65,481 matches
-
Acasă > Articole > Zaharia Bonte > Canal > Număr de Autori: 1 ZAHARIA BONTE - PALMARES GENERAL PROZA PALMARES PROZA 2013 PALMARES PROZA 2011 PALMARES GENERAL POEZIE PALMARES POEZIE 2011 PROFILUL DE AUTOR: Nu există! VIZITEAZĂ CANALUL DE AUTOR Date generale: - date despre autor: nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ROMANȚA... Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ROMANȚA Tu umbli desculț prin iarbă dorului meu urmele șterg culorile verii trecute eu singură mă rog de-albastrul rămas să-mi
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
toposuri sacre, precum casa părintească („Tu mă iartă, o, mă iartă,/ Casa mea de humă, tu,/ Despre toate-am scris pe lume,/ Numai despre tine, nu.”), neamul („O, neamule, tu,/ adunat grămăjoară,/ ai putea să încapi/ într-o singură icoană.” - Acasă), graiul matern sacralizat („Lemn dulce e! Lemn tare!/ Din el vioara-i scoasă/ și leagănul, și pragul,/ Și grinzile la casă”),Ființa sacrală („Și eu țin atât la mama,/ Că nicicând nu îndrăznesc/ Dumnezeul din privire/ Să mă vâr să
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
care radia din toate colțurile acestei minunății și, dându-ne parcă mâna cu soarele ce se-ndrepta semeț spre-un amurg feeric, am plecat cu sufletele cântând spre mașinuța care, în mai puțin de-o oră, avea să ne ducă acasă ... O altă zi plină de bucuria cunoașterii, de desfătare în leagăn de legende și încântare în mirific apus, se termina atât de frumos ... (va urma) Georgeta RESTEMAN Limassol, Cyprus mai 2011 Referință Bibliografică: CIPRU (3) - SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREȚE! / Georgeta
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
fi un mediu mai prielnic. Te rog deci să te declari, ori, și mai bine, să vii la Sibiu, ca să luăm înțelegere. Dacă ar fi să vii în persoană, avizează-mă din bună vreme, ca să poți primi răspuns că sunt acasă. Cu arhierească binecuvântare, Nicolae, Arhiepiscop și Mitropolit. Sibiu, la 31 dec. 1920“ Până aici e tot ceea ce putem ști noi că s-a făcut omenește în vederea stabilirii unui nou contact între fostul profesor de teologie de la Sibiu și fostul său
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
căci unii rămân «frați» [de mânăstire] toată viața, și «monahii» nu au drepturi sau îndatoriri sacramentale, dacă nu sunt hirotoniți - tot așa «frații» din Oastea Domnului sunt o formă de evlavie și de trăire a vieții creștine în viața laică, acasă, nu în mânăstiri. Desigur, cu respectarea învățăturilor ortodoxe referitoare la credință, fapte bune și Har, ca mijloace și căi negreșelnice și obligatorii pentru mântuire“. Firește că nu putem reduce apariția acestei Mișcări doar la aspectul „înrudirii sufletești“. Întemeietorul ei, Părintele
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
mai adâncă în ogorul Bisericii lui Hristos. În acest sens, ostașii se străduiesc să unească meditația monastică cu acțiunea, cu fapta, în viața de toate zilele. Ei sunt niște călugări în straie de mirean, care vor să trăiască evlavia creștină acasă, adică în mijlocul lumii, al oamenilor de toate felurile, cu frământările și ispitele specifice acestui mediu mult mai vast. Ei își impun, în felul acesta, austeritățile vieții monahale în comportarea și traiul lor. Nu se îmbată, (alții dintr-un zel și
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
fie sub cupola învățăturii de credință ortodoxă: și interpretarea Sfintei Scripturi și textele manifestării prin cântare“. Creștinul dezertor, după ce s-a trezit din somnul păcatului, adică „și-a venit în fire“ asemenea fiului celui pierdut, ajunge la pocăință. Întorcându-se „acasă“, își cere iertare tatălui său, începând de acum o viață nouă. Astfel, el se hotărăște s-o rupă cu păcatul pentru totdeauna. „Hotărârea“ vine în urma schimbării vieții prin pocăință. În fond, este schimbarea cea mare pe care i-o cerea
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
interes a justiției. Cum necum, aproape fără știrea patronului, cam zăbăuc și abulic, mulțumit foarte că, din toată averea să sfeterisita, moară mai producea venit, contabilul îl dă în judecată pe Istrăteanu care, într-o bună zi, cînd își lua acasă prînzul, e arestat, fără a fi prevenit dinainte, adus în arestul Prefecturii Poliției (unde avea parte de bune condiții) și, brusc, devine prizonierul mecanismului buimac, imprevizibil istovitor și fără perspective, al justiției. Mai ales că dosarul său, inca necorpolent, putea
