6,508 matches
- 
  
  1 ianuarie 1651 la Palatul Scone în care erau folosite Onorurile Scoțiene(coroana, șceptrul și spada). În orice caz, cu trupele lui Cromwell în Lothian, onorurile nu au putut fi aduse la Edinburgh. În iunie conciliui scoțian a hotărât să adăpostească onorurile la Dunnottar, ele fiind aduse de Ecaterina Drummond ascunse în saci de lână. În noiembrie 1651 trupele lui Cromwelli i-au cerut lui Ogilvie să îi înconjoare, dar acesta a refuzat. În timpul atacurilor succesive asupa castelului, scoaterea onorurilor a
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
 - 
  
  dintre adoratorii zeiței Serapis și primii creștini. Potrivit legendei, o mulțime furioasă l-a ars de viu pe Sfântul Antipa, înăuntrul unui taur în flăcări, reprezentându-l pe zeul taur Apis. În primul secol d.Hr., biserica creștina din Pergam, adăpostită în interiorul clădirii principale a Basilicii Roșii, a fost una dintre Cele Șapte Biserici descrise în Apocalipsa 2:12. Curtea interioară este în continuare susținută de către podul din Pergam, cel mai lung pod din antichitate, măsurand 193 m.
Pergam () [Corola-website/Science/327664_a_328993]
 - 
  
  fost reconstruită și dată în circuit (2008) o gospodărie reprezentativă pentru prelucrarea chihlimbarului, din satul Aluniș, comuna Colți, județul Buzău Aceasta are 2 nivele: parterul construit din piatră de râu) și etajul (din bârne de brad solzite și tencuite), care adăpostește un atelier de epocă. La atelier se suie prin intermediul unei scări ce dă într-o prispă ornamentată, de unde se intră într-o tindă centrală și de aici în cele două camere. Atelierul este dotat pe lângă strungul acționat cu pedală, cu
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
 - 
  
  a Budei, care a provocat contraatacul otomanilor și care a dus în cele din urmă la anexarea Ungariei centrale de către Imperiul Otoman. Într-o primă fază, o armată habsburgică condusă de Wilhelm von Roggendorf a asediat Buda, în care se adăpostea succesorul lui Ioan I Zápolya, vasal al Imperiului Otoman. Regele maghiar murise în 1540, iar pe tronul său se urcase fiul său minor, Ioan al II-lea Zápolya, care domnea sub regența mamei sale, Isabella Jagiello Zapolya și al guvernatorului
Asediul Budei (1541) () [Corola-website/Science/327955_a_329284]
 - 
  
  să fie inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosfera”. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
 - 
  
  Europa, extinzându-se pe o suprafață de 21 ha. Castelul are câteva subdiviziuni și numeroase linii de ziduri defensive. Acesta constă din 3 castele separate: castelul de sus, de mijloc și de jos, separate de diverse șanțuri și turnuri. Castelul adăpostea la un moment dat 3.000 de cavaleri. Zidurile castelului exterior mărginesc o suprafață de 21 hectare, de 4 ori mai mare decât zona încadrată de către Castelul Windsor. Suprafața desemnată ca Patrimoniu Mondial UNESCO este de 18,038 ha. Poziția
Castelul Malbork () [Corola-website/Science/327998_a_329327]
 - 
  
  pe un fond albastru-cobalt un simbol al sacrificiului, pelicanul care își hrănește puii cu propria carne. De o parte și de alta a portalului se detașează, atât la interior, cât și la exterior, două turnulețe sub formă de sacnasiu, care adăpostesc scările în spirală ce duc la tribune. În secolul al XV-lea comunitatea a avut o tentativă de a transforma bazilica în stil gotic, însă lucrările nu au continuat dincolo de supraetajarea turnului-clopotniță, care cu cei 32 de metri ai săi
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
 - 
  
  primească pentru aceasta o recompensă de o jumătate de milion de dolari. Mardopol pleacă în noaptea următoare cu un avion din care urma să fie parașutat într-un loc stabilit anterior de pe teritoriul României, el urmând a fi așteptat și adăpostit de țăranul Martin Marin din Adânca. Patronul îl trimite cu el pe omul său de încredere, Willy Cristodulo (Jean Lorin Florescu), pentru a-l supraveghea. Mardopol îl împinge din avion pe Willy la locul stabilit, iar Securitatea, informată de țăranul
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
 - 
  
