7,005 matches
-
închipuite ortopraxii ori de câte ori el întâlnește povești zguduitoare despre o lume inumană, imposibilă, crudă, bicisnică. În mintea idealistă a lui Gleb, se instalează frenetic dorința de a fi înrolat în armată, chemat la arme: „Și tot mai tare îl trăgea ața încolo, să se ducă și el la bătălie! Toată această luptă în numele Revoluției Mondiale era atât de nobilă, încât puteai să-ți dai viața pentru ea.” (p.86) Își dorește să intre în artilerie, de aceea își părăsește cu entuziasm soția
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la o înțelegere.” Bineînțeles, rezultatele unui astfel de tratament pedagogic nu sunt nici radicale, nici rapide, asemeni unei convertiri. Tot ce poate obține mediatorul este o rotire a refuznicului către dialog, chiar dacă dialogul va mai continua multă vreme de acum încolo pe direcții contradictorii: „Boaz i-a răspuns că nu vrea nimic de la viață, și cu atât mai puțin să fie inoportunat de tot felul de indivizi curioși să afle ce vrea el de la viață.”. Mediatorul adoptă iarăși poziția celui îndărătnic
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acaparării, continuității și supraviețuirii comunismului în România. Tot ce ni se spune despre oligarhia birocratică, metamorfozele, suplețea, bunele sale reflexe defensive, solidaritatea sa de tip tot mai evident mafiot, este de prim ordin. Sunt pagini politologice de referință, de acum încolo, am spune, obligatorie. Modul cum acest aparat a știut să confiște revoluția, să păstreze esența sistemului, să supraviețuiască și totuși să dea iluzia schimbării este analizat cu multă pătrundere și detașare. Dar și cu o dezinvoltură, probabil, iritantă pentru unii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
două țări kalem, fac excepție și să nu se strângă din cele două țări amintite dările și arenzile existente în clipa de față în cuprinsul împărăției și nici dările și impozitele sau arenzile care pot fi nou înființate, de azi încolo. Dacă cei trimiși cu misiune vor căpăta pe o cale oarecare firmane contrare, atunci ele să fie anulate, ca fiind potrivnice textului cărții de față”. Acest act de întărire a statutului juridic al Principatelor în raport cu Imperiul otoman ne-a determinat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană și starea T lupașciană ocupând un loc similar în structurile contradictorii ale realului 539. De aici încolo încep să apară diferențele. În primul rând, înțelesul pe care Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic cu cel dat de Blaga. Pentru Lupașcu, contradicția este ceva echivalent cu dualismul antagonist. Cu alte cuvinte, este vorba mai degrabă de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
degrabă, sursele acestuia pot fi identificate în societatea civilă, mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor grupuri sociale care împărtășesc în comun anumite credințe și valori, decât la nivel politic și ideologic. Ecologia politică, așa cum voi arăta mai încolo, este o consecință a mișcării civice, iar plasarea ecologismului în câmpul de bătaie al ideologiilor politice este de dată relativ recentă. Consider că, urmare a acestor evoluții pe multiple planuri a ideii ecologiste, la nivel filosofic, atât în zona discursului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asigurat de științele vieții. Totuși, dacă la o privire critică putem identifica temeiuri ale acceptabilității raționale ale unui asemenea demers, recunoaștem că îi putem asigura coerența doar într-un mod limitat, mai cu seamă de la atingerea pragului cuprinderii mediului abiotic încolo. Dacă revenim asupra listei de mai sus, constatăm că nu am reușit să propunem un criteriu unitar și cuprinzător de includere în comunitatea morală. Poate o altă strategie va avea un succes mai mare. 2.2. O problemă de meta-etică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
discuție despre binele proprietarilor lui sau al oamenilor care beneficiază de existența copacului și nici la realizarea unor scopuri ale oamenilor sau a altor scopuri fictive care îi sunt atribuite copacului 44. Noțiunea de valoare intrinsecă, așa cum voi arăta mai încolo, permite însă recunoașterea valorii unor bunuri. Astfel, am putea vorbi, așa cum face Routley, de acțiunile rele ale ultimului om, de exemplu, dacă acesta taie un copac. De aici, pe baza însemnătății morale a unor asemenea entități, se trece la recunoașterea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consecințe mai cu seamă în rezolvarea unor probleme care implică alegeri și decizii. 3. Câteva medieri teoretice 3.1. Structuri argumentative în etica mediului În construcția diverselor argumente ale eticii mediului - unele configurate deja, altele aduse în discuție de aici încolo - sunt folosite în mod sistematic și preferențial anumite tipuri de structuri argumentative. Le vom regăsi invocate sau reiterate în diverse dezbateri. De exemplu, în extinderea sferei moralității am lucrat din plin cu argumentul "pantei alunecoase". Voi propune în continuare, pornind
