7,853 matches
-
și chefuri, Costică ? N-am orchestra mea ? râde Știrbu, după care învârte nervos din scobitoare. Ja ! Ja, pralo ! Și matale, șukarule John ? — Un poet amărât, să trăiți, domnule. — Amărâtu, amărâtu, ita, da-și permite să vină la nea Știrbu, râde țiganul. — Ei, mai bine să ne văităm decât să ne lăudăm, nu ? Că dup-aia-n loc să luăm, tot dăm. Ha-ha, san dilo ? Ăsta chiar i poiet. Apăi ia zi matale, talian bahtali, zi-ne în rime, așa, frumos, ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
inspira- ție n- are ? — Na, na, na ! Ia, hai, încearcă matale, s-auzim ș’noi ceva literatură pe strada asta uitată de lumină șî de Dumnezeu. Hai, mă, că poți, râde Cristi. — La nea Știrbu pe străduță... — Te bengav ! râde țiganul. Ia, liniște, liniște ! Ja ! și toți sunt numai ochi și urechi. — La Cățelul fără puță, când se-așază noaptea mare, și luna pe cer răsare... Iac-apar niște trăsuri ! De-nchiriat, nuuu să le furi, că departe n-ai ajunge, vine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și urechi. — La Cățelul fără puță, când se-așază noaptea mare, și luna pe cer răsare... Iac-apar niște trăsuri ! De-nchiriat, nuuu să le furi, că departe n-ai ajunge, vine Știrbu și te-mpunge. — Iaaa, râd cu mare veselie țiganii. Îți alegi una de vrei, plătești ca să și o iei, și face semn cu degetul pe obraz. Pui doi cai la fiecare, unul mic și unul mare, și-apoi... Și-apoi ? ? — Și-apoi ? Hop, îi dai bătaie ! Curse între bogătași
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Hop, îi dai bătaie ! Curse între bogătași, biciul moale să nu-l lași. Cine- ajunge înapoi, locu-ntâi, nu locul doi, da ? Scapă și de cheltuială, mândru, plin numa’ de fală, fără nicio îndoială. — Ia, mă, ăsta chiar i poiet, aplaudă țiganii, îl aplaudă și Cristi, și Fernic, iar Știrbu îl și sărută pe obraz. De unde-ai scos-o, cumetre ? îl ia Fernic la rost. — Știi cum s-a umplut în minte locul gol, când am văzut la domnu’ c-are și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și Fernic, iar Știrbu îl și sărută pe obraz. De unde-ai scos-o, cumetre ? îl ia Fernic la rost. — Știi cum s-a umplut în minte locul gol, când am văzut la domnu’ c-are și pistol ? și iar râd țiganii de mor de poanta lui Pribeagu, pe care l-au luat la inimă din prima secundă. — Na, hai, băieți, va ! Ceilalți i aici deja, na, hai să vedeți caleașca ! Și au fost poftiți imediat într-o curte mare, la câțiva
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
na, hai să vedeți caleașca ! Și au fost poftiți imediat într-o curte mare, la câțiva pași, în care erau pregătite trei trăsuri vechi, fiecare cu câte doi cai mari și negri, armăsari de-a dreptul. Cu asta se ocupau țiganii lui Știrbu de lângă Vergului, luau trăsuri nefolosite, înlocuite tot mai des de bogătași cu mașini scumpe, le dădeau jos toate dantelăriile și pernele, toate ornamentele și mai ales fierul, dacă era, le despuiau și le pregăteau pentru amatorii de curse
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
câte trei, ca în cazul lui Fernic, Pribeagu și Cristi, fiecare cotiza cu câte zece mii de lei și mai puneau toți, împreună, câte zece de pariu. Câștigătorii își luau banii înapoi, plus cei de la pariurile adversarilor, iar restul îl luau țiganii, aceasta fiind printre cele mai profitabile afaceri ale zonei. — Aaa, placi-vi caleștile mele șukare ? îi întreabă Știrbu pe toți concurenții. Mai că și zboară, să vă prindeți bine de ele, râde, nu dăm asigurări aicia. Toți erau preocupați cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea un patinoar elegant pentru amatori. Se juca teatru în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul de dulciuri care-ți lăsau gura apă și ursari care puneau urșii să danseze pe melodiile celebre ale vremii, ale lui Cristian Vasile și Jean Moscopol. Fântâni cochete, statui și monumente
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ne lași ? Cum ? ! Nu e numai decizia ta, să-ți fie clar. Și nimeni aici, între noi, nu ți-a spus vreodată ceva de rău nici măcar în glumă, știi bine că pentru noi oamenii sunt oameni, și nu jidani sau țigani sau naiba să-i ia ce mai sunt, ci oameni. — Măi Ionele, tu nu înțelegi că nu despre voi e vorba ? ! se răstește Pribeagu. Ci doar despre domnișorul Cristian și atât ! Nici despre mine, nici despre tine ! Ci doar despre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Prostia însă peste tot e crasă !“. — Fantastic ! au izbucnit toți în hohote, iar Cristi a și lăcrimat, amintindu-și de amicul pe care nu-l mai văzuse de ani buni. Tipic Pribeagu ! Tipic ! — Nu râdeți, nu râdeți, strigă un violonist, țigan. Mâine, poimâine vor fi la putere gardiștii, țara asta o ia complet pe arătură. Și-atunci or să ne execute pentru glumele și distrac- țiile astea. — Dar pân-atunci, amice, îl bate pe umăr Fernic, să bem pentru Pribeagu ! — Să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bate pe umăr Fernic, să bem pentru Pribeagu ! — Să bem ! și au ridicat toți paharele. Să bem pentru evrei ! țipă Fernic. — Să bem ! și iar au dat pe gât din pahare. Să bem pentru unguri ! — Să bem ! — Să bem pentru țigani ! — Să bem ! — Să bem pentru toți oamenii ! Să bem pentru dragoste ! Să bem pentru băutură, să bem ! Să bem pentru viață ! — Să bem ! — Și mai ales... să bem pentru femei frumoase ! Și Fernic, amețit bine, nu se abține și o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din nou să toarne pe gât. Nu vin, nu delicatese, doar tării, whisky-uri, vodci ieftine, țuici și poșirci de- ale casei, pahare după pahare pe care le stingea cu bere neagră. Iar când nu mai putea să bea, căuta țigani care au coca- ină sau opiu. În funcție de ce găsea, își continua ziua fie întorcându-se la crâșmă, plin de energie și gata iar să golească sticlele, fie rătăcind amețit, ca o legumă, prin cine știe ce parcuri, adormind lângă un copac sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dom- nilor, și dacă m-ar fi atras jazzul, m-aș fi apucat de el de la bun început. Nu acum, când e la modă. Dumnezeule, mer- geam prin țară în vacanțe și ascultam atâta folclor și lăută- rească, direct de la țigani, direct din hore, de la nunți și sărbători, iar dacă m- ar fi interesat genul, nu mai avea cu ce să se lanseze Maria lui Tănase și mă luam la întrecere cu Zavaidoc. Ca să nu mai zic că puteam să aduc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
niciun alt artist al vremii nu le-a cunoscut. Stătea așa minute bune, salutând sala, de parcă era la finalul, nu la începutul spectacolului, iar când simțea că entuziasmul se pierde și era momentul oportun, ridica mâna dreaptă, iar orchestra de țigani începea cu un tango sau un vals, precum celebrul Să cântăm de Strauss, cu versurile românești ale lui Bébé Altman : Să cântăm, să dansăm Și din viață să gustăm, Doar așa vom afla Cât de scurtă, dar dulce e ea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
știm ce facem. Avem rezer- vări pentru toată luna, pentru numele lui Dumnezeu ! — Mariane, îi spune unul dintre colegi, fugi tu și anunță-l pe frate-său, pe domnul Virgiliu, și rezolvă cu dânsul. Sigur e o neînțelegere. Acum ! și țiganul o și ia la fugă în toiul nopții, cu vioara și arcușul în mână, pe Ștefan cel Mare. Vin eu mâine la prânz și vă spun tot ce aflu. — Mâine-dimineață, mă, Mariane, unde te duci la ora asta ? Lumea doarme
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ibrăileanu la Călinescu, Îndreptându-se spre autori ruși mai „echilibrați, mai clasici”, precum Turgheniev sau Tolstoi Eram la Lugoj, pe malul Timișului, În casa stră-mătușii mele care a crescut-o pe Mama, Wilhelmina Ketzenmacher, o casă mare, cumpărată de un țigan azi, care a dărâmat-o și a construit o alta (după cum se vede, bănățenii nu au apreciat faptul că În acea clădire și În acel loc am scris cele trei romane, primele, Francisca, În absența stăpânilor și Animale bolnave; instituțiile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de ici-colo de diferite etnii agresive, de la Huni și Avari până la Rușii bolșevici sau nu, de la Turcii flegmatici și cupizi, Îndrăgostiți de fetele și feciorii noștri, la calviniștii unguri În ochii cărora, timp de câteva secole, eram ceea ce sunt azi țiganii În ochii unor Români primitivi, incapabili de a se valoriza prin ei Înșiși și care au mereu nevoie de „un altul”, evreu sau țigan, pentru a-și etala „superioritatea”! Reiau Încă o dată, până la sațietate, o idee expusă mai sus: unirea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
