61,456 matches
-
Și totuși! Pentru că regizorul nu are structură de "rău", gustul final al filmului e unul stenic: viața asta, așa păguboasă cum e, are ceva de carnavalescă sărbătoare! Contabilizînd, ca la școală, "ce explică succesul Occidentului", ar fi de reținut, deci: tema, construcția, umorul. Și, îmbrăcînd totul, voința de autenticitate. Capitol vast, la care intră imaginea (Vivi Drăgan Vasile), scenografia (Eva Szantai), costumele (Ana Ioneci), sunetul (Andrei Pap); aflăm din caietul program că la coloana sonoră s-a lucrat cinci luni; un
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Ion Simuț Nuvela Catastrofa a fost plasată de exegeții operei rebreniene printre cele mai bune scrieri ale tînărului prozator, alături de Hora morții și de Ițic Ștrul, dezertor - toate trei axate pe tema războiului și toate trei aparținînd aceleiași perioade de creație, anii 1915-1920, cînd scriitorul definitiva ultima versiune a romanului Ion. Împreună, toate trei au apărut într-un volum din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
aceste informații utile ca situare de istorie literară le-am cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni pe timpul primului război mondial puși în situația de a alege între fidelitatea față de statul austro-ungar și dezertarea la românii de dincolo, situați pe frontul opus. Citită mai cu atenție, nuvela Catastrofa ne relevă
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate morții. Una din temele majore ale nuvelei ar putea fi insensibilitatea unei victime la teroarea istoriei. Scriitorul subliniază de repetate ori ideea de "viață tihnită" pe care o ducea David Pop în Năsăud și stăruia să o ducă și pe front, ca și cum nimic nu
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
lui David Pop, Liviu Rebreanu cercetează în primul rînd, în deplină consonanță cu spiritul prozei moderne, condiția deplorabilă a individului masificat și abia apoi relevă, numai ca pe o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Iată de ce cred că e greșit să spunem - pe baza unei lecturi politice exclusiviste - că Pădurea spînzuraților preia și dezvoltă premisele enunțate în Catastrofa: pentru că profilul personajului e total diferit (Apostol Bologa nu-l reeditează pe David Pop) și pentru că tema de profunzime nu e aceeași. E adevărat însă că nuvela Catastrofa ocupă un loc privilegiat printre scrierile rebreniene pregătitoare pentru Marea Operă.
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de-a dreptul antologice, se insinuează destule de un nivel cu totul irelevant. Riscul major al unei publicații tematice - de fapt riscul oricărei acțiuni cu o tematică bine precizată în prealabil - este acela de a sacrifica valoarea pentru a salva tema. Din această pricină tematica însăși poate suferi un grav proces de diluție, ajungîndu-se, finalmente, în situații cu totul paradoxale în care, prin exces, ea devine un factor de autosubminare. într-o asemenea situație, problema fundamentală rămîne păstrarea unui echilibru stabil
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
această pricină tematica însăși poate suferi un grav proces de diluție, ajungîndu-se, finalmente, în situații cu totul paradoxale în care, prin exces, ea devine un factor de autosubminare. într-o asemenea situație, problema fundamentală rămîne păstrarea unui echilibru stabil între temă și nivelul tratării ei. Chiar dacă Grai nu se găsește acum într-o situație critică, de multe ori proximitatea pericolului este reală și amenințătoare. Dincolo de elanurile construcției și de fascinația pentru sunetele rare și pentru bucuriile tactile, mare grijă la colaboratori
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
ta uitare: "Uitarea se află în uitare/ precum o iubire în altă iubire./ Aș vrea să-mi smulg din piept o umbră, să uit o uitare". După războiul civil, Cernuda se exilează, mai întâi în Anglia, apoi în Mexic. Vechile teme romantice de până atunci: dragostea, nostalgia, singurătatea, frumusețea efemeră și trecerea implacabilă a timpului capătă intensități noi și note tragice. Se accentuează dorul paradisurilor pierdute: primul este Andaluzia natală, al doilea este un paradis păgân: Grecia antică, a timpurilor când