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
într-o lume - nici prima, nici macar a doua,/ într-o lume tîrîndu-se-n urma acestora că o umbră bîlbîita/ unde cumperi de la primul venit/ chiar dacă e un porc ce-și vinde propria carne./ Ziua străbate cu greu dar o face./ Întorcîndu-te acasă prin parcul plin de statui/ îl vezi pe impostor încurcat în matele împăratului/ vezi porcii frecîndu-se de soclul statuilor, jirul a ajuns/ pînă la gleznă nopții, frontul s-a lărgit considerabil/ românele fluvii, reportajele de la fața locului o spun./ Ai
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
o lume ceva mai complexă decât cea săteasca. Luminoasă mahala ăApărătorii Patrieiă era la fel de compactă ca spațiu educativ: oamenii trăiau încă unii sub privirea celorlalți, în sensul bun al cuvântului, iar copiii se aflau sub ochii responsabili ai adulților și acasă și pe stradă. (De curând, Al. Călinescu mi-a lansat, cu un aer serios: ăIlie, tu să ții minte că de la cartierul din copilărie ți s-a tras carieră la Ministerul Apărării francez!a) La vreo 12 ani, școlarul care
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
din 1955 în 1951). Răsfoiam într-una din încăperile Palatului Pionierilor revista literară internă ăMlădite ținerea. Dintre multe ămlăditeă care apar la cercul de literatură, una mi-a atras atenția. Era elevul pionier Constantin Ilie. L-am cunoscut și personal acasă, în cartierul Apărătorii Patriei. Casă măruntă, spoita cu alb, avea grădiniță și curte. Casă de om care a trudit greu. Mama, taxatoare de tramvai, plecase la slujbă. Acasă era Constantin Ilie și o surioara. L-am intrebat multe și mi-
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
atras atenția. Era elevul pionier Constantin Ilie. L-am cunoscut și personal acasă, în cartierul Apărătorii Patriei. Casă măruntă, spoita cu alb, avea grădiniță și curte. Casă de om care a trudit greu. Mama, taxatoare de tramvai, plecase la slujbă. Acasă era Constantin Ilie și o surioara. L-am intrebat multe și mi-a raspuns la toate sfios, dar sigur. La masa plină cu caiete de școală, copilul cu pantaloni scurți și pantofi de tenis în picioare (s.n., IC) mi-a
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
nemeritat în care se află acum? Cine ar trebui să forțeze porțile care inca stau închise pentru valorile literaturii române în străinătate? IC: Nu știu dacă literatura română se gaseste într-un con de umbră. Ea se află la ea acasă, cu o largă piața literară a care ar trebui să fie mai bine orânduita, cu eforturi conștiente de a ameliora difuzarea cărților și publicațiilor pe tot spațiul românesc. O cale mai nimerita de a forța porțile spre străinătate a și
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
Nicolae Manolescu Opinia cea mai răspîndită este ca, în literatura, domeniu al gustului prin excelență, aproximativul s-ar afla la el acasă. Lucrurile nu stau chiar așa. Criticii și istoricii literări nu operează, desigur, cu teoreme și nici nu-și pot verifica experimental intuițiile. Dar aceasta împrejurare nu conduce la haos. Literatura își are ordinea ei, ierarhiile ei, în pofida asaltului veleitarilor sau
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
și retractil, foarte asemănător celui pe care-l va întîlni Eugen Jebeleanu cu aproape un sfert de secol mai tîrziu și despre care va scrie o pagină memorabilă în jurnalul sau (relatarea vizitei lui Eugen Jebeleanu și a soției sale acasă la Bacovia, încredințată în anii ^80 revistei noastre, a fost scoasă din pagina de cenzură și s-a putut publică abia la începutul lui 1990. Întrebăm din nou, fiindcă a venit vorba, de ce nu se poate edita măcar o selecție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
patru. Formăm societatea celor patru! Mai avem și alți prieteni, dar numai noi suntem prieteni între noi cu toți ceilalți și având fiecare o istorie în mare parte echivalentă (p.160). Această întâlnire îl împinge pe Vasile să-l cheme "acasă" pe cel ce întârzie prin străini de atâția ani: Termină deci și întoarce-te pe meleagurile noastre. De când lipsești tu, aproape că s-a schimbat la noi până și geografia! Știi casa unde ți-am dus cufărul acela enorm cu