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
agricultură. După Naess 140, mișcarea ecologiei superficiale luptă contra poluării și epuizării resurselor și are ca obiective centrale sănătatea și bunăstarea populației din țările dezvoltate. Sesizăm aici anumite angajamente de tip critic pe care le voi analiza pe larg mai încolo. Cu totul altfel gândesc partizanii "ecologiei profunde". Potrivit acestora, ecologia presupune un nou mod de raportare la lume, o nouă viziune asupra lumii care duce la întrebări originale cu privire la ce este natura, ce este omul și asupra modului în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturii sau ale unor entități naturale, ci numai interese omenești în sfera cărora sunt cuprinse și acele entități din natură care pot influența bunăstarea omului. În acest sens, - semnalez aici în treacăt o idee pe care o voi dezvolta mai încolo, - într-o etică a datoriilor se susține că omul are datorii față de natură. Aceste datorii ar deriva chiar din obligațiile pe care oamenii le au unii față de alții. Se poate ajunge, în cele din urmă, la un argument bazat pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dar ar fi importantă pentru o discuție despre animale domestice, captivitate și animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tactil. Drenajul stabilității obligă la o înviorare improvizată întru restabilirea relației trupești cu preajma, ca și cum numai regăsirea incertă a echilibrului ar menține tonusul vital, nu și împietrirea statuară. Existența umană evocă o asemenea plajă a nemărginirii drenată când încoace, când încolo, de un exces în perpetuu frământ. Iar valul, ce juca acum la ruleta vârtejului suportul următorului pas din viața lui Ian, provenea din întâlnirea ecourilor în timp a două fronturi depărtate și extrem de turbulente: furtuna din Marea Nordului din ianuarie '53
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ce-o dezvăluie a recunoaștere; odată reperat de la capătul privitor, nodul ei gordian n-ar mai putea fi decât desfăcut de întâlnirea lor prin alunecarea făptuirii de-a lungul privirii bine țintite. După felul cum poartă atenția individului încoace și încolo, ca un mediu intim cu indici de refracție schimbători, viața socială o poate și apropia, și depărta de problema proprie. Din fericire pentru Ian, un puternic curent subcutanat îl împingea fără greș într-acolo, în derivă în raport cu ceea ce-i distrăgea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
represalii În intimitatea individului, demonetizând astfel ființa umană În numele conducătorului”. Era În 21 februarie 1990 când a publicat acest text În revista Baricada. textul e deosebit de virulent și așa vor fi toate textele pe care le va publica de acum Încolo. El denunță comportamentul dedublat, modul În care s-a construit complexul vinovăției, nefericirea „tinerilor fără aripi”, insolența lichelelor, excesele de violență acoperite de anonimat, lupta Înjositoare pentru o supraviețuire lașă, acapararea frauduloasă a puterii de către cei din umbră. Neuitând că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anul 1436 și un compromis semnat de papalitate (aceasta aprobă cehilor uzanța comuniunii sub ambele specii) pentru a fi recunoscut ca rege al Boemiei. Dar autoritatea regală a fost serios slăbită de criză, iar sentimentul național ceh constituie de acum încolo un obstacol puternic în fața expansiunii germanismului. În 1458, nu un membru al Casei de Habsburg, ci un ceh, George de Podtebrady, devine rege al Boemiei. În Ungaria, germanismul cunoaște aceeași dorință de expansiune dar și aceleași dificultăți. La mijlocul secolului al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