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
ce ți-a mai rămas în memorie, concret, după un timp, dincolo de diagnosticul abstract. Diagnosticul, în cazul Occidentului, ar include simțul replicii, dialogul spiritual, construcția sofisticată (aceeași poveste e reluată de trei ori, cu virtuozitate regizorală, din trei unghiuri diferite), tema "tineretului debusolat și sceptic"față cu străvechiul mit autohton al salvării prin "plecare". Dintr-o memorabilă galerie de personaje: un tînăr absolvent de silvicultură, sărac și cumsecade, jucat de Alexandru Papadopol cu aerul lui de dezorientare atașantă; o educatoare decorativă
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
fugar (subiect de reportaj post-revoluționar în revista Poliției, la rubrica " Despre viață, cu cărțile pe față"), îl vezi pe Dorel Vișan întrebîndu-și musafirul de culoare: "Voi cum înmulțiți bananele?"(la care omul, încurcat, răspunde că habar n-are). E o temă de gîndire, pe care filmul o lasă în suspensie: chiar, cum s-or fi înmulțind bananele, de vreme ce sîmburi nu au? Aștept un e-mail clarificator din Africa.
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
o criză a teatrului și imediat am jucat spectacolul de vreo zece ori; la Chișinău, am avut sali de 400-500 de spectatori, sala era arhiplină, iar afară vreo 200 de oameni, toți tineri, încercau să intre la spectacol, era o temă care îi privea. Asta la Chișinău. Pentru turnee sîntem susținuți de Organizația Internațională pentru Migrație și de Departamentul pentru Dezvoltare al Elveției care a cumpărat acest spectacol ca să-l prezentăm în restul Moldovei. Acolo publicul era cu totul altul și
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
alese publicat în 1995. Iar dacă se va ivi vreun prilej în viitor, nu sunt sigură că voi rezista tentației. LV. Vertical e un poem care, după cum afirmi, te 'eliberează de definiții' prin faptul că adună într-un vers toate temele majore ale poeziei tale: "Evreică, poetă, femeie." Ai un aer de verticalitate eroică în tot ce scrii. Am sentimentul că pui șira spinării înainte de chiar arta poemului, pe care ești sigură și pe care nu o declari niciodată. Poezia ta
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
norocul' care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul 21. îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu." Ți se schimbă valorile cu timpul? îți adaptezi temele vârstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Ai încercat să transferi această mobilitate și asupra poeziei pe care o scrii? încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
vârstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Ai încercat să transferi această mobilitate și asupra poeziei pe care o scrii? încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) - deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată. Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia - dar am încercat de când mă știu
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
ori./ Scrisori de la tata. Iz/ de piele și pudră, care, de atunci/ încoace înseamnă feminitate,/ iubire, îngrijorare, război." Pe măsură ce trec anii, poezia ta e mai fermă, mai clară, mai adâncă. Acest mic poem face cât un roman. Conține mai toate temele tale predilecte. Am să aleg una pe care încă n-am discutat-o: războiul și holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? E oare vreo legătură între spaima de îmbătrânire, de singurătate
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
întinse fragmente din Limba română. Origini și dezvoltare, un volum al conf. dr. Maria Cvasnîi Cătănescu de la Editura Humanitas (1996), la origine un curs universitar. Cu foarte rare cuvinte sau sintagme în plus ori în minus, textele coincid. Chiar și temele indicate de dna Rogalski se regăsesc uneori în cartea dnei Cătănescu. Interesant este că, dacă la dna Cătănescu, temele comportă și întrebări, care să-i stimuleze pe cei care folosesc manualul, la dna Rogalski nu există așa ceva. Deși recomandările ministerului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
