9,188 matches
-
cu foc... Prietenul meu și-a tras ulcica cu vin mai aproape și, în timp ce privește niciunde, furat de cine știe ce aducere aminte, mângâie torsul ulcelei ca pe mijlocul unei femei. După o vreme, își scutură capul, ca și cum ar fi vrut să alunge cine știe ce gânduri... Privește la mine puțin jenat - fapt ce nu-i stă bine - fiindcă peste toate i se așterne pe ochi un văl de tristețe... “Și-o fi adus aminte de cine știe ce episod din viața lui. Și poate n-o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sărutat-o... Cât era ziua de lungă, ochii îi fugeau mereu spre intrarea hanului. Seara, când îi rămânea privirea lipită de ușă, parcă îl zărea în întunericul de afară privind-o ca un diavol... Oftând, își freca ochii pentru a alunga vedenia... Într-una din seri, însă, arătarea din fața intrării nu a mai dispărut nici după ce și-a acoperit ochii o vreme, cu gând că îi tot o năzărire. Când și-a luat mâinile de la ochi, haiducul ședea cu adevărat - cât
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
coală albă Din vise înșirate-n iarbă. Semnez pe o rază de soare, Uitată într-o lume care moare, Iar norii sunt grăbiți să mă primească Pe mine, scumpa împărăteasă. Semnez, semnez cărți colorate, Înghesuite în bibliotecă, Un gând mă alungă și mă bate Să mai rămân aici o clipă. PIERDEREA Am pierdut și ochii mei frumoși, Căci de atâta durere au preferat să rămână la tine, Și brațele mele gingașe te țin strâns în timp ce mănânci, Nu te lasă să înghiți
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
când umpli benzina Dar nu mă duce cu viteză până la port, Nu e o problemă, dar nu știu să înot. Sau mai bine caută-mă în gândul tău Acolo sigur îți răspund, acolo sigur sunt eu. Și când te plictisești, alungă-mă iar, Și caută-mă pe plajă, ah, pe litoral! RĂMAS BUN Cerșesc un ultim cuvânt de la tine, Vreau o iubire, vreau o iubire, Dacă nu mi-o poți oferi, hai du-te, Și nu uita că ai pierdut multe
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
te mai am. Nu este adevărat c-am avut a face cu fata ceea, am pus-o eu să mintă și i-am dat 20 de franci pentru asta, numai și numai ca să-ți esciteze gelozia. Acum fă ce știi. Alungă-mă, iartă *-mă Ha ha ha! 2277 [4] e păcat! Ți-am mai spus odată din ****** fatală * că: 1 n-am să ți vorbesc de acel sentiment odios care l-am avut pentru d-ta 2 n-am să mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de mod melodic, pentru că aceasta ar duce (extraordinară idee!) la tulburarea sufletului și la schimbarea sistemului politic. Femeile sânt comune, copiii se cresc în comun, nici unul neștiind cine îi sânt părinții. S-a făcut mult caz de faptul că Socrate alungă din cetate Poetul. De fapt, poezia e, cum spuneam, prezentă, sub forma imnurilor și odelor care preamăresc cetatea. Este o poezie aservită, deci, intereselor politice, așa cum s-a practicat ea peste tot în "lagărul socialist". Ceea ce nu își găsește locul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cetate..." Ideologul, iată, se falsifică pe sine de dragul simetriei procustiene a Cetății. El este capabil să își dea seama de valoarea Poetului, de "divinitatea" artei sale. Dar, de dragul unei logici împinse până la absurd, el sacrifică însuși Zeul, așa cum Isus este alungat de Marele Inchizitor. Ideologul ne apare astfel drept un refulat, un frustrat, un-pînă la urmă, așa cum am mai spus-o - masochist. Cetatea sa nu are fundații, neavând un subconștient. încotro se va îndrepta însă Poetul, văzând că nu-și află
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și în "Observator cultural". 205 lume de tați de familie crescuți în cultul progresului și al armoniei universale? N-avea să treacă jumătate de secol până când avea să se vadă că, în definitiv, dacă Rimbaud fugise în Africa, o făcuse alungat de o teribilă profeție: "O, inimă, ce-nseamnă mări de sînge..." Nu-mi pot reprima sentimentul că, în felul lor, toți acești mari artiști știau ce avea să fie, în secolul următor, la Ypres și la Verdun, presimțeau Stalingradul și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dintâi om din lume, numit Love. Viața lor era bună și fericită. Dar odată s-au certat și s-au luat la bătaie. Din greșeală, l-au ucis pe fiul lui Love. Stăpânul și părintele neamului află. Și atunci îi alungă mânios din peștera în care au trăit așa de bine. Oamenii ieșiră din peșteră și se împrăștiară pe pământ. Soarele era sus. Razele lui cădeau drept în jos și erau arzătoare. Ele arseră pielea oamenilor, a unora mai tare, a
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
învelindu-se cu o manta ciobănească adormi într-o clipă. Păstorii aveau încă multe griji înainte de somn. Auta privi un timp laptele gălbui care se aduna în șiștarele de pământ ars, apoi ochii lui rătăciră pe cer. Somnul i-l alunga nerăbdarea de a ajunge mai repede pe creasta muntelui, în palatul Marelui Preot. Dar mai era o zi. În timpul zilei care se sfârșea, nerăbdarea scăzuse, înlocuită în parte de tristețea despărțirii, poate pe totdeauna, de cei doi prieteni buni câștigați
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
a strângătorilor de biruri, și îi aduse acolo pe ai săi. Căsuța fusese clădită de alt sutaș, mort cu câteva luni înainte în luptele din Ta Kemet. Iahuben nu știa că nevasta și copiii mortului, nemaifiind ai cuiva, au fost alungați. Grijile proaspătului sutaș se înmulțiră, dar și plăcerea cinstei ce i s-a făcut. Nu se mai gândea la nimic altceva, numai de Auta îi era din când în când dor. Zilele treceau repede de când se întorsese în țară. Auta
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
o mică piramidă de piatră șlefuită, făcută după chipul marilor morminte ce pieriseră o dată cu Atlantida. Ascuțișul piramidei mormintelor regești din Ta Kemet s-a spus de atunci că trebuia să păstreze amintirea Muntelui de Obârșie, născut din ape. Preoții atlanți alungară pe modeștii preoți rome și așezară în țara supusă toată știința și înțelepciunea lor adusă pe corăbii, și toată minciuna, lăcomia și cruzimea lor. Se povesteau multe lucruri despre faptele petrecute o dată cu venirea atlanților, unele din ele deosebit de stranii. Astfel
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
căpetenia noastră, dar eram puțini și nu ne trebuia căpetenie. Apoi a vrut ca Ntombi să fie femeia lui... Atunci l-am ucis. Am rămas cinci și am plecat mai departe. Ne-am oprit într-o oază de unde ne-a alungat un neam numeros. Mpangu și Mbembo au murit. Eu, Ntombi și Valukaga ne-am dus mai departe, vrând să ajungem în satul de unde ne-au luat atlanții. Așa mi-ai spus tu atunci, că ați mers numai spre răsărit. Dar
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
trