Totodată, aceste elemente intelectuale se autoflagelează cu un soi de verbiaj intelectualist pentru a obține "cât mai multe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reciprocitate de forme de manifestare împotriva unui sistem ticăloșit, corporatizat și oligarhic. O "recenzie" la vreo carte ieșită din tipicul discursului public. Dar și o replică la acea "recenzie" și la cei care au instrumentalizat-o. Numai printr-o reciprocitate de atacuri la alte atacuri se poate ajunge la un echilibru discursiv și instituțional. Puterea nu este numai "a lor" (cum spune Marx!), este "și a noastră". Niciodată resemnare, niciodată acceptare a mizeriilor "de sus", a structurilor oligarhic-ierarhice. Această luptă împotriva structurilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de manifestare împotriva unui sistem ticăloșit, corporatizat și oligarhic. O "recenzie" la vreo carte ieșită din tipicul discursului public. Dar și o replică la acea "recenzie" și la cei care au instrumentalizat-o. Numai printr-o reciprocitate de atacuri la alte atacuri se poate ajunge la un echilibru discursiv și instituțional. Puterea nu este numai "a lor" (cum spune Marx!), este "și a noastră". Niciodată resemnare, niciodată acceptare a mizeriilor "de sus", a structurilor oligarhic-ierarhice. Această luptă împotriva structurilor mafiote din cadrul universităților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ar fi bine să o înțelegem în complexitatea ei publică. Așa cum a precizat Freud, raporturile de putere exercitate ierarhic de la "superior" (universitarii, politicienii) la inferior (ceilalți) creează pentru cei din primul plasament social-politic o anume pulsiune psihică criminală, manifestată prin atacuri mârșave, care sunt constituite nu atât pe raporturi deschise de confruntări de forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de prin școli și universități (prin lideri intelectuali, deveniți simboluri, prin reviste, edituri, simpozioane și alte activități publice). Puterea este "ceea ce în mod esențial reprimă"90, dar puterea este și ceea ce în mod esențial contra-reprimă reprimările sistemului (ticăloșit). Astfel, orice atac intelectual, venit "de sus", își găsește finitudinea în prostia spuselor sale și în posibilitatea unor contraatacuri de self-defence! Prostiei universitare i se contrapune inteligența neviciată politic; dezautorizarea unor măști și etichete cu pretenții (politicianiste) de guvernare. Exponenții sistemului ticăloșit operează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
enunțiative și posibilități de a schimba, în mod radical, întreg câmpul cunoașterii umaniste (moduri de a privi în trecut; moduri de a spune despre trecut-prezent; moduri de a filosofa și moduri de a gândi; moduri de a pregăti planul de atac discursiv, strategiile și loviturile de grație și fără nicio ezitare împotriva tuturor celor care îți contestă existența într-un anumit domeniu și dreptul fundamental la cuvânt). Cunoașterea devine putere în luptele cu diversele "autorități" care-și arogă simbolistica într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale. Oricum puterea nu este în violență, nu este în agresiuni, nu este în brutalitatea fizică și nici în atacuri perfide prin intermediul cuvântului. Puterea-cunoaștere este forma instituțională a cunoașterii despre om și a discursurilor ce analizează existența acestuia și funcțiile lui într-un mecanism de control social-politic. Raporturile complexe ale puterii, despre care vorbea Foucault, se susțin prin raporturi, la fel de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică extremă, iar criminalii din motive doctrinare și ideologice sunt linia dură a politicii considerate "pașnice". Politica modernă nu este deloc pașnică! Războiul civil din Iugoslavia poate fi luat ca un "manual" în privința acestei coabitări. Ori de câte ori a avut loc un atac al uneia dintre armatele implicate în conflict (sârbă, croată, bosniacă) și cucerirea unui teritoriu cu populația ei, veneau din spate, precum hienele după pradă, grupurile de criminali de război; grupuri formate din indivizi îndoctrinați și ținuți într-un stadiu de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
