7,836 matches
-
creșterea cîmpului cercetării umane și a dus la Marile descoperiri geografice. Inițiat de către italieni în zona Mării Mediterane, procesul căutării de noi căi de circulație pe mare a fost desăvîrșit de regatele Portugaliei și Spaniei, aflate în plin proces de afirmare prin lupta dusă împotriva ocupației arabe. În zona de sud-vest a Europei au avut loc numeroase și rapide transformări, cu importante consecințe asupra întregului continent. În Florența, Bologna, Veneția și Roma au renăscut valorile vechii Grecii, iar apoi moștenirea clasicismului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
într-o funcție (de stat) sau sprijinit de cineva cu o funcție, statul, la care se atașează de obicei și biserica ortodoxă, apropriindu-și dreptul de a se amesteca în problemele de cultură și de limbă. Epoca modernă a însemnat o afirmare rapidă, din toate punctele de vedere, a Occidentului Europei, care cuprinde în principiu popoarele romanice vestice și popoarele germanice, dar la care s-au raliat și slavii catolici, popoarele baltice catolice, precum și popoarele fino-ugrice care s-au stabilit în spațiul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sudică a Franței, ci și în nord, în Italia și în Spania, încît a cunoscut o mare răspîndire în perioada trubadurilor (secolele al XII-lea și al XIII-lea). Treptat însă a pierdut din vigoare și a fost asaltată de afirmarea francezei (mai ales după 1539), încît nici faptul că are un mare număr de vorbitori (aproximativ 10 milioane) și nici încercarea de revigorare în secolul al XIX-lea nu au mai putut restabili vechiul ei statut. Numeroase similitudini cu provensala
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aragon și condițiile din perioada Reconquistei i-au asigurat o anumită cultivare, care a fost însă urmată de o perioadă de regres, pentru ca, în epoca romantică (secolul al XIX-lea) și după aceea, să beneficieze din nou de condiții de afirmare și de dezvoltare. Limba română are astăzi în jur de 30 de milioane de vorbitori, în România, în Republica Moldova, în Ucraina (Bucovina de Nord, ținutul Herța, nord-estul vechii Transnistrii cu centrul în orașul Balta, Transcarpatia, situată în nordul Maramureșului, cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd au început să pătrundă cuvinte din latină, din franceză și, mai ales, din germană, pentru ca în perioada actuală să prevaleze cele din engleză. O dezvoltare deosebită a cunoscut daneza literară în secolul al XIX-lea, un rol important în afirmarea ei avîndu-l scrierile lui Hans Christian Andersen, cunoscute în întreaga lume. Normele ortografice au fost stabilite în secolul al XVIII-lea, dar unele au fost schimbate ulterior (printre care și renunțarea la scrierea cu majusculă a substantivelor, normă care s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi depășită decît atunci cînd romanitatea s-a afirmat ca atare, cu o identitate ce presupunea o delimitare de trecutul pe care îl continua dar care nu mai era regăsit în formele lui originare. S-a produs, de aceea, o "afirmare a romanității" atunci cînd a apărut conștiința de sine a popoare-lor romanice care și-au asumat propria identitate, nu numai în raport cu vorbitorii unor limbi nelatine (această latură avînd o tradiție în însăși lumea antică), dar chiar față de latină și, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rezultat din activitatea conștientă de dirijare a limbii. Ca atare, oamenii de cultură și-au propus crearea și normarea unor limbi literare care să corespundă unei vorbiri populare mult diferențiate de corespondentul popular al latinei literare și, în aceste condiții, afirmarea romanității s-a realizat în procesul creării și normării limbilor literare romanice. Acest proces nu a început însă brusc, fiind inițiat de notarea sporadică și întîmplătoare în scris a limbilor locale din necesități practice, ceea ce a dus la ideea că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este în relație cu constituirea și dezvoltarea limbilor romanice ca limbi de cultură. Sub acest aspect, studiul limbilor romanice reprezintă etapa premergătoare a științei moderne a limbii, etapă în care reflecția lingvistică vizează înscrierea limbilor neolatine pe drumul lor spre afirmarea ca limbi ale culturii de erudiție. Autorii de gramatici și de retorici, dintre care unele au avut o mare circulație în teritoriile romanice apusene, au făcut cercetare lingvistică în spiritul tradiției formate de vechile limbi de cultură antice, greaca și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formării limbilor de cultură romanice, și a fost, în același timp, un model pentru activitatea lingvistică a tuturor popoarelor europene, indiferent de originea lor și indiferent de limbile pe care le vorbeau. Primul mare învățat care atestă atît orientarea