deoarece Raynaldus, episcopul transilvan, plecase cu oastea spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările. Același Rogerius ne relatează că devastarea acestora s-a făcut abia la retragere, în primăvara anului 1242, în așa măsură încât toate ținuturile erau pustiite și fără locuitori, și singurele semne călăuzitoare, care le arătau drumul îngrozitor de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cezar Baltag mi-a dat înapoi jumătate din bani spunându-mi „Domnule Tudoran, dumneavoastră sunteți premiat pentru debut, așa că plătiți numai jumătate din ceea ce v-ar reveni. Noi, ceilalți premiați, plătim mai mult. Așa se cuvine. Nici o grijă, de acum încolo veți avea tot timpul să plătiți mai multe mese decât vă imaginați”. Nu rareori, când am plătit o masă ori alta, mi-am adus aminte, cu o imensă nostalgie, de curtoazia protectoare și respectul pe care mi le-au arătat
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
compara, în deplină libertate, pe Zelea Codreanu cu Isus Cristos și se arăta încântat de modelul Hitler? Cum vedeți Dvs. rezistența prin cultură în anii comunismului? Până la ce punct se poate vorbi de o rezistență reală, și de la ce punct încolo - de curată lașitate? D.T.: Colaboraționismul este o temă care va continua să stârnească multe controverse. De la credința potrivit căreia, atâta vreme cât în România nu a avut loc o decomunizare așa cum a avut loc o denazificare în Germania, colaboraționiștii nu vor avea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
impresie ciudată". La rândul ei, tânăra se ferea și ea să-și arate gândurile. Seduși de farmecul lui Julien, părinții Jeannei sunt cei care înlesnesc o mai mare intimitate între cei doi tineri. Îi lasă să se plimbe încoace și încolo pe marginea falezei, să hoinărească, să schimbe confidențe. În scurt timp, Julien își face cunoscute intențiile, iar cei doi tineri sunt promiși oficial unul altuia. În societatea burghezilor mai rigizi, întâlnirile dintre logodnici nu au loc decât sub supravegherea însoțitoarelor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
era "prost" și că "personajele sunt insipide. Trebuie totuși văzut numai și numai pentru sărutul dintre Orson Wells și Joan Fontaine. Sărutul acela e magnific. Jane îi explică lui Edward că îl iubește și că-și va petrece de atunci încolo viața alături de el. Însă el crede că o face din milă. Deodată, înțelege că Jane îl iubește cu-adevărat. Atunci o prinde, trăgând-o cu o mână și ținând-o cu cealaltă. Se apleacă de la mijloc, se aruncă asupra buzelor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu mamele prietenilor lor sau cu prietenele mamelor lor [...], sau cu studentele emancipate de la "Arte" sau "Medicină", sau cu țărăncile pe care le întâlneau în timpul vacanțelor". Ca și în perioada Belle Époque, în anii '40 și multă vreme de-atunci încolo băieții se arată nerăbdători să-și piardă fecioria. Prin urmare, dacă există competiție între ei, ea se desfășoară pe terenul acesta, așa cum o ilustrează, printre atâtea alte filme și romane ale epocii, comedia lui Claude Berri, La Première Fois (1976
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se trecea prin ciur și dârmon, separând-se sămânța de cămașa ei, se îndepărta pleava. Uneori, realizam un fel de vânturare a conținutului, cânepa se oprea în grămada care aduna semințele, iar pleava o lua vântul și o dădea mai...încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și cu ajutorul unui bătător numit pilug, făcut din lemn de ulm sau de frasin
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
trăiesc departe, pe un tărîm unde crește măceșul galben. Drept este că multă lume pribegește, în zilele noastre. Turismul este un microb care "se poartă", se transmite, se dezvoltă și contaminează. Prieteni, cunoștințe, rude sau vecini se duc și vin, încolo și-ncoace, umblă, fotografiază și povestesc, se documentează la plecare și-i documentează pe ceilalți la înapoiere, împrumută sau cumpără ghiduri, iau notițe, scriu impresii și arată poze. Iar eu îndrăznesc uneori să întreb: Dar oamenii? Cum sunt oamenii pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
motorul mîrîie monoton, egal, adormitor. Aproape de o curbă neașteptată, zărim atîrnat de un chiparos... un afiș: desen primitiv, cu aspect de pictură rupestră. Atrage atenția tuturor celor ce trec pe șosea, în universala limbă a liniilor figurative, că ceva mai încolo, la marginea drumului, se închiriază cai și cămile. Pe hîrtia zdrențuită, caii par să zboare ca vîntul. Cămila are un aer cam melancolic. Încetinim Lîngă asfalt, proprietarul a trei cai și o cămilă așteaptă pe nisipul încins, în fața unui cort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]