7,862 matches
-
închinare după slujba punerii înmormânt. Ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”(Ioan 1, 29), Mântuitorul vedea din mormânt zdrobirea inimilor ucenicilor: „Aceasta a fost noaptea de priveghere pentru Domnul!”(Ieșire 12, 42), spunea Dumnezeu la trecerea poporului prin adâncul mării ca pe uscat și ieșirea la pustie. Nu există o altă ieșire dinEgiptul stăpânitorului faraonic al acestei lumi. Jertfa Mântuitoruluipentru ucenicii Săi era doar trecere, o „curățire prin sine Însuși a pă-catelor noastre” (Evrei 1, 3). Jertfa a avut
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
coborâre” ca de laIerusalim la Ierihon, când cei dintâi oameni au căzut între tâlhari,care i-au lăsat „abia vii” jefuindu-i de averea învierii cu care mergeau spre „înfiere” , către „Pomul Vieții” (Facere 2, 9). Ca trecere pascală prin adâncul deschis în Hristos spre „scăpare”, Jertfa era trecerea spre înviere și calea către ieșirea la „pășunea” Duhului Sfânt,ca înfiere mângâietoare a Tatălui. Șovăirea pe această cale din sminteala ereziei face necesară mărturisirea credinței: „Pe această piatrăvoi zidi Biserica Mea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos ca „Ușă” de intrarepentru „ieșirea” la pășune: „Duhul nu venise căci Hristos nu seproslăvise” (Ioan 7, 38-39); „Veți cunoaște adevărul și adevărul văva dezlega din legături” (Ioan 8, 32); Jertfa era ungerea pragului desus cu sângele Mielului și descoperirea adâncului spre scăpare caadânc al inimii, locaș al Duhului Sfânt. În acest sens Iisus este „scăpare”, „izbăvire” (Ps. 17, 1).Chemarea la luarea aminte asupra ușilor inimii nu este ca în-demnul către catehumeni de „a ieși”, ci pentru ca ușile inimii să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
12) în viața Sa. Desăvâr șirea este în nașterea din duh ca „planete” ale Soarelui Hristos,pentru a nu rămâne ca „sateliți” ai lumii, unde justificarea față deunii din dreapta sau din stânga ar duce la prefacerea darurilor în„drepturi”, odată cu pierderea adâncului în Hristos, cu Care oameniise aseamănă prin Botez; „La iconomi un singur lucru se cere, să fieaflați fideli...” (1 Corinteni 4, 2-4), ca cei desăvârșiți, care au puterea„deosebirii duhurilor” (1 Ioan 4, 1) ca dar al Duhului Sfânt. Disputele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
asculta popoarele” (Matei 12, 20-21). Era calea păcii Sale, prin care se împlinea profeția: „Cu arma buneivoiri ne-ai încununat” (Psalm 5, 12). „Adevărul” Lui încinge „cu armele dreptății de-a dreapta și de-astânga” (2 Corinteni 6, 7). Tot astfel, pentru adâncul prin care trecuse poporul Său la ieșirea din Egipt, Dumnezeu a poruncit „să nuse abată nici la dreapta, nici la stânga” (Deuteronom 17, 20; 1 Regi6, 12), pentru ca în drumul său către „pământul făgăduinței” să nupiardă acel „adânc” al lepădării de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Corinteni 3, 13), căci:„Jertfa de laudă Mă va preamări și acolo este calea în care îi voi arătalui mântuirea Mea” (Psalm 49, 24). Șederea de-a dreapta este o ședere cu frică pentru a nu pierde prin „ademenire” sau „violență”adâncul lui Dumnezeu în Hristos cu care oamenii s-au asemănat cuHristos ca un botez al lepădării de sine în urmarea Sa (Ioan 12, 26).Tot sub semnul Sfintei Cruci este adresată chemarea: „Sus să aveminimile!”, prin comori adunate în cer
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
acesta toți, acesta este sângele Meu al Legii celei Noi, Carepentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei 26,26-27). Cuvintele de la Cină reluate înainte de prefacerea SfintelorDaruri pot fi comparate cu ceea ce amintea Dumnezeu poporuluidupă trecerea prin adâncul uscat al mării cu puțin înainte de dareaLegii pe Muntele Sinai, ca măsură a primirii Duhului Sfânt în Vechiul Testament; „Ați văzut ce am făcut Egiptenilor și cum v-am luatpe aripi de vultur și v-am adus la Mine!” (Ieșire 19
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
dreptatea care vine nu din Lege, ci din credință, SfântulApostol Pavel scrie: „Dreptatea din credință grăiește așa: să nu ziciîn inima ta: Cine se va sui la cer?», ca adică să coboare pe Hristos!Sau, « Cine se va coborî întru adânc», ca să ridice pe Hristos dinmorți! Dar ce zice Scriptura? Aproape este de tine cuvântul în gurata și în inima ta», adică cuvântul credinței pe care îl propovăduim.Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul și vei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mai târziu - prin mai multă sauprin mai puțină suferință. Prin această experiență, omul intră în raiulsau iadul pe care și l-a construit și pregătit încă din timpul viețiisale, prin faptele proprii. Cei care au descoperit Împărăția lui Dum-nezeu din adâncul sufletului lor (Luca 17, 21) și L-au simțit pe Dum-nezeu, Cel sălășluit în chip minunat în adâncul tainic al ființei lorîncă din clipele Botezului și a căror viață a fost o permanentă îm-preună-lucrare cu harul dumnezeiesc, încep a gusta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care și l-a construit și pregătit încă din timpul viețiisale, prin faptele proprii. Cei care au descoperit Împărăția lui Dum-nezeu din adâncul sufletului lor (Luca 17, 21) și L-au simțit pe Dum-nezeu, Cel sălășluit în chip minunat în adâncul tainic al ființei lorîncă din clipele Botezului și a căror viață a fost o permanentă îm-preună-lucrare cu harul dumnezeiesc, încep a gusta roadele osteneli-lor de o viață, într-o necontenită sporire și îmbogățire. Cei ce, însă,dimpotrivă, s-au arătat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
odată cu intrarea sa în starea eliberată de legăturile trupului, sufletul se va vedea înconjurat de prezențe distincte. De-a dreapta sa,se va afla îngerul păzitor, cel dăruit lui la Botez și al cărui glas a avutprilejul să îl audă în adâncul conștiinței sale, prin îndemnul cătretoată fapta cea bună, dar al cărui chip îl vede pentru prima datăacum, în toată frumusețea și strălucirea sa. Tot acum el vede imaginea blândă și plină de iubire a duhovnicului său, chipurile plinede mângâiere și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Poftesc să am totul și să beau, de e cu putință, toate abisurile deodată. Dar cum aceasta e cu neputință îți spun că totdeauna însetez, deși este în gura mea apa, curgând, țâșnind, revărsându-se totdeauna peste margini. Dar văzând adâncurile (abisurile), socotesc că nu beau nimic, dorind să am totul; și având cu îmbelșugare totul în mâinile mele, sunt mereu sărac, deși am unit cu puținul, în mod neîndoielnic, totul”<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Imnele iubirii dumnezeiești, imnul 23
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
unele denaturări și de destrămarea unor forme disparate”, care ar putea fi refăcute, această limbă păstrând în sine baza sa proprie și fiindu-și suficientă pentru a se explica: „aproape fiecare expresie, cuvânt sau formă merge cu rădăcinile sale în adâncuri de nestrăbătut”; din greaca veche nu a rezultat o limbă „cu un nou specific”, ceea ce reprezintă „un caz similar” cu cel al dacoromânei, considerată, cum am văzut, păstrătoarea cea mai fidelă a formelor limbii latine (p. 224). Din aceste aprecieri
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și sintactică a limbii române este specifică ei în toate detaliile sale ca rezultat al prefacerilor etnolingvistice din jumătatea de est a Europei, prefaceri determinate de simbioza traco-latină prin care elementul trac și cel latin duc fibrele limbii române în adâncurile euro-afro-asiatice ale limbajului uman. Este însă de reținut încercarea lui Maior de a duce în antichitate fondul vechi nelatin de cuvinte al limbii române, fond care vădește faptul că întreaga limbă română, inclusiv aparențele latine ale acesteia, este o creație
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
le plătea cândva tribut, în constituirea neamului românesc. Vorbind de vechimea limbii române el are în vedere faptul că această vechime nu a putut fi adusă de coloniștii latini, întrucât autohtonii veneau cu limba, cultura și mitologia lor proprie din adâncul istoriei. Vorbind de faptul că limba adusă de romani „s-a nutrit în mediul ei nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale și rămânând limbă romanică”, Eminescu exprimă, cum se putea în epocă, faptul că latina a adus în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
posibil și într-un sens și în celalalt sens, este foarte posibil ca din jefuit sau jefuitor al acestei țări să poată deveni un salvator al țării, salvându-și și sufletului său, cu o singura condiție, să dorească el din adâncul sufletul lui schimbarea și nu "de ochii lumii". Abia de aici în colo poate porni terapia. Un om ajunge să-și dorească să se schimbe 1) de teama unei pedepse (oricare ar fi ea). La unii schimbarea poate fi de
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
