7,890 matches
-
Händel, să meargă la teatru și operă în smoking, să-și răsfoiască volumele din bibliotecă. Mi s-ar părea o surpriză plăcută ca la restaurant vorbind cu un amic despre stilul lui Flaubert, chelnerul să intervină, rugându-ne a-i îngădui să observe că romanul lui Flaubert e prea făcut". Oare chiar era Călinescu atât de naiv încât să fi crezut în posibilitatea unei asemenea societăți culturale? Să fi avut el impresia că regatul muribund urma să devină o republică a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Da, da, Abraham Lincoln. Și toate versurile mele... clandestine, subversive, incendiare, "roșii", le-a rostit el în cimitirul de la Gettysburg. Iată, cu acest prilej, aveți și dumneavoastră ocazia să învățați istoria Americii. Primul inspector: Am impresia că mister Hull își îngăduie să-și bată joc de noi. Hull: Nici pomeneală! Întregul poem îi aparține lui. Numai refrenul e al meu. De aceea e stângaci. (De departe se aude un svon care crește). Pepper: Ăsta este cântecul tău de lebădă, Tom Hull
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Codul civil de la 1864, prin recunoașterea debitorului că nu și-a achitat obligația. b) prezumțiile relative "juris tantum", sunt cele care pot fi răsturnate prin proba contrară, fie mai ușor, fie mai greu. Asemenea prezumții au putere doveditoare vremelnică, fiind îngăduită răsturnarea lor prin orice mijloace de probă, chiar și prin simple prezumții ale omului, ori prin martori. Sunt cele mai numeroase, întrucât regula este caracterul relativ al prezumțiilor legale. Dintre prezumțiile relative amintim: prezumția de bună credință "bona fides presumitur
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Șamanism, și alte cărți, printre care: Le mythe de l' eternei retour, Le sacre et le profane, Aspect s du mythe etc. Catedra de Istoria religiilor de la Universitatea din Chicago, la care am fost chemat în toamna 1956, mi-a îngăduit să realizez, cu anumite modificări, proiectul pe care-1 între văzusem în acea noapte din septembrie 1940. Am renunțat la volumul de bibliografie adnotată, pentru că atât în Trăite..., cât și în Histoire des croyances et des idees religieuses, am întovărășit textul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu toate rezervele ("În istorie, în opoziție cu ceea ce se petrece în natură, legile implică întotdeauna numeroase excepții care nu confirmă regula", ibidem, p. 195) este posibilă și, în limitele acestea, necesară unei periodizări. 6 "Generația este un cadru care îngăduie omului să iasă din sine însuși și să se împărtășească de la viața mai largă a comunității omenești, dar, în același timp, ea este o limită care oprește energiile umane să realizeze toate posibilitățile lor [și doar puțini creatori par să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de aur/ Din pacostea vieții-mi de faur...// Mi-a murit în pragul iernii.../ Simt frica lui Dumnezeu,/ Dar nu-i el stăpânul meu,/ Căci mă închin pământului, sfântului,/ Pe El îl simt, El mă doare,/ Pe El doar mie îngăduit să-l calc în picioare,/ Să-mi satur scrâșnirea dinților/ Când îmi blestem sângele părinților!...// Mi-au omorât mila,/ Mi-au lăsat, întreagă și mare sila;/ M'au lăsat în soare să-mi fiarbă gărgăunii frunții/ Să-mi tocesc ghioaga
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e mai adânc decât orice și o problemă de continuitate, de siguranță", Ion Caraion, "Poezie și critică", în Ecoul, anul II, nr. 201/12 iulie 1944, p. 2. 195 Ibidem. 196 "Căci poezia, dacă e sau chiar dacă nu e liberă, îngăduie o singură morală, acceptă o singură disciplină: morala îndrăznelii și disciplina curajului.", Ion Caraion, "Libertate și poezie", în Ecoul, an II, nr. 213/24 iulie 1944. 197 "De ce emoții puternice, de ce viață reală, dezbrăcată, ce ce adevăr în pielea goală
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
foaie îngălbenită, răsufla greu și aproape își pierduse vocea. Venea însoțit de o soție-protector dobândită cam prea târziu și de copilul lor, un băiețaș sfios pe care îl botezaseră Nouraș (sau Norișor!). Era probabil ultima extravaganță pe care și-o îngăduia poetul de odinioară al tuturor sfidărilor", Daniel Dimisianu, "Ana Ipătescu 15", în România literară, nr. 17/2007. 