spre afirmarea romanității, cît și efortul de a înălța lumea romanică la sfera marilor valori ale antichității, a fost eruditul italian Dante Alighieri, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele decenii ale veacului următor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă literară, acestea au fost diferite de la o limbă literară la alta. În Franța, impunerea dialectului central ca bază a limbii literare comune într-o epocă mai tîrzie a fost determinată, în primul rînd, de cauze politice, în Italia însă, afirmarea dialectului toscan a fost favorizată de cauze cultural-literare: valoarea de excepție a operelor literare create în Renaștere de scriitorii din Florența. Totuși asemenea situații aparent total diferite au și aspecte convergente căci au fost înlesnite, pe de o parte, și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
100 de ani, limba engleză a început să se reafirme, iar revoluția industrială a sprijinit acest lucru. În acest timp a trăit și a creat marele poet Geoffrey Chaucer care, prin popularitatea operei sale, a avut un mare rol în afirmarea dialectului londonez ca bază a limbii naționale, fenomenul fiind sprijinit ulterior și de introducerea tiparului și de fixarea normelor de scriere. În perioada Renașterii, îndeosebi în ultima parte a secolului al XVI-lea, cînd a început perioada englezei moderne, au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rămași numai la nivelul vieții rustice și al transhumanței, nu au mai păstrat conștiința superiorității, gloria Romei fiindu-le îndepărtată și inaccesibilă. Apoi, lipsa de organizare și de unitate a avut drept consecință lipsa unor aspirații și unor acțiuni de afirmare pe scena istoriei. Aflați mereu în situație economică, socială și culturală defavorabilă, românii au pierdut permanent teren o dată cu invazia popoarelor migratoare, care i-au supus, le-au luat avutul și, în unele zone, i-au alungat sau exterminat. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au pus în circulație și sintagme aberante precum limba moldovenească și limba valahă cu pretenția de a fi aplicate altor realități decît limba română 112. Pe de altă parte, popoarele stabilite în jurul românilor au cunoscut momente de glorie și de afirmare, care le-au imprimat mîndria realizărilor proprii, astfel încît, chiar atunci cînd au ajuns în situații neplăcute, s-au purtat cu demnitate și au fost apreciați și înțeleși. De asemenea, componenții acestor popoare și-au păstrat idealul comunitar și nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
originea atunci cînd reprezentau diaspora, iar cultul tradiției a fost și un cult al elitelor, al personalităților care s-au remarcat la nivelul spiritualității majore, iar nu un cult al creației populare. Românii însă nu au avut niciodată perioade de afirmare europeană și doar domnia lui Ștefan cel Mare a reprezentat o scurtă epocă de înălțare 113. Ceea ce s-a realizat în epoca veche, ca formă de manifestare la nivelul culturii majore, în special în arhitectură și în pictură, nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în special în arhitectură și în pictură, nu a format o tradiție, fiindcă nu s-a continuat în epocile următoare, nu a avut nici un reflex la nivelul altor laturi ale culturii și nici nu a corespuns cu o perioadă de afirmare a limbii literare, care să permită prin comunicare o răspîndire a lor sub formă de cunoașteri de rang major și să aibă rezonanțe în conștiința socială. Ca atare, elementele de civilizație materială de atunci, specifice spiritului major, nu au avut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
respins violent realizările, de multe ori pline de merite și în spirit european, ale învățaților ardeleni, considerîndu-le, în mod fals, ca îndepărtate de sufletul românesc, pentru a apărea ca singura personalitate demnă de atenție și pentru a găsi soluția propriei afirmări sociale prin profesia de "critic". Lipsa aristocrației și a vieții orășenești a determinat și lipsa culturii majore și a limbii literare pentru o lungă perioadă de timp și, în consecință, lipsa participării efective la comunicarea europeană. Existența unui număr redus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
găsirea și proslăvirea valorilor trecutului sau realizarea unor creații pe baza lor. Și, întrucît valorile trecutului românesc erau cele de la nivelul culturii minore, un număr imens de cercetători și interpreți ai tradițiilor populare a găsit posibilități de manifestare și de afirmare, așa cum s-a întîm-plat, de altfel, și în epocile anterioare, deși lumea europeană depășise de mult timp asemenea orientări, încît ele reprezentau numai preocuparea unui număr foarte restrîns de specialiști sau de pasionați. Ca atare, s-a putut realiza mult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asemenea ambianță au profitat, desigur, toți aceia care evitau efortul unei pregătiri de specialitate, ce presupunea asumarea de cunoștințe științifice, tehnice și filozofice, căci s-au putut lansa ca interpreți ai literaturii. Aceștia au găsit după 1950 numeroase oportunități de afirmare în activitatea de reorientare ideologică a culturii, ocupînd astfel funcții importante și devenind cerberi ideologici cu numeroase privilegii. Avînd astfel de condiții favorizante, numărul criticilor literari a crescut exponențial, însă valoarea lor a scăzut în aceeași progresie, dar, prin număr