1996), la origine un curs universitar. Cu foarte rare cuvinte sau sintagme în plus ori în minus, textele coincid. Chiar și temele indicate de dna Rogalski se regăsesc uneori în cartea dnei Cătănescu. Interesant este că, dacă la dna Cătănescu, temele comportă și întrebări, care să-i stimuleze pe cei care folosesc manualul, la dna Rogalski nu există așa ceva. Deși recomandările ministerului sînt clare în această privință. (Dna Rogalski le mai încalcă și oferind, pe șest, unele repere de interpretare a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din presa noastră sînt de obicei alarmante ori triste, să răsfoim și o revistă de prin alte părți: Le Magazine littéraire (octombrie). E un număr despre Emile Zola (1840-1902), de la moartea căruia s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
scriitorii altfel decît noi: centenarul morții romancierului naturalist nu s-a limitat la articole festive, el a însemnat încheierea cîtorva excepționale ediții, a unei biografii în trei volume (3000 de pagini în total!) și, în general, o dezbatere națională pe tema valorii actuale a operei. Între alte interviuri, texte, analize, Le Magazine littéraire publică o notă plină de haz, dar și de învățăminte despre posteritatea lui Zola. La moartea lui, probabil prin asasinat, nu se stinseseră ecourile Afacerii Dreyfuss. Scriitorul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
materie" pe care s-o asigur. Era vorba de începuturile literaturii moderne, pentru care nici un alt coleg nu manifesta preferințe. Pe de altă parte, dispuneam de o formație istorică absentă la ceilalți și-mi făcusem lucrarea de licență pe o temă legată de secolul al XIX-lea (controversele privind originea și evoluția culturii române moderne). Nu neg existența unei anumite identificări cu "tipul" intelectualului pașoptist, mai degrabă decât cu unul sau altul anume dintre reprezentanții săi. E însă normal să te
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
cele folosite în România și, probabil în toate fostele țări socialiste. Ar trebui realizat un studiu de literatură comparată pentru urmărirea circulației motivelor și imaginilor "literare" prin lagărul socialist. Sentimentul pe care l-am avut a fost că formulele și temele au fost stabilite la Moscova și transmise de acolo tuturor țărilor satelite. Iată câteva exemple referitoare la evenimentele din 17 iunie 1953: - "guvernul Adenauer este "expresia celor mai reacționare cercuri ale imperialismului"". - "regimul Adenauer se teme atât de mult de
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
presupuse istorice, lumea de dincolo, de la mituri care autentifică sau dau substanță unei filosofii, la altele care lămuresc misterele naturii: acest "manual științific" sistematizează "istorii" bine sau foarte puțin cunoscute, altminteri adunate după criterii arbitrare. Chiar și simpla înșiruire a temelor din miturile africane, amerindiene, celtice, chineze, creștine și gnostice, egiptene, greco-romane, hittite, indiene, japoneze, mezoamericane, nordice, polineziene, siberiene etc. pune ordine în marile întrebări, ridică întrebări comune. De pildă, întrebările care survin asupra Creațiunii (E mitul personal sau impersonal? Linear
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
modele etice etc. "Rezumatele" expuse de Michael Jordan sunt uneori aride, greu de citit pentru cine nu știe povestea, alteori însă ajung la o concentrare șlefuită și foarte utilă. Nu în ultimul rând merită evocate frumoasele citate alese pentru ilustrarea temelor, altminteri greu de găsit și utile literatului. Iată, de pildă, tăblița IV mesopotamiană prin care Erra, zeul războiului, i-a convins pe locuitorii Babilonului să pună mâna pe arme: "Cel neștiutor într-ale armelor să-și scoată pumnalul din teacă
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
redactor la Dagens Nyheters, cel mai important cotidian din Stockholm. Între 1998 și 2000 a fost bursier la Getty Research Institute din Los Angeles. Umanistul Stefan Jonsson se întrevede în toate cele patru cărți scrise pînă acum, care au ca temă comună omul prins în lanțul determinărilor politice și sociale. De un succes deosebit s-a bucurat Världens centrum. En essä om globalisering (Centrul lumii. Eseu despre globalizare) apărută la Editura Norstedts, în 2001. Cînd l-am cunoscut la Wissenschaftskolleg din
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]