223 Constant Tonegaru, apud Ioana Diaconescu, op. cit. 224 Gaston Bachelard, Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Atitudinea de glosator am păstrat-o, nu o dată, și în paginile de „Jurnal”, bineînțeles, în forme specifice, mai subiective. în unele, chiar am inversat perspectiva și am pornit de la mine. Timpul lung de cînd stărui asupra lui Bacovia mi-a îngăduit să mi-l aproprii nu numai prin știința literaturii (sau prin alte științe), ci și prin propriile-mi experiențe de viață. M-a ajutat, de asemenea, spațiul, „țara Bacovia”, în care locuiesc de aproape 48 de ani, deși ea nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și suferinzi”.1) Vezi personajele: două măști expresive dintr-un film mut, un cuplu aflat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poeții romîni, el e singurul care te invită să-l judeci mai întîi (ca să folosesc o disociere gen Mihail Dragomirescu) cu „imaginația istorică”, nu cu „imaginația poetică”. Tot ce spune pare adevărat, de la datele meteorologice la aspectele sociale. Minciuna o îngădui sau o respingi. Adevărul, în schimb, cere confirmări. Faptul de a le fi găsit pe unele, în cercetările mele, mă determină să cred că și celelalte, pentru care nu am încă probe, există. Secretul artei lui Bacovia stă - mi se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trebuie să înăbuși orice tentație de a te abate de la profilul pe care l-ai impus. S-a dedus că ești singur, melancolic, trist, n-ai voie să umbli în grup, să jubilezi și să hohotești. Scrisul nu ți mai îngăduie să-ți arăți și celelalte părți ale firii. Cu timpul, el devine un instrument de monitorizare în mîna celorlalți. Vrînd nevrînd, îți determină comportamentul. Situația lui Bacovia e asemănătoare cu a filosofilor și moraliștilor, care trebuie să-și ilustreze cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sprijinul poporului și în dauna grupurilor de interese, ar fi însemnat, în mod necesar, demolarea capacității statului în societatea civilă. Idealul democrat al Partidului Reformei nu era numai antietatist, dar și pro-piață. Democrația era privită ca un sistem dezirabil în măsura în care îngăduia indivizilor o mai mare libertate, în timp ce ordinea pieței era acel mecanism prin intermediul căruia libertatea se obținea pe căi naturale. Aceste narațiuni erau bine garnisite cu accente anti-partide și anti-grupuri de interese, astfel încât se poate deduce că în idealul de democrației
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai ales în sensul decăderii morale. Conform spuselor lui Dušan Slobodník, deputat HZDS și președinte al Comisiei parlamentare pentru afaceri externe, activitățile opoziției puteau fi caracterizate ca o formă de furt spiritual: Avem propria noastră memorie istorică și nu vom îngădui să fim văduviți de ea de către susținătorii cehoslovacianismului și de ideea Ungariei Mari, de cosmopoliți cărora le-ar placea să jefuiască Slovacia de esența creștină și națională (Slovensko do toho!, 22 iulie 1997). Și conform deputatului parlamentar al HZDS Roman
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
qu'a donné une main française, se répète chez toutes leș nations, humbles observatrices du goût de la rue Saint-Honoré" [1990, p.97]. 389 "Ținută feminină, având în vedere limitarea mai strictă creată de cadrul de viață și de moravuri, au îngăduit variații mult mai mici decât elementele portului masculin. Abia către sfârșitul secolului al XVIII-lea costumul feminin începe să "joace"" [Huizinga, p.287]. 390 Doamnele din Niort imită modă pariziana: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues passer dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alta, să trezească și să dezvolte conștiința apartenenței comune la marea familie a neamului omenesc, precum și conștiința datoriei de a ne căuta binele și fericirea nu împotriva și în dauna celorlalți, ci în cadrul binelui și fericirii obștești. Nu ți-e îngăduit să te prezinți înaintea lui Dumnezeu rupt sufletește de ceilalți, nici într-o stare de indiferență față de ei, cu atât mai puțin în stare de vrăjmășie cu dânșii. Pe Dumnezeul cel iubitor de oameni nu-L poți numi Tată, dacă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
încununată de primul cod de legi al perioadei fanariote, Pravilniceasca Condică, redactată în limba română și greacă și promulgată în 1780. Oricât de deschis era domnul inovațiilor, venite din "spiritul filosofic" al veacului al XVIII-lea, el nu-și putea îngădui schimbări radicale în structurile și practicile aparatului de stat. Pravilniceasca Condică rămâne în spațiul juridic tradițional: ea este o sinteză între dreptul bizantin (basilicalele) firesc într-o zonă aparținând arealului bizantin dreptul consuetudinar ("obiceiul pământului"), o sinteză îmbogățită prin experiența
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