aveau deja. Dar dintr-o mică neatenție ea rămânând însărcinată, au avut loc discuții între ei doi. El hotărăște că totuși nu-i momentul, nu au aia, nu au cealaltă. Ea totuși parcă ar fi vrut să-l lase. În adâncul sufletului simțea că trebuie să-l lase. Dacă totuși e fetiță?" îi spunea rațiunea. Când avea doar două luni de sarcină, el îi lasă bani să se ducă la medic să-l dea afară. Seara s-a rugat la Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nostru. Înainte de a visa, ai citit undeva numele acesta, te-a impresionat vreun personaj cu acest nume? Nuuu... mulțumesc părinte, atât am vrut să vă întreb. Pe moment, Mihai i-a dat crezare preotului, l-a derutat puțin, dar în adâncul sufletului simțea că nu putea să fie chiar așa. Rațional, îi dădea dreptate, dar din suflet simțea cu totul altceva. Acesta a fost momentul când s-a creat în mintea lui o iluminare, între ceea ce simte omul și ceea ce gândește
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
alternează munca și odihna. Strabon remarca și el la daci regimul vegetarian, inițierea pitagoreică, cultivarea sentimentului cosmic, preoții daci fiind și astrologi, creatori de calendare și interpreți de semne cerești. Ei și apropiații lui Zalmoxis aveau acces în peștera din adâncul muntelui sacru Kogaion, muntele ascuns al dacilor cu situare imprecisă: muntele Omul?; la Grădiștea Muncelului, unde era și capitala?; muntele Găina? sau Ceahlăul din Moldova? Zalmoxis „stăpânul oamenilor“ (Mircea Eliade) putea fi în toate aceste vârfuri sacre cu sanctuare și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
primordial, poate fi prelungită prin gimnastică, dietă, tehnici spirituale. Școala filosofică Yin-Yang (negativ-pozitiv) adică a antagonismelor: bărbat-femeie, zi- noapte, lumină-întuneric, da-nu etc. reprezintă coexistența, completitudinea, naturalul, ordinea socială posibilă și ordinea cosmică, armonia în varietate. Chinezii au căutat din adâncul istoriei lor să afle alchimistic un elixir magic, nu aur, ci mai degrabă o apă vie, ca-n basmele românești, pentru prelungirea vieții. Construirea zidului chinezesc, „Marele Zid“, sub dinastia imperială Chin până în 207 î.Chr. când moare ultimul împărat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
le-au iscat zeii Olimpului lor, cu prietenii și rivalități precum și cu încrederea unui popor în destinul său. Lumea zeilor forma laturile unui triunghi nu echilateral și nu închis decât în deziderat. Erau așadar zeii cerului, ai pământului și ai adâncurilor marine, imprevizibile. Un arhipeleag de legende care leagă insulele de continent, și oamenii japonezi de voința dăinuirii. și în adevăr, tot mai mulți geologi și antropologi susțin că odată, aceste pământuri încercate de ape au fost legate de continent. Dacă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nebunii; se va vedea atunci cu ușurință că este imposibil să unești această meserie cu puritatea Religiei noastre." (Tratat despre Comedie, cap. 2) Capitolul III Revoluția dramei În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, un val zdruncină din adâncuri teatrul european, doborând principiile imuabile care îl fondau din Antichitate pentru a-i pune baze noi. Pregătită încă înainte, chiar, de nașterea Clasicimului, de precursori precum Guarini în Italia, Tirso de Molina în Spania, Ogier în Franța, această revoluție se
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întreagă adâncită într-o tăcere vrăjită și prispa pe care ședeau mama Ilinca cu copila ei Smărăndița se umplură de o lumină vie și bălaie de semăna că ți s-ar fi deschis fundul sufletului ca să prinză tainele firii, din adâncul căreia se varsă în gândurile noastre crâmpeie-crâmpeie de destăinuire cari de cari mai amețitoare și mai pline de slava lui Dumnezeu.93 Inserția pasajelor descriptiv-arborescente care amână supărător desfășurarea naturală a firului epic, lexicul căutat arhaic și patetic, aglomerarea rabelaisiană
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ființei un adevărat bazar. Cineva care ar putea să ne deschidă capacul țestelor ca să citească ce scrie acolo s-ar îngrozi de ce ar vedea: totul "aranjat" după ordinea haosului [...] Setea aceasta se numește nevoia de stil. Artistul, scufundător specializat în adâncul propriului ocean, n-are altă îndatorire decât să descrie ce se află în/ pe fundul abisului în care plonjează, să facă un inventar cât mai amănunțit a ceea ce se vede, în nădejdea că, de pe un promontoriu al depozitului, din înălțimea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
24-25. 169 Ibid., p. 344. Mitul apare în teoria lui Cassirer ca cel mai mare pericol la adresa ordinii raționale. "Știința, poezia, arta și religia noastră nu constituie decât pojghița de suprafață a unui strat mult mai vechi, ce coboară până în adâncuri. Trebuie să fim întotdeauna pregătiți pentru cutremure violente, care ne-ar putea zgudui din temelii cultura și ordinea noastră socială." Ibid., p. 363. Marile cataclisme ale secolului XX au fost în primul rând derapaje mitice, însă critica mitului va constitui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]