18,056 matches
-
lui mai târzie drept un nou început. O presupunere care este confirmată de alte mărturii. Citindu i lui Norman Malcolm pasaje din Cercetări, Wittgenstein îi spunea că în Tractatus este înfățișată o perspectivă asupra filozofiei care reprezintă, de fapt, singura alternativă față de opera lui ulterioară. Tocmai de aceea dorea el ca Cercetările să fie publicate împreună cu Tractatus-ul.9 În acest fel, cititorul ar putea percepe cu mai multă ușurință ceea ce este nou în modul său de a gândi. Tot ceea ce se
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
d. pe un alt plan decât alte cuvinte? Aceste cuvinte sunt cele pe care le discutăm în filozofie, dar nu cuvinte ca «masă», «scaun» ș.a.m.d. Stau cuvintele de acest al doilea gen pe alt plan? Nu!“78 Ca alternativă la practicarea filozofiei drept „analiză logică a limbajului“, la acea practică care îl apropia pe Wittgenstein în primii ani după 1929 de Russell, de empiriștii logici, în genere de stilul de gândire care devenise dominant în mediile profesionale din țările
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Caietul albastru, Caietul brun și continuând cu Cercetările filozofice, sugerează că acele încurcături și înfundături ale gândirii care pot fi identificate în dezbaterile și controversele filozofilor sunt cauzate de incapacitatea acestora de a lua în considerare și de a examina alternative față de un anumit mod de a privi spre o problemă, de a ține seama de marea varietate a situațiilor în care sunt folosite acele expresii ale limbajului care intervin în formularea așa-numitelor „probleme filozofice“. În una din lecțiile sale
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care o luăm drept prototip, drept paradigmă? Impresia că o folosire de primul fel a cuvintelor ar reprezenta o necesitate a gândirii sau, în orice caz, expresia ei superioară slăbește de îndată ce ne sunt arătate alte posibilități, care reprezintă tot atâtea alternative. Oamenii sunt înclinați să acorde o poziție privilegiată unei anumite folosiri a cuvintelor. Se creează astfel obișnuința de a asocia acestor cuvinte anumite intuiții. Vom spune că un cuvânt stă pentru o anumită noțiune. Iar filozofii, cercetătorii și alți oameni
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pare compatibilă cu conceptul la care ne-au condus alte folosiri. Se spune: nu este așa! - dar este totuși așa - și nu se poate face nimic când aceste contradicții se tot repetă.“16 De multe ori căutarea sau imaginarea unor alternative la folosiri stereotipe ale expresiilor lărgește orizontul vederii noastre, îmbunătățește înțelegerea noastră despre modul cum funcționează gândirea și limbajul. Suferim întotdeauna în această privință și câștigăm ceva important ori de câte ori reușim să facem un pas cât de mic în această direcție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în această privință și câștigăm ceva important ori de câte ori reușim să facem un pas cât de mic în această direcție. Îndemnul lui Wittgenstein „Nu gândi, ci privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să concepem că sunt posibile mai multe lecturi ale textelor sale. Orice expunere a ideilor și argumentelor lui Wittgenstein ar trebui, de aceea, să fie precedată de observația „așa cum îl înțeleg eu, Wittgenstein vrea să spună căă“51. Ce anume alternative a propus Wittgenstein față de poziții filozofice consacrate poate să fie, prin urmare, obiect de dispută, dar nu și faptul că el a formulat asemenea alternative. Deosebit de radicală, din acest punct de vedere, este poziția pe care a adoptat-o unul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
precedată de observația „așa cum îl înțeleg eu, Wittgenstein vrea să spună căă“51. Ce anume alternative a propus Wittgenstein față de poziții filozofice consacrate poate să fie, prin urmare, obiect de dispută, dar nu și faptul că el a formulat asemenea alternative. Deosebit de radicală, din acest punct de vedere, este poziția pe care a adoptat-o unul dintre cei mai cunoscuți cercetători germani ai filozofiei târzii a lui Wittgenstein. În „Introducerea“ comentariului său în două volume la Cercetări, Eike von Savigny susține
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
publică condusă de von Weizsäcker. În seminarul care a urmat, am reluat temeiurile pentru concepția mea că cercetarea științifică se sprijină pe un număr de teorii în conflict. Atât confirmarea, cât și conținutul unei teorii depind de confruntarea ei cu alternative. Von Weizsäcker a răspuns printr-o prezentare amănunțită a problemelor care au apărut; el a arătat cum au fost atacate și soluționate aceste probleme și în ce măsură au fost confirmate noile predicții. Comparată cu această mostră bogată de fapte, principii, explicații