tot ce înseamnă, pentru mine, prezentul în toate articulațiile sale - politice, culturale și civice - cu acea subiectivitate potolită prin cultură și educație care, în viziunea mea, înseamnă adevărata publicistică. Și pentru că nu am nici un fel de parti pris-uri, îmi voi îngădui libertatea de a scrie ce gândesc fără a avea pretenția prostească a adevărului absolut, dar gata să mă duelez (cu floreta, nu cu ghioaga), pentru ideile mele, cu o neîndurătoare eleganță. Chiar dacă puterea cuvântului scris a pălit astăzi în fața imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dublu?" este, de regulă, discursul acestor atoateștiutori, inflexibili apărători ai neprihănirii românești, modulat în diverse registre. Cum - la o asemenea brutală și necuviincioasă insinuare - niciun membru al Casei Regale nu ar avea cum să se coboare să răspundă, mi-aș îngădui eu, necondiționat de vreun alt cod de comportament decât rigoarea istorică și onestitatea analizei comparate, să mă aplec puțin asupra acestei grile de interpretare strâmbă sau cel puțin discutabilă, în opinia mea. Ce se vede totuși la o privire obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
îngenuncheze pentru moment pe Constantin Simirad. Dar, știm de la cinematograf, urmează seria a doua din Terminator. 16 august 2009 Nu întotdeauna evenimentele editoriale sunt anunțate cu tam-tam și fast. Editurile mici, mai ales în aceste vremuri de criză, nu-și îngăduie dezmățul publicitar al oligarhilor editoriali, deși acesta este justificat, firește, de nevoile comunicării și marketingului contemporan. Piața cărții românești a făcut triste și inevitabile concesii vulgului pentru a supraviețui și, de aceea, atunci când un editor particular își asumă curajul de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bătălie electorată și la debutul celui de-al doilea cincinal băsescian: zici că ne-am întors în frumoasele vremuri ale Imperiului Roman la câtă parada de latina vulgara fac jurnaliștii și comentatorii noștri. Mai întâi însă iubite cetitor al meu îngăduie-mi acum, la începutul anului acesta, MMDCCLXIII AVC AB URBE CONDITA 2, să te salut la rândul meu, după cuviință, cu un mobilizator Ave!, și să-ți adresez căteva urări de sezon: fie-ți augurii favorabili, matroana fidelă, sestreții în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al Scânteii proletcultiste, s-a fi întrupat vremelnic aici. Vade Retro! Nu scriu aceste rânduri din vreo iubire arzătoare pentru domnul Păduraru, ci, dimpotrivă, pentru a marca deriva vezicantă a unui autor pe care l-am prețuit astfel încât îmi voi îngădui să-i prezint acestuia câteva lucruri pe care le-a ignorat sau nu le-a știut atunci când a redactat această nedreaptă și neavenită punere la punct. În primul rând, afirmația parșivă că anul 2008 ar fi anul în care domnul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
arhitecți, judecători, avocați etc., interesați de manifestările culturale să le zicem clasice, de cultura oficială, de establishment fără echivoc axiologic. Unii au ei înșiși talent artistic și, în momentele de respiro pe care profesiunea din care-și câștigă existența le îngăduie, scriu, pictează, cântă la pian, vioară ori alt instrument muzical ale cărui secrete le-au deprins și exersat din copilărie. Ce se poate face, însă, pentru cealaltă parte, majoritară, a unei societăți pentru care, dintr-un cumul de motive obiective
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tălmăcirii în literă, aproape imposibilă. Așa că mă gândesc acum că interior screen ar merge ca o metaforă la fel de potrivită, poate, precum aceea celebră folosită de Mihai Dinu Gheorghiu ("uzina vie") pentru descrierea istoricului ieșean cu ocazia unei alte aniversări rotunde. Îngăduiți-mi, deci, să decupez câteva imagini personale care pot sugera rudimentele unei abordări cinematografice (motion picture) atât de potrivite, cred, spiritului timpului nostru pentru a-l omagia, pe 12 octombrie, pe academicianul Alexandru Zub. Intram, pe la începutul anului 1979, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
încăpățânată, impulsivă, adesea străină de sine, adesea neînfrânată, nestatornică, schimbătoare, ei au trebuit să fie îndrăzneți peste măsură, curajoși, nepăsători de moarte și 120 însuflețiți de spiritul de libertate și de neatârnare, care cel mai adesea și dezbina, arareori le îngăduia să se unească” . Ne punem întrebarea dacă am fi rezistat în istorie având o altă mentalitate și o altă conștiință. Ce n-am fi făcut fără spiritul de libertate și de neatârnare? Suntem și toleranți și înclinați spre contemplare și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]