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
Scenariile unei noi crize Sfîrșitul mineriadei propriu-zise a fost semnalul unor scenarii și interpretări de presă care mai de care mai primejdioase. COTIDIANUL trage un perdaf purtătorului de cuvînt al armatei, Alexandru Stoenescu, deoarece la o zi după întoarcerea minerilor acasă, acesta a declarat că armata a format baraje în calea unei acțiuni sărite din toate balamalele legii. Autorul acestui șmotru jurnalistic e chiar Ion Cristoiu, directorul ziarului, nu vreun gazetar în goana după succes cu orice preț pripășit în ograda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
căsătorit, la vîrste fragede, de părinți. A studiat, ani mulți, filosofia. Soția îi dăruiește un copil, apoi alți doi. Brusc, iluminat, se îndrăgostește de sclava soției, care e flagelata de stăpîna, ce bănuie amorul. După o călătorie în Orient, reîntors acasă, o caută pe sclava. Soția însă, edificata, o ucide. Atunci eroul se sinucide în cadă de baie, tăindu-si venele de la mîini. Dar în clipa cînd soția a înfipt pumnalul în sclava iubita, pe moarte fiind, pe fața ei "apăru
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
trebuie și ei ocoliți, au venit goi pușcă și acum se dau mari iar autohtonii (elvețienii, n.n.) - de asemenea, căci sunt străini". După descrierea acestui sindrom al inadaptabilității, în textul romanului sunt menționate cîteva din cadourile aduse de cei "de-acasă": cărți poștale cu atracțiile turistice ale țării, aceeași carte întotdeauna: poeziile lui Eminescu. Dar, ghinion: autoarea nu vorbea românește, pe-atunci. Aveam un geamantan plin de scrisori, de fotografii, de felicitări și de rețete medicale. Un geamantan mare cît o
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
dacă dna Bartoș și-ar pierde pacienții. Dar cînd medicul obișnuit e obligat să-și toarne pacientul la poliție, potrivit legii, iar dna Bartoș e de acord cu așa ceva, mulți dintre cei care se duc la doctor, azi, vor sta acasă mîine, ca să nu li se descopere vreo boală care i-ar face să-și piardă carnetul de conducere. Antreprenorii de pompe funebre vor avea mai mult de lucru.
Jurămîntul la poliție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14320_a_15645]
-
Dacă îl prinzi moțăind, e semn neîndoielnic că discuția și-a pierdut intensitatea și că lâncezește a plictiseală. Profesorul a început să nici nu mai vadă, dar un cristalin artificial i-a redat formele și culorile vieții, iar la el acasă, (în acea minunată casă din via Tripoli care e o cetate a cărților, ținute în ordonata dezordine a omului care lucrează permanent și simultan cu o sumedenie dintre ele), pentru a putea lucra la computer folosește o instalație specială cu
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
a Holocaustului l-a despărțit pe Celan o bună bucată de vreme - mai exact pînă în anul l969 cînd poetul vizitează Israelul. Ilana îi întoarce vizita și astfel cei doi se reîntîlnesc de Crăciun, la Paris în același an. Revenită acasă, Ilana continuă dialogul cu Paul prin scrisori pînă în primăvara lui 1970, c`nd poetul se sinucide. Cu puțin înaintea izbucnirii Războiului din Golf, Gisèle Celan Lestrange îi solicită Ilanei Schmueli să doneze scrisorile, poemele și toate manuscrisele pe care
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
și simplu ca muștele la soare și pentru o clipă i-am văzut ca pe niște insecte. {i eu eram o insectă. O insectă îmbătată de lumina mare a dimineții. Ce să fi avut de făcut în afară de a mă duce acasă să mă culc? Îmi terminasem treaba, care treabă însemna îndeobște încărcarea sau descărcarea a circa o sută cincizeci de butoaie cu poliester cîntărind fiecare două sute cincizeci de kilograme. Probabil că nu mă simțeam încă îndeajuns de ostenit ca să mă pot
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
acel guru care, cu un discurs total lipsit de substanță, dar împănat cu fraze în limba-i maternă, îi "fascinează" pe occidentalii stupizi și nici deruta indiencelor din piață, care, în Anglia, nu mai pot negocia prețurile ca la ele acasă. La indieni, melodrama, panica din nimic, afișarea spiritului de grup, de clan, dar și micile răutăți pe față sau pe la spate sînt la ele acasă. Ce ni s-a părut ciudat pentru lumea indiană din zilele noastre, plină, în mod
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]