producția, reluarea celor două! Evident că munca, inovația și creația originală conferă valoare unui lucru, iar producția o distribuie într-un sistem social-politic, o serializează. Acest sistem o "modelează" și o "reprezintă" sub forma dezbaterilor, a polemicilor, dar și a atacurilor, a denigrărilor etc. Astfel un lucru (o carte, o idee, un autor) are valoare, nu atât de piață, cât intrinsecă, prin seriile de schimbări graduale ce sunt produse într-un anumit domeniu al cunoașterii și al practicilor sociale și împotriva
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu tendințe de corporatizare și de spălare atât a individualității, cât și a creierelor! Este firesc ca individul să fie "împotriva statului", pentru că acest stat modern nu a devenit decât o mașină de spălat individualități și de strivit destine, prin atacuri nihiliste venite din partea exponenților sistemului! Regimul politic e cu atât mai criminal cu cât vrea să asimileze anumite individualități, iar în caz advers, de neaderență, să le atace, să le pună pe linie moartă... Marx e un fel de liberal
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
integrabilă în armată. Supraveghere, pentru ca statul și instituțiile sale să identifice elementele incotrolabile, să le izoleze, să le combată dacă este cazul. Indivizii neobedienți regimurilor politice să fie lipsiți de putere fie prin izolare și marginalizare, fie prin combatere agresivă, atacuri la persoană. Procesul normalizării politice moderne constă în impunerea unei legislații în fiecare domeniu al cunoașterii și pentru fiecare specific instituțional (poliție, armată, justiție, învățământ etc.), astfel încât cunoașterile și instituțiile să fie legate între ele pentru aservirea individului în scopul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a dezvoltării libere a tuturor"136. Marx proclamă principiul libertății individuale drept fundament al oricărei activități economice prospere. Dezvoltarea liberă a fiecăruia devine o problemă, mai ales că individul se confruntă cu o tehnologie a cunoașterii și puterii, este vulnerabil atacurilor venite din partea unor haite intelectuale, mai ales în cazul acelor intelectuali neînregimentați în vreo grupare. Atunci când aceștia dezvoltă o cunoaștere inteligentă și în folosul civililor, sunt atacați într-un cor de mizerii, de care se ocupă vestiți universitari. Dezvoltarea liberă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
totalitare, s-au înconjurat de o pleiadă de intelectuali, care să combată ideile neoficiale, ideile deranjante din cadrul societăților. Combaterea cunoașterilor nu se mai practică "prin arderea cărților", "prin întemnițarea" autorilor lor, ci prin excludere, marginalizare, deposedare și descalificare, chiar și atac la persoană. Excludere de la opinia publică, de la sistemul media, de la "prim-plan", de la dialog autentic. Marginalizare prin șansele reduse de a mai ocupa o funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate răspunde decât într-un mod reciproc, cu riscul asumat de a leza anumite simboluri și autorități. Foucault este vizibil influențat de Nietzsche atunci când face o cercetare istorică, preluând de la filosoful german conceptul de "istorie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este relație de putere, relație între forțe, având un sens doar în măsura prezenței sale într-un discurs coerent și textual, într-o narativitate ușor de citit. Istoria e în primul rând relație de putere, relație între forțe, iar diversele atacuri între istorici și istorii, diversele raporturi de forțe și polemici vorbesc de la sine despre acest raport reciproc între forțe. Istoricii și ceilalți (filosofii, literații, sociologii etc.) compun acest raport de forțe, în măsura în care variate idei, concepții, moduri de a scrie, "orientări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ianist). Nu întâmplător, istoria stă pe frontispiciul din fața titulaturilor prezente în cadrul instituțiilor (Istorie-socio-umane, Istorie și Filosofie, Istorie și Științe Sociale etc.) într-o banalitate cotidiană, dar care denotă poziția istoriei de regină a cunoașterilor (umane și tehnice). Astfel, vom înțelege atacurile celorlalte discipline desprinse din istorie la adresa istoriei, poziția ei "intrigantă" și "provocatoare" printre cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
