6,663 matches
-
Cei pământești N-am atârnat pe ziduri Pe piatra nici unui templu, Icoane să-mi aducă aminte Doamne, Că mă vezi, Și nu te-am preamărit Tu, Cu semnul sfânt prin care, Ce mi-ai dat cununa de mucenic, - De la Isus încoace - Știi bine O parte-a turmei Tale Că n-am cerut răsplată, Ne recunoaștem frații Cum n-am cerut dovezi. Legați de-același rit. MIHAI CRUCEANU, N. BUDURESCU, I. M. RAȘCU Din grupul de la Vieața nouă, M. Cruceanu se remarcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai târziu, aproape întreg, în Viața românească, a apărut în volum în anul 1909. De atunci a trecut mult. Poate că unele aprecieri au suferit modificări, mai ales din cauza luminii orbitoare aruncată de război asupra întregii noastre istorii de la 1848 încoace. Poate, deci, entuziasmul pentru generația de la 1848 s-a mai temperat și comprehensiunea pentru atitudinea antiliberală s-a mai lărgit. Constatările însă și explicările mi se par valabile și astăzi. Așadar, dacă ar fi ceva de retușat în acest studiu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ușura stilul, vreau să zic înțelegerea acestui studiu, cugetat multă vreme, dar, din pricini cu totul personale, scris foarte repede. Trebuie să adaug că, cu privire la politica lui Caragiale, ar fi trebuit de remaniat și completat capitolul respectiv, pentru că, de la război încoace, mă conving din ce în ce mai mult că acest om a văzut mai bine decât oricine în realitatea noastră socială din veacul al XIX-lea. Dar acest lucru îl voi arăta altădată* . Cu toate că de când am tipărit acest studiu unii din scriitorii citați (după
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cu toate că de când am tipărit acest studiu unii din scriitorii citați (după vechile ediții Socec) au apărut în ediții noi, mai accesibile publicului (e vorba de Negruzzi, Alecsandri, Odobescu, Maiorescu), iar operele altora, răs-pîndite în publicații periodice, au apărut de atunci încoace în volum (Russo, întrucîtva Kogălniceanu), am lăsat totuși citațiile neschimbate, pentru că adaptarea lor la edițiile noi mi-ar fi dat o muncă disproporțională cu folosul cititorilor. Iar întru cât privește pe Russo, citarea de-a dreptul din revistele și ziarele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și la tăcerea bucureșteană"2. Așadar, după mărturisirea dlui Maiorescu, după scrisorile lui Alecsandri, "Junimea" a fost sfătuită de Alecsandri. Dar Alecsandri nu era decât unul dintre reprezentanții spiritului critic moldovenesc. Și, dacă studiem cu atenție mișcarea culturală de la 1840 încoace, vedem că inițiatorul acestui curent critic e M. Kogălniceanu, iar teoreticianul e A. Russo. V. Alecsandri a fost fără îndoială influențat de aceștia și în teoriile lingvistice, poate mai mult decât în privința literaturii populare, a fost influențat, doctrinizat de către primul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că, aiurea, declară că reîntoarcerea la trecut e imposibilă și utopică, dar face toate sforțările ca să dovedească cum că constituționalismul n-a fost introdus de liberali, ci de boieri, la 1859, și de conservatori, la 1866, că reformele de la Unire încoace (adică reformele cele "rele"... completarea forme-lor noi!) au fost făcute de conservatori 1, în sfârșit, așa cum fac și azi ziariștii de partid, când vor să arate că partidul lor a făcut totul. Dar atunci pentru ce teribila luptă a lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și nu ca predecesorii lor ardeleni. Progresul artistic e general la toți romî-nii, indiferent de conținutul ori de tendința operei lor. Acest progres e un fapt câștigat pentru toate școlile literare, pentru toate genurile, din toate părțile românimii. De la 1900 încoace (Sadoveanu, Goga, Agîrbiceanu etc.), Ardealul și Regatul se întîlnesc, sau, mai just, literatura din Ardeal rămânând ca și mai înainte (căci condițiile de acolo nu s-au schimbat), literatura din Regat, sau o bună parte din ea - cea care caracterizează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l