feciorii noștri, la calviniștii unguri În ochii cărora, timp de câteva secole, eram ceea ce sunt azi țiganii În ochii unor Români primitivi, incapabili de a se valoriza prin ei Înșiși și care au mereu nevoie de „un altul”, evreu sau țigan, pentru a-și etala „superioritatea”! Reiau Încă o dată, până la sațietate, o idee expusă mai sus: unirea tuturor Românilor Într-un stat unitar și puternic - „rupând” din poalele mantiilor celor trei mari imperii, total antagonice, nu numai fâșii importante de teren
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
peste media țării, provincia cea mai urbanizată, În primul rând datorită capitalei. Bucureștiul, dar și alte orașe, precum Brăila, port foarte activ la Dunăre, aveau o pronunțată notă cosmopolită (alături de români, procente semnificative Înregistrând, la 1930, evreii, grecii, ungurii, germanii, țiganii...). Dunărea mărginește Muntenia nu numai la sud, ci și la est. Apele fluviului Își schimbă brusc cursul spre nord, apoi, Încă o dată, spre răsărit, vărsându-se În Marea Neagră prin trei brațe care formează cea mai mare deltă a Europei. Între
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sighișoara este un vechi burg german În inima Transilvaniei. Am fost acolo pe la sfârșitul anilor ’80. În cimitir sunt numai nume germane. Dar n-am auzit nici un cuvânt german pe străzi. În casele părăsite de nemți se instalaseră familii de țigani... Revolta S-au opus românii comunismului? Cum și În ce măsură? Astăzi, opoziția este pusă În evidență. După un regim opresiv, fiecare societate Își amplifică imaginea propriei rezistențe (așa s-a Întâmplat și În Occident cu rezistența antinazistă). În fapt, pretutindeni, cei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două luni, s-a desfășurat aici o demonstrație-maraton, cu discursuri și cântece, Îndreptată Împotriva regimului Iliescu. Era lume de tot felul, dar nu puțini intelectuali și studenți. Televiziunea a avut grijă să transmită imaginile cele mai puțin favorabile (grupuri de țigani, de pildă) din care ar fi rezultat că acolo s-a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie de cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unde minoritatea respectivă reprezintă 20% din populație; fostul primar naționalist al Clujului care a refuzat să aplice legea, pe motiv că datele din 1992 nu mai corespundeau situației efective, a putut avea motive de satisfacție). Dintre minoritari, a crescut numărul țiganilor, exact cu procentele pierdute de maghiari și germani (de la 410000 și 1,8% În 1992, la 535000 și 2,5% În 2002); sporul este atât efectiv, cât și „simbolic“, fiind tot mai mulți țigani care nu se mai declară români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
satisfacție). Dintre minoritari, a crescut numărul țiganilor, exact cu procentele pierdute de maghiari și germani (de la 410000 și 1,8% În 1992, la 535000 și 2,5% În 2002); sporul este atât efectiv, cât și „simbolic“, fiind tot mai mulți țigani care nu se mai declară români, Îndrăznind să-și afirme propria identitate. Urmare a acestui joc demografic, ponderea românilor la scară națională a rămas aceeași ca În 1992: 89,5%. Ortodocși sunt 86,8%, catolici 4,7%, iar reformați 3
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
extrem a fost absorbit aproape În totalitate de Partidul România Mare (ceea ce a stimulat ascensiunea sa electorală; inițial, ultranaționaliștii se Împărțeau Între mai multe partide); este un partid care nu s-a sfiit să-și proclame deschis resentimentele față de evrei, țigani sau maghiari, ca și față de Occident. Această atitudine a adus P.R.M. destule voturi, dar și oprobriul Europei și izolarea pe scena politică. În ultimii ani, constatând impasul În care a intrat, Vadim s-a proclamat mai Întâi partizan al integrării
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
minoritare este Încă marcată de tot felul de prejudecăți (cu o tendință totuși spre normalizare: lucrurile stau mai bine În 2007 față de 1990). Adesea se spun vorbe nu prea frumoase despre unguri, uneori și despre evrei, dar cu deosebire despre țigani. Chiar pe postul național de televiziune țiganul a fost tratat multă vreme ca țigan; atunci când un țigan era implicat Într-o infracțiune sau o crimă, nu se uita să i se specifice apartenența etnică (ceea ce nu se Întâmpla În cazul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]