evidențelor, se ajunge la o ideologizare și o politizare sui generis a oricăror forme de cunoaștere umanistă. De ce? Pentru că în literaturi și în arte totul și orice devin un posibil creativ, dar în același timp lasă loc liber și unor atacuri și instrumentalizări politice pe care autorii nu le-au gândit atunci când au scris un "anume ceva". Relația Erasmus-Martin Luther, corespondența dintre cei doi umaniști sunt elocvente pentru ideea de mai sus. Prin istoriografii "numai literare" sau "numai artistice", elementele cognitive
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
PĂCALĂ, gazetă satirică apărută la București, săptămânal, între 16 iunie și 15 noiembrie 1860. Atacurile repetate împotriva guvernului, cu mijloace satirice dintre cele mai diverse, între care invectiva era un procedeu des întrebuințat, aduc darea în judecată a redactorului Pantazi Ghica și suspendarea periodicului. Prin iunie 1861 P. ar fi reapărut, dar numărul nu s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
anvergura celui liberal. Lipsa de autoritate a noului lider și, în același timp, dorința lui de a menține sistemul de "ierarhie cronologică"78 în partid, împiedicând ascensiunea tinerilor, au facilitat disidențele din PNL. Uzat după o lungă guvernare, supus unor atacuri deosebit de dure din partea nou formatului Partid Național Țărănesc, după 1927, PNL parcurge o criză puternică, fiind necesară reorganizarea internă, începută din inițiativa secretarului general, I.G. Duca79. La sfârșitul anului 1928, guvernarea a revenit Partidului Național Țărănesc. Foarte repede opinia publică
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cabinetului tătărescian. A opus imaginii primului ministru servil și lingușitor, amintirea unui alt prim ministru, Lascăr Catargiu, care a știut să se împotrivească unor cereri nejustificate ale lui Carol I, prin celebrele cuvinte "Măria Ta, aiasta nu se poate!"190. Atacul cel mai îndrăzneț a fost adresat însă Coroanei, atunci când liderul georgiștilor s-a referit la "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", la dușmănia, sau favoarea hărăzite unora sau altora dintre fruntașii politici ai țării 191. Recunoscând că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Vasilescu-Valjean dezvăluia motivul care determinase nemulțumirea fruntașilor georgiști. Acesta se referea la influența sporită exercitată asupra președintelui de unii dintre apropiații săi, dovedind că, în interiorul partidului, lupta pentru putere era în plină desfășurare. Nemulțumirea fruntașilor georgiști era încurajată și de atacurile dure venite din partea "bătrânilor liberali", în frunte cu Victor Iamandi, șeful organizației liberale din Iași, sau din partea unor membri ai familiei Brătianu, precum Ion Pillat sau Alexandru Alimănășteanu 241. În același timp, un număr important de georgiști din județul Ialomița
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fuziona cu gruparea de sub conducerea lui Grigore Iunian 244, care își anunțase demisia din PNȚ. Faptul că regele a fost informat despre această disidență printr-o notă specială și presupusul amestec al suveranului în disidența lui Grigore Iunian, ale cărui atacuri ulterioare s-au îndreptat cu precădere împotriva lui Iuliu Maniu 245, indică drept posibil motiv al acestei disidențe atitudinea anticamarilistă a PNL-Gheorghe Brătianu. Și pe parcursul anului 1933, unele grupări s-au desprins din partidul condus de Gheorghe Brătianu, reîntorcându-se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
motivat refuzul afirmând că fusese împiedicat de două motive, "unul de ordin etic și altul de ordin politic și național"397. Era o aluzie la condițiile impuse lui I.G. Duca de forțele interne și externe care îi susțineau guvernarea. Violența atacurilor din presa georgistă care denigrau noul guvern în articole precum: Țara sub guvernul de sdrențe al Camarilei, Guvernul conspirației; Guvernul călău al conștiinței naționale 398 au determinat guvernul să suspende ziarul "Mișcarea", după 19 noiembrie. Reluându-și apariția în 5
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]