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cuvintele trebuie să se potrivească cu lumea pentru a avea valoare de adevăr, într-o promisiune (într-un enunț performativ), lumea, prin faptele locutorului, trebuie să se conformeze cuvintelor. Adresînd o întrebare interlocutorului, vorbitorul urmărește crearea unei situații dominate de alternativa de a răspunde sau nu, iar, în cazul ordinului, alternativa este cea a supunerii sau a nesupunerii. Enunțurile constatative sînt adevărate dacă există o stare de lucruri care le verifică și false în caz contrar, iar enunțurile performative sînt reușite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
valoare de adevăr, într-o promisiune (într-un enunț performativ), lumea, prin faptele locutorului, trebuie să se conformeze cuvintelor. Adresînd o întrebare interlocutorului, vorbitorul urmărește crearea unei situații dominate de alternativa de a răspunde sau nu, iar, în cazul ordinului, alternativa este cea a supunerii sau a nesupunerii. Enunțurile constatative sînt adevărate dacă există o stare de lucruri care le verifică și false în caz contrar, iar enunțurile performative sînt reușite dacă anumite condiții sînt îndeplinite și nereușite în caz contrar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii în general. Ca atare, lecția limbii este cea care face ca poezia, în măsura în care se înscrie în limitele poeticului autentic, să se adreseze unui spirit deja pregătit pentru a o primi. Prin poezie, expresia lingvistică, sustrăgîndu-se formulelor curente, oferă o alternativă la ceea ce exista, dînd naștere la o stare de conștiință difuză care invită la reflecție. La rîndul ei, fiind o construcție rațională pronunțat individualizată, inclusiv prin expresie, filozofia prezintă o posibilitate, o alternativă la ceea ce era, care invită și ea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
expresia lingvistică, sustrăgîndu-se formulelor curente, oferă o alternativă la ceea ce exista, dînd naștere la o stare de conștiință difuză care invită la reflecție. La rîndul ei, fiind o construcție rațională pronunțat individualizată, inclusiv prin expresie, filozofia prezintă o posibilitate, o alternativă la ceea ce era, care invită și ea la reflecție. Prin urmare, cele două tipuri de creații, filozofice și poetice, caracterizate printr-un grad mai mare de individualitate decît nivelul la care este solicitat spiritul în comunicarea obișnuită se impun acestuia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
psihologic extravertit sau introvertit, fără ca aceasta să condiționeze valoarea realizărilor, deoarece forța de atracție a rezultatului activității modelează receptorul în sensul operei sale. Prin urmare, motivația operei este de fapt realizarea unui echilibru conceptual cu receptorul, căruia i se propun alternative emancipatoare pentru a i se induce o schimbare de orizont. Prin faptul că sînt realizări individuale, filozofia și poezia ar părea că nu intră în sfera obiectivității și, prin aceasta, a realității propriu-zise. Analizînd însă coordonatele obiectivității, se poate constata
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
7 1. Foreign trade and economic development: theoretical reference points ............................................................................................ 15 1.1. The classical outlook about trade and development ....................... 15 1.2. The H-O Model the neo-classical theory's reference element of the international trade ........................................................................ 24 1.3. Alternative theories of international trade ..................................... 32 1.4. The theory of the national competitive advantage .......................... 43 2. The foreign trade economic growth correlation: theories and experiences ................................................................................... 55 2.1. Theoretic approaches of the economic growth effects upon foreign trade .......................................................................................... 55 2
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
clasic pentru că a fost ignorat rolul pozitiv al statului în economie și funcția esențială a protecționismului în ceea ce privește dezvoltarea forțelor productive și a industriei unei națiuni care implică protecție împotriva concurenților externi mai puternici. În opinia lui List protecționismul reprezenta singura alternativă reală și pozitivă pentru țările cu un nivel de dezvoltare economică mai scăzut. În acest sens, autorul scria: "Pentru ca libertatea comerțului să poată acționa în mod firesc trebuie, mai întâi, ca națiunile mai puțin înaintate să fie ridicate, prin măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
un dezavantaj comparativ pentru același produs?"14. Teorema lui Linder a generat eforturi teoretice și verificări empirice numeroase din partea specialiștilor din domeniul comerțului internațional, care au condus ulterior la apariția și dezvoltarea noțiunii de comerț intra-industrial. O altă teorie alternativă a fost introdusă de Murray C. Kemp în anul 1964 și se bazează pe existența economiilor de scară. Modelul lui Kemp presupune că, într-o lume dominată de doar două produse, ambele ramuri industriale producătoare înregistrează economii de scară. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
timp analiza complexă a investițiilor străine directe, Fr. Perroux considerându-le ca fiind creatoare de comerț internațional, lucru total diferit comparativ cu viziunea clasică asupra comerțului internațional, când mobilitatea internațională a capitalului și forței de muncă erau privite ca o alternativă a relațiilor comerciale. Astfel, în ceea ce privește efectul investițiilor directe asupra structurilor economice și relațiilor comerciale externe, autorul afirmă că "cu cât o ramură are legături mai intense, atât în amonte, cât și în aval, cu atât o investiție inițială efectuată în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe plan intern, element care a determinat apariția și extinderea unor efecte negative asupra eficienței economice în ansamblu. De exemplu, în România, costul ridicat al oțelului produs pe plan intern, datorită 25 B. Balassa, The Process of Industrial Development and Alternative Development Strategies, Princeton University, International Finance Section, Essays in International Finance, no. 141, December 1980, pp. 4-11 minereului de fier și cocsului în cea mai mare parte importate, a condus la majorarea costurilor aferente ramurilor industriale care prelucrau oțelul și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cererii, întărirea politicii monetare pe fondul menținerii unei rate înalte a inflației a determinat creșterea ratelor dobânzilor la un nivel aproape inaccesibil, lucru care, în condițiile practicii larg răspândite a indisciplinei financiare, a permis agenților economici să folosească arieratele ca alternativă la creditele bancare. Pe latura ofertei, datorită instabilității și ritmului foarte lent al reformelor din sectorul real al economiei, băncile au manifestat o prudență excesivă față de risc, care a fost accentuată de capacitatea și experiența destul de limitată a acestora în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
au manifestat o prudență excesivă față de risc, care a fost accentuată de capacitatea și experiența destul de limitată a acestora în a impune respectarea contractelor și recuperarea creanțelor. Rezultatul soldat cu creșterea reticenței în acordarea creditelor a fost accentuat și de alternativele de câștig conferite de speculațiile pe piața valutară până la mijlocul anului 1999 și mai ales de plasamentele lipsite de risc și foarte remuneratorii în instrumente ale Băncii centrale și ale Trezoreriei. Începând din anul 2001, canalul ratei dobânzii a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
este Regulamentul CEE 25/1962, modificat prin Regulamentul CEE 728/1970 și prin Regulamentul CE 1528/1999 concurenței străine, se confruntă cu o serie de lipsuri, și cu toate acestea nu părăsesc activitatea agricolă, pentru că, spun ei, nu au altă alternativă 37. Declinul sectorului agricol specific perioadei de tranziție spre o economie modernă de piață poate fi evidențiat foarte sugestiv prin intermediul corelației inverse existente între evoluția ponderii producției agricole în PIB (care s-a redus semnificativ) și variația procentului deținut de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în România, Caiete de studii nr. 13, BNR, ianuarie 2003 117. Balassa B., Trade Liberalization and Revealed Comparative Advantage, Manchaster School of Economics and Social Studies, 33 (2), 1965, pp. 99-123 118. Balassa B., The Process of Industrial Development and Alternative Development Strategies, Princeton University, International Finance Section, Essays in International Finance, No. 141, December 1980, pp. 411 119. Balassa B., Intra-Industry Specialization: A Cross-Country Analysis, European Economic Review, 1986, pp. 27-42 120. Baldwin R. E., The Political Economy of Trade
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
A Cross-Country Analysis, European Economic Review, 1986, pp. 27-42 120. Baldwin R. E., The Political Economy of Trade Protection, The Journal of Economic Perspectives, vol. 3(4), 1989, pp. 119-136 121. Barker T. S., International Trade and Economic Growth: an Alternative to the Neo-Classical Approach, Cambridge Journal of Economics, Vol. 1, 1977, pp. 153-172 122. Bhagwati J., Immiserizing growth: a geometrical note, vol. 25, No. 3, 1958, pp. 201-205 123. Bhagwati J., Export Promoting Trade Strategy: Issues and Evidence, Development Policy
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
li se acordă anumite intervale de timp, unele grupuri vor termina, inevitabil, mai repede decât altele. Important este ca, grupurile să fie verificate dacă au finalizat sarcina și dacă sunt pregătite. Cadrul didactic are grijă să ofere copiilor și opțiuni/ alternative, cum ar fi: - pot discuta În șoaptă; - pot primi sarcini suplimentare sau materiale noi pe care să le consulte; - pot observa alt grup fără a deranja pe ceilalți colegi. Toate aceste demersuri, dar și cele care urmează, pot căpăta o
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]