62,720 matches
-
o probabilitate ridicată de a cădea în sărăcie extremă chiar dacă în viețile lor intervin doar mici șocuri deoarece „au economii reduse pentru a putea face față situațiilor de viață negative, capital social redus pentru a mobiliza resursele în situații de criză etc.” (Sandu, 2003, 17). 3. Săracii temporar. Multe studii subliniază faptul că sărăcia este strâns legată de ciclurile de viață sau de anumite evenimente negative ce au loc în viața individului, dar că aceste situații pot fi doar temporare, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1999 - - 7,4 2000 EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mortalitatea. În cadrul orașului analizat, mortalitatea a înregistrat variații între 4,4‰ în 1966 și 10,9‰ în 1996. Tendința generală a acestui indicator este să crească, motivele fiind îmbătrânirea populației și criza economică cu care se confruntă Feteștiul. În tabelul 3 se observă că rata mortalității are valori mai scăzute în comparație cu cea la nivelul județului sau al țării. Aceasta se menține în jurul valorii de 7-8‰ din 1967 până în 1993, după care crește
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
industriale, fabrici de confecții și de conserve etc. Această evoluție a atras mai ales femeile tinere în spațiul activității economice publice, ceea ce le-a modificat mentalitatea legată atât de statutul lor social, cât și de independența materială dobândită față de soț. Criza locuințelor în mediul urban în primele decenii ale regimului comunist a provocat conflicte dure pentru obținerea unei „repartiții” de casă; repartiția se făcea prin intermediul fabricii, deci femeile deveneau adesea titulare, devenind astfel „cap de familie”. Independența materială și egalitatea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
individului se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile, supunându-se până la sfârșitul experimentului. Incapabili să se revolte contra tiraniei experimentatorului (acesta îi trata cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
general și publicitatea imobiliară, impozitarea venitului global, asigurarea sănătății etc.). Există oportunități mari pentru sectorul TIC, în general, și, mai ales, pentru sectorul TI. TI, respectiv TIC pot contribui decisiv la rezolvarea multelor probleme, în condiții apropiate de o adevărată criză de sistem existentă, prin îmbunătățirea tehnologiilor managementului statului la nivel central și local. Aceasta implică prioritizare și planificare riguroasă a acțiunilor, ținând seama de toate condiționările care intervin și de restricțiile introduse de limitarea resurselor ce pot fi alocate. Problema
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Cuvânt înainte Fenomenul globalizării și cel de criză economico-financiară ne pun în față noi provocări în cercetarea economică, inclusiv din punct de vedere al teoriei economice, iar exemplul României, în contextul regional și european, angajată deja în ample procese de convergență în pregătirea trecerii la moneda unică, este
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Financiare și Monetare - Victor Slăvescu, din Academia Română și cadre didactice din învățământul superior românesc. În acest fel dorim să aducem un modest aport la înțelegerea evoluției economiei reale și a impactului politicilor macroeconomice asupra dezvoltării micro și macroeconomice, în contextul crizei economico-financiare actuale. Lucrarea se adresează tuturor celor care doresc să cunoască un punct de vedere neutru privind problematica evaluării impactului politicilor macroeconomice asupra economiei reale, mai ales în condiții de „stres” induse de efectele negative ale crizei economico-financiare. Aducem mulțumirile
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
macroeconomice, în contextul crizei economico-financiare actuale. Lucrarea se adresează tuturor celor care doresc să cunoască un punct de vedere neutru privind problematica evaluării impactului politicilor macroeconomice asupra economiei reale, mai ales în condiții de „stres” induse de efectele negative ale crizei economico-financiare. Aducem mulțumirile noastre, și pe această cale, conducerii Institutului Național de Cercetări Economice și Secției de științe Economice, Juridice și Sociologie din Academia Română, care au acceptat includerea proiectului „Evaluarea impactului politicilor macroeconomice de tip anticriză asupra economiei reale” în
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