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
produs un mare număr de critici care se considerau reprezentanți ai culturii de erudiție și intelectuali veritabili. În acest caz, urmînd linia renumitei sfătoșenii a românului pe care ei au unit-o cu antrenamentul secular al mîinii (în folosirea bîtei), afirmarea a putut continua în forma unei nestăpînite grafomanii, generatoare de tomuri nenumărate (și, uneori, gigantice), în care sînt reproduse sute de pagini din lucrările scriitorilor, sînt date multe fotografii și sînt făcute comentarii interminabile la cele prezentate. Desigur, în aceste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
faptele de substrat cît și cele de adstrat se prezintă într-o manieră complexă și cu un grad redus de sistema-ticitate. 95 Asupra acestei probleme, vezi și R. A. Budagov, Problemele studierii limbilor literare romanice, Editura Științifică, București, 1962. 96 Problema afirmării romanității a fost abordată în laturile ei esențiale de Ileana Oancea, în lucrarea Romanitate și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. 97 Vezi Ernst Robert Curtius, Literatura europeană și Evul mediu, București, 1970, p. 46-47. 98 Vezi Antoine Meillet, Caractères
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zeii descind rar, eroii capătă răspunderi și se obișnuiesc cu opțiunile fundamentale care duc spre prăbușiri ori jertfe (p. 21). Exponent al acestui loc în care se creează în libertate, Sofocle reprezintă și timpul său, de geneze în spirit, de afirmare a individului (p. 29). Pentru autoare, el interpretează miturile în raport cu ceea ce l-a învățat istoria, supunându-le întrebărilor celor mari, cu care paideia și Kalokagathia familiarizaseră pe greci și ajunge la cunoașterea adâncă a sufletului omenesc și a dezordinilor produse
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
își nuanțează termenii și dobândește conotații specifice. Importanța acestei problematici în dramaturgia românească de inspirație antică ne-a făcut să cercetăm, într-o anexă a lucrării, felul cum reflectă exegeza autohtonă asupra tragediei eline relația dintre om și soartă, cu afirmarea progresivă a individului conștient și răspunzător pentru propriile fapte. Dramaturgii români cercetați în lucrarea de față nu aderă la o mișcare literară care să-și propună revigorarea antichității. Își teoretizează rareori opțiunile în scurte texte conexe, prefețe ca cele scrise
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ales la radio și în presă, un adept al drumeției, al aplicațiilor practice de teren, un om corect, dinamic, pragmatic, care îndemna permanent la muncă și iar muncă, hotărât în tot ceea ce făcea, cu o personalitate puternică, cu dorință de afirmare, care și-a stimat și venerat înaintașii, a iubit copiii și florile, cărora le-a dedicat numeroase pagini. ION GUGIUMAN - GEOGRAF UMANIST Corneliu Iațu Departamentul de Geografie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Așa cum Busuioaca de Bohotin se prelinge agale printre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
că valorificând o serie de tradiții culturale vom dăinui ca neam și ca națiune. Prin îndelungata sa activitate didactică și științifică, profesorul universitar Ion Gugiuman s-a impus ca o personalitate distinctă care și-a adus contribuția din plin în afirmarea pe plan național și internațional a geografiei românești. Pe lângă calitățile sale de distins geograf și neobosit pedagog, profesorul universitar Ion Gugiuman era înzestrat cu o deosebită sensibilitate, rar întâlnită întro singură persoană. Trăsăturile profund umane care l-au caracterizat, au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fi fost îndrumați și povățuiți de omul cu inimă de aur și suflet cald, care a fost și va rămâne pentru noi mereu, profesorul universitar Ion Gugiuman. Exemplul vieții și activității profesorului constituie pilda unei alese conștiințe puse în slujba afirmării învățământului geografic românesc, împunânduse ca un lucrător pe ogorul școlii, căreia i s-a dăruit din plin. Ne vom aminti întotdeauna, cu multă dragoste de marele profesor, mulțumindu-i mereu că a fost pentru noi un model, un ideal de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]