  La un moment dat aude o sirenă ce anunța apropierea unor avioane de război inamice și pornește în fugă în susul străzii, găsind într-un sfârșit un adăpost antiaerian în care se aflau deja două femei și un bărbat. Gore se adăpostește acolo, dar cei trei străini (o femeie de condiție bună, madam Popovici, o servitoare pe nume Elisaveta și un chiriaș bătrân, judecătorul Protopopescu) par să îl ignore și continuă să discute între ei, ca și cum el n-ar fi acolo. După ce
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
 - 
  
  principală a muzeului a intrat într-un proces de reabilitare. Pe perioada lucrărilor expoziția „Ion Irimescu” a fost deschisă publicului în clădirea corp B, iar evenimentele culturale organizate de muzeu s-au desfășurat în sala multifuncțională „Aurel Băeșu”. Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, cunoscută în trecut sub denumirea de Casa „Alecu Forăscu Botez”, are statut de monument istoric. Este realizată într-un stil arhitectural sobru și eclectic, construcția fiind începută în anul 1846. A fost ridicată din cărămidă
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
 - 
  
  se afla în apropriere. Tervel și cavaleria au zdrobit trupele periferice bizantine, în timp ce infanteria ataca tabăra. Hanul a capturat cai, arme și numeroși prizonieri. Împăratul bizantin, Iustinian al II-lea, a fost printre puținii care au scăpat, și s-a adăpostit în cetate, de unde a plecat la Constantinopol pe o navă. Bulgarii și-au asigurat noile teritorii pentru secole. În 711, a izbucnit o revoltă care l-a forțat pe Iustinian să ceară ajutor, dar Tervel i-a trimis doar 3
Bătălia de la Anchialus (708) () [Corola-website/Science/327031_a_328360]
 - 
  
  dispuse toate pe un plan circular. Acoperișul fiecărei capele se termina inițial în cinci piloni. Acestea scoteau în evidență sensul luminii și simbolizau eternitatea. Claustrul, împreună cu capelele, era un loc în care pelerinii se rugau și, de asemenea, se putea adăposti atunci când se strica vremea. Atât biserica, cât și împrejurimile sale - claustrul cu capele - ilustrează marele potențial creativ și arhitectonic al lui Santini. În 17 iulie 1784 biserica a ars și s-a aflat într-un pericol real de a fi
Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk () [Corola-website/Science/327024_a_328353]
 - 
  
  trebuia să înfrunte infanteria tebană, iar cel de-al treilea detașament era o rezervă. Teba s-a organizat astfel, cavaleria apăra palisadele, infanteria era formată și din sclavi emancipați pentru a lupta până la ultimul om. Femeile și copiii au fost adăpostiți în templele din interiorul orașului. Când lupta a început, tebanii au luptat vitejește temându-se pentru cetate, soțiile și copiii lor. Bătălia a durat ceva timp, dar strategia militară a lui Alexandru nu a dat greș. Așadar, soldații Tebei s-
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
 - 
  
  atacuri cu arme de foc dinspre localitățile arabe vecine Qalqilya, Abu Kishk și Bir Ades, au hotărât să evacueze femeile și copiii într-un loc considerat mai sigur, satul Kfar Malal care avea case zidite din blocuri. Bărbații s-au adăpostit în piscina înconjurată de stâlpi de beton din Magdiel. Spațiile libere au fost umplute cu saci de nisip. În primii ani de existență ai celor patru așezări evreiești care ulterior au format Hod Hasharon, au izbucnit conflicte cu ciobanii beduini
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
 - 
  
  asediu al Marașului au însemnat o mare tragedie pentru populația armenească. Armenii repatriați au fost masacrați de către grupuri de turci care au incendiat casele creștinilor și au barat orice acces spre spitalul misionarilor americani. Armenii au încercat să se salveze adăpostindu-se în biserici și școli. Femeile și copii armeni s-au adăpostit în cele șase biserici apostolice, trei evanghelice și în singura biserică romano-catolică din oraș. Armenii înarmați au încercat să apere aceste locuri de refugiu, dar au fost în
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
 - 
  
  repatriați au fost masacrați de către grupuri de turci care au incendiat casele creștinilor și au barat orice acces spre spitalul misionarilor americani. Armenii au încercat să se salveze adăpostindu-se în biserici și școli. Femeile și copii armeni s-au adăpostit în cele șase biserici apostolice, trei evanghelice și în singura biserică romano-catolică din oraș. Armenii înarmați au încercat să apere aceste locuri de refugiu, dar au fost în cele din urmă depășiți numeric și înfrânți. Toate bisericile armenești și, în
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
 - 
  
  este o biserică aparținând cultului ortodox etiopian și se găsește în orașul etiopian Axum, în Statul Tigray. Aceasta este cea mai importantă și mai cunoscută biserică din această țară și se presupune că ar adăposti Chivotul Legământului. Biserica Sfânta Maria din Axum a fost construită pentru prima oară în în secolul al IV-lea de către regele Ezana (320-360), primul conducător creștin al Etiopiei. Locașul a devenit catedrala orașului și cea mai importantă biserică din regat
Biserica Sfânta Maria din Sion () [Corola-website/Science/327147_a_328476]
 - 
  
  Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului (edificiu din 1887), Palatul Regionalei de Căi Ferate (fostul sediu al EMKE), clădirea Institutului Teologic Protestant (1894-1895), Palatul Prefecturii și sediul Consiliului Județean. Pe latura vestică a pieței se află clădirea "Cercului Militar", care încă adăpostește la parter fostul cinematograf "Royal", fost "Corvin", fost "Popular" și actualul "Victoria" (din 1964). În spatele Catedralei Ortodoxe este amplasat monumentul „Glorie Ostașului Român”, inițiat de administrația Gheorghe Funar pe locul unui monument al tanchiștilor sovietici.
Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/327165_a_328494]
 - 
  
  protejate") și este inclusă în situl de importanță comunitară "Tinovul Mare Poiana Stampei", sit care începând cu data de 25 octombrie 2011 a fost desemnat ca zonă umedă de importanță internațională. Aceasta reprezintă o zonă naturală (mlaștini oligotrofe împădurite) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă (specifică tinoavelor) protejată la nivel european și conservă câteva specii faunistice aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Turbării active", "Turbării cu
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
 - 
  
  seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
 - 
  
  trăia, datorită urbanizării, deșertificării și incendiilor forestiere, fiind ocrotit în majoritatea Europei. Principalii săi dușmani naturali sunt lupii, vulpile și viperele. O importantă cauză a mortalității în rândul dihorilor o prezintă și accidentele rutiere. Dihorul viețuiește, adesea, în cadrul comunităților umane, adăpostindu-se în clădiri abandonate, stoguri de paie, grajduri, șuri. Dihorul nu produce pagube în apropierea vizuinei în care trăiește. Cu toate că sunt greu de observat în sălbăticie din cauză că au capacitatea de a se ascunde bine, se pot detecta cu oarecare ușurință
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
 - 
  
  într-un document care amintește și de biserica din localitate cu hramul Sfânta Maria ("ecclesia sanctae Mariae de Wert"). Biserica evanghelică cu hramul Sfintei Maria a fost construită în stil romanic în secolul al XIII-lea. Turnul de apărare, care adăpostește și clopotnița, a fost ridicat în anul 1438, el fiind adosat fațadei de vest. Biserica a suferit multiple modificări în jurul anului 1853. În biserică și în turnul fortificat se găsesc o mulțime de inscripții împreună cu datări diverse, începând de la tocurile
Biserica fortificată din Vărd () [Corola-website/Science/327397_a_328726]
 - 
  
  Marthe este însă ucisă, iar punga este luată de François. Din cauza trădării lui Jean le Loup, sosește un grup de soldați condus de sergentul Dijonez (Ștefan Velniciuc). François și Jean le Loup reușesc să ajungă la Mănăstirea Fourras și sunt adăpostiți acolo de stareța Huguette Duhamelle (Maria Rosaria Omagio). Flora îl trimite pe Jeannot la Paris cu o scrisoare către Marele Coțcar, care reușește prin relațiile sale să obțină de la regele Carol al VII-lea grațierea lui François Villon pentru uciderea
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
 - 
  
  castel ajunge într-o zi și Colin care fusese găsit de un om cinstit și care devenise meșter lăcătuș. Când Le Harlay și Bastardul vin să-l caute la castelul din Blois, François și Colin fug de acolo. Ei se adăpostesc în grajdul unei biserici unde sunt găsiți de soldați și li se înscenează furtul unor obiecte bisericești. Cei doi sunt arestați și întemnițați în subsolul fortăreței din Meung-sur-Loire, din ordinul episcopului de Orléans, Thibault d’Aussigny (Silviu Stănculescu). Colin este
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
 - 
  
  cele mai importante și frumoase hoteluri era Hotelul Brenner sau Hotel D'Europe, hotel menționat și de consulul Wilkinson în 1820. Acesta spunea că hotelul este "„bine mobilat și înzestrat cu toate cele necesare, foarte folositor pentru călători”". Strada Smârdan adăpostește și în prezent locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost numit domn al Moldovei și al Țării Românești. Pe strada Smârdan, la numărul 39, în clădire Hotelului Concordia, în seara zilei de 23 ianuarie 1859, membri de frunte ai
Strada Smârdan () [Corola-website/Science/327406_a_328735]