continue, în perioada de transformări sistemice de la o economie centralizată la una liberalizată. Acest tip de reforme puteau să confere economiei naționale o mai mare și eficientă flexibilitate în adaptarea subpiețelor interne la impactul indus de efectele externe adverse. Actuala criză economică, prin care trece România, reflectă faptul că s-a amânat aplicarea unor importante reforme structurale, care trebuiau inițiate de stat, din motive de credibilitate și costuri, iar nerealizarea acestora a făcut ca, inclusiv efecte de conjunctură ciclică ale crizei
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
criză economică, prin care trece România, reflectă faptul că s-a amânat aplicarea unor importante reforme structurale, care trebuiau inițiate de stat, din motive de credibilitate și costuri, iar nerealizarea acestora a făcut ca, inclusiv efecte de conjunctură ciclică ale crizei economice, să fie percepute mai acut. Dincolo de motivația politică a întârzierii nepermise a unor reforme structurale, se observă la nivel macroeconomic lipsa unui mix eficient de politici economice, care nu se susțin reciproc până la finalizarea unor obiective prioritare, iar de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
economică robustă, când în mod normal ar fi trebuit create rezerve pentru preîntâmpinarea unor șocuri asimetrice, cu apariție normală în ciclul economic; un astfel de comportament a făcut extrem de dificilă o relaxare a politicii fiscale, ca un eventual răspuns la criza economică actuală, ca să nu mai vorbim de stimulente directe; b. creșterea peste optim a dimensiunii sectorului public, în condițiile unei economii de piață, unde este de presupus și s-a demonstrat că principalul motor al dezvoltării a fost preluat de către
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
economii de piață, unde este de presupus și s-a demonstrat că principalul motor al dezvoltării a fost preluat de către sectorul privat; de regulă ajustarea sectorului public în fața șocurilor asimetrice este mai greoaie decât cea a sectorului privat, iar actuala criză economică a demonstrat pe deplin această inadaptabilitate a sectorului public, cel mai reticent la reforme; c. neajustarea politicii de venituri în sectorul bugetar a alimentat o mare parte a excesului de cerere agregată, determinând ca diferența între creșterea economică efectivă
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
în mix-ul de politici economice, face ca în prezent cele mai favorabile condiții monetare, din ultimii 20 de ani, să nuși poată îndeplinii rolul de stimulare a creditării și implicit a economiei reale. Cererea privată sub-dimensionată, ca efect al crizei economice interne și internaționale, nu a putut fi completată de cererea sectorului public, resursele acestuia fiind afectate de politica bugetară prociclică. Opțiunea pentru economia de piață consacrată prin Constituție, continuă să omită, ca bază de impozitare, ceea ce este firesc să
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
fiscale cu însuși sistemul politico economic, consfințit prin Constituție, și, în consecință, cu venituri la bugetul public, sub standardele modelului social economic european. 1.4. Cerințele unui mix adecvat de politici macroeconomice Nevoia unei viziuni se manifestă pe fondul unei crize economice locale, oarecum decupate din contextul internațional, cu efecte persistente care demonstrează inconsistențe ale politicilor economice interne de durată. În același timp, aplecarea asupra unei viziuni, într-o astfel de etapă, poate fi considerată o provocare, nu neapărat din perspectivă
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
din necesitatea reconfigurării unui mix de politici economice fiscal-bugetare și monetare, conforme regulilor de funcționare a economiei și modelului pentru care s-a optat politic. Gradualismul în măsurile de natură să reconfigureze acest mix de politici, pornește de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios. Ipotezele teoretice fiind parcurse
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
funcționare a economiei și modelului pentru care s-a optat politic. Gradualismul în măsurile de natură să reconfigureze acest mix de politici, pornește de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios. Ipotezele teoretice fiind parcurse, urmează să fie stabilite ipotezele metodologice ale unei posibile viziuni ale mix-ului de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