stârnește la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în sociologie. De la Ibrăileanu încoace, o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o desfășurare continuă de silogisme în care o eroare politică nu-i decât o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă, cum s-ar părea, spiritul lui Maiorescu. Cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Cultivarea personalității în școală (atât în cea de masă, dar, mai mult, în învățământul special) se lovește de mari greutăți (pe care le vom discuta la momentul oportun), în primul rând datorită concepțiilor egalitariste impuse în cultura europeană de la 1789 încoace. Aceste concepții s au revigorat în secolul XX, atât prin violența comunistă, cât și prin bunele intenții, prin tendința de hipercorectitudine (politică!) a democrațiilor occidentale. Să nu uităm, însă, zicala care spune că drumul spre Infern este pavat cu bune
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să se îndoiască de alegerea sa divină și de misiunea-i profetică”; * „Prin propria sa natură, voința omenească nu este liberă să facă binele”; „După cădere, nu se mai poate vorbi de «liber arbitru», căci ceea ce domină omul de atunci încoace este egocentrismul absolut și urmărirea furioasă a propriei satisfacții”; virtuțile morale nu se dobândesc prin educație (aristotel). Binele, cu sau fără grație, „nu a contribuit niciodată la salvarea sufletului”. Doar credința în sine, naIVĂ, totală, asemănătoare cu cea a copiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sunt foarte clar instituite. Trebuie să fii suficient de bogat, să ai nevoie de ajutor în muncă și să fii în măsură să-ți onorezi toate obligațiile de bărbat și de soț. un exemplu de poligamie intens mediatizat din 2001 încoace este cel al lui Osama Bin laden. Celebrul lider al organizației al-Qaeda ar fi fost căsătorit cu 11 16 femei, dar numai cu patru dintre ele în același timp. Cifra patru este instituită ca număr maxim de soții în islam
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Pasul greșit - "mîndrie de copil"; "umbre ale oamenilor"; "adîncul suferinței/restriștii"; "veacuri de căință"; "existență negativă"; "agonii de nedescris"; "un iad etern al reflecției" ce-i așteaptă pe cei vinovați. Memoirs of a sad dog / Memoriile unui cățel trist - "zvîrlit încoace și-n colo de nenorociri, precum șuvoiul morii cei de apă"; "munții cei negri"; "bărăganul brun-întunecat"; "nori negri"; "coline ale morții"; "suferința suferințelor"; "marginea sărăciei"; "chingile curiozității"; "Don-Quichotismul literaturii"; "iarna adversității". Cutholf. Translated from the Saxon / Cutholf, tradus din saxonă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nostru, îmbrăcat în haine albe ca în ceasurile de urgie, se adunaseră uniți Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Radu Mironovici și Corneliu Georgescu, cei care străbătând seria închisorilor, au purtat pe umerii lor toată greutatea mișcării naționale de cinci ani încoace. Rugăciunea La ora 10 am plecat toți în costum național, cu căciulă, cu zvastica mare în dreptul inimii, în coloană de marș, direcția Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a oficiat o rugăciune pentru pomenirea sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fenomene atât de diferite ca proliferarea asfixiantă a regulamentelor de sănătate publică, sau obsesia poluării, sau disciplina exprimării publice în regimul numit "politic corect", pentru a nu mai vorbi despre centralitatea ministerului de Interne în guvernele republicii de un deceniu încoace. Mai mult ca niciodată "libertatea constă în a face tot ceea ce nu face rău celuilalt" ceea ce are drept consecință că ceea ce este posibil să faci, inclusiv să spui, este din ce în ce mai circumscris și, proporțional, crește și se aprinde sentimentul a ceea ce
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
aprinderea și stingerea becurilor de ceva anume, să găsească o regulă. Al doilea experiment: imaginați-vă o pantomimă în care un individ își scoate câinele la plimbare. Mâna îi este întinsă cum ar ține lesa câinelui. Când mâna se mișcă încoace și încolo parcă vedeți câinele care se tot mișcă mirosind câte ceva pe trotuar. Cu toate că cele mai animate elemente sunt câinele și lesa, ele nici măcar nu există. Imaginația umple golurile și astfel se întregește ideea. Așa se întâmplă și când asociați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
coborârea de pe roata renașterii. Culmea transei sale a fost Trezirea, starea de atotcunoaștere. „Din creștetul lumii în jos el nu a putut găsi nici un «sine». Ca și focul, atunci când combustibilul este complet ars, s-a liniștit. Pământul s-a mișcat încoace și încolo ca o femeie beată de prea mult vin [...] și tobele puternice ale tunetului au răsunat în aer. O boare plăcută adia blând, ploaia cădea dintr-un cer fără nori, florile și poamele cădeau din copaci înainte de vreme - în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman Ș-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați, Dar cea mioriță, Cu lână plăviță, De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
zile-ncoace Gura nu-i mai tace, Iarba nu-i mai place. Mioriță laie, Laie bucălaie, De trei zile-ncoace Gura nu-ți mai tace! Ori iarba nu-ți place, Ori ești bolnăvioară, Drăguță mioară? Drăguțule bace, Dă-ți oile-ncoace, La negru zăvoi, Că-i iarbă de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
doi copii mici când a fost arestat socru-meu și urma să ne trimită judecătoria sentința. Primăria renunțase, de fapt, nici n-avea ce face cu un sfert din casă și cu jumătate din teren... Cum ați simțit din ’89 Încoace că sunt priviți foștii deținuți politici În România? Din punctul ăsta de vedere, am rămas cam dezamăgit. Dacă pe timpul lui Iliescu și ai lui nu mă așteptam să ni se facă cine știe ce privilegii, credeam că ăștialalți o să fie altfel... S-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trăgea câteva palme așa, că te cunoaște... Și după aia zicea: „Ca să n-adormi! Și acuma futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, treci la treabă. Să-mi spui mie cutare și cutare. Scrie!” După ce scriam eu ceva și nu știu ce, așa... „Dă Încoace! Ai Început să bați câmpii, aaa?” „Păi, atâta știu”... „Nuuu, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii, nu așa! Uite ce declară ăsta!” Bineînțeles că unele le inventa, ca să-i meargă lui ancheta. „Bine, mă, futu-ți Dumnezeu’ mă-tii! La ora
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost șicanați și urmăriți până-n ultima clipă... Și tata a fost... Zicea: „Măi, eram o dată pe drum și mă vede secretarul de partid și zice: «Mă, ce face fecioru-tu?». «Apăi, nu știu nimic de el.» «Ia dă carnetul de cote Încoace!»”. Și i-o mai pus să dea o sută de kilograme de carne. Zicea: „Nu puteam să mă duc În altă parte, să nu mă Întâlnesc cu el?”. O avut necazuri. Fratele meu, Ștefan Man, o fost dat afară din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În timpul demascărilor? Faptul că n-ai putut să socotești, să calculezi ce urmează În clipa următoare... N-ai putut să știi când urmezi tu. Și ai auzit, și ai văzut... Dar nu prea ai avut voie ca să privești din colo Încoace... Că ce bătaie primesc prietenii tăi. Și nu știai când Îți vine rândul. Și așteptarea asta a sfărâmat nervii... În timpul nopții n-ai avut voie să dormi, numai așa, pe spate. În schimb, au fost plantoanele, și ei au avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numai patru celule pentru femei. Numa’ după cum citisem În romane, nu Îmi puteam Închipui cum poate fi În Închisoare. Știu că am intrat În subteranele acelea, că erau celulele În pivnițe... Era, cum intrai, o celulă Într-o parte și-ncoace erau altele trei... Eu am intrat În prima dintre cele trei, nu În cea care era singură. Când s-o deschis ușa... cu niște zdrăngănituri groaznice... Nu știu ce fier aveau și ce lăcate mari... Vai, nu vă spun ce impresie mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]