pieței. Inconsistența menționată dintre politica administratorului și sistemul administrat, nu poate fi rectificată decât prin reforme, privite ca obiective absolut necesare ale măsurilor pentru o nouă viziune a unui mix de politici macroeconomice. Punctul de pornire fiind recesiunea economică și criza financiară, reformele structurale profunde trebuie începute, cel puțin, din stadiul măsurilor pe termen mediu și continuate pe termen lung până la soluționarea lor. Reforma politicii fiscale trebuie începută cu reconceptualizarea bazei de impozitare în raport cu tipul de economie, resursele statului și prioritățile
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Cuvânt-înainte Apariția efectelor negative ale crizei economice și financiare a condus la nevoia analizei detaliate a indicatorilor semnal privind caracterul politicii fiscal-bugetare mai ales în țările în dezvoltare unde politicile au fost în mod preponderent prociclice. Îmbunătățirea modelului de guvernanță economică la nivelul Uniunii Economice și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la modul principial, deocamdată, urmând a fi fundamentată o metodologie specifică) care să ia în calcul problema arieratelor, anumite impozite introduse temporar ș.a. Capitolul trei furnizează analiza modului în care răspund decidenții de politici fiscal-bugetare din România provocărilor determinate de criza economică și financiară, estimând o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare. Mi-am propus testarea reacției soldului bugetar actual/soldului bugetar structural la șocurile manifestate de nivelul gradului de îndatorare publică, decalajului de producție, inflație, performanță guvernamentală și stabilitate politică precum și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se încheie cu formularea de recomandări privind creșterea eficienței politicii fiscal-bugetare și implementarea unui sistem de menținere a indicatorilor macroeconomici pe o traiectorie sustenabilă, în conformitate cu angajamentele României în fața organismelor internaționale. Capitolul 1 Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Criza economică și financiară a influențat puternic România, obligând-o la efectuarea unei ajustări fiscale largi (de 1,8% din PIB pe deficitul bugetar structural, medie anuală) - una dintre cele mai ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de 1,8% din PIB pe deficitul bugetar structural, medie anuală) - una dintre cele mai ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor de contagiune, cauzalitate cumulativă și celui de turmă în economia românească s-a suprapus unei crize interne, determinate de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor de contagiune, cauzalitate cumulativă și celui de turmă în economia românească s-a suprapus unei crize interne, determinate de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de spațiu fiscal trebuie să se facă în perioadele de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
capacitatea de utilizare. Autorii aplică acest model pe 10 țări, SUA și Zona Euro, și arată că pot exista numeroase incertitudini în legătură cu metodele de estimare a PIB potențial. Pe de altă parte, o altă concluzie importantă este aceea conform căreia criza financiară a condus la o reducere, în unele cazuri substanțială, a PIB potențial. Revenind la calculul deficitului bugetar structural, Altăr et al. (2010b) estimează soldul bugetar structural pentru economia românească, studiu realizat pentru perioada 1998-2008. Autorii utilizează două metodologii de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
egală cu 0,285 și, respectiv, 0,290. Magnitudinea componentei ciclice a soldului bugetar este aproximativ 1% din PIB. Autorii concluzionează că după o îmbunătățire constantă, soldul bugetar structural s-a înrăutățit în 2007 și 2008, și ca urmare a crizei financiare curente. Capitolul 1. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România „Deficitul structural poate fi privit astfel ca un indicator de măsurare a gradului de discreționarism manifestat la nivelul politicilor fiscale și bugetare adoptate, altfel spus, modificările deficitului bugetar
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
absorbției interne, proces care a cauzat o triplă îngrijorare. Prima a fost determinată de volatilitatea ridicată a surselor de finanțare a creșterii economice. Deîndată ce intrările de fluxuri de capitaluri externe s-au redus (ca urmare a incertitudinii determinate de criza financiară internațională din 2008), la începutul anului 2009 (aprilie) România a fost nevoită să apeleze la împrumuturi printr-un acord stand by încheiat cu creditori internaționali - Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială în valoare de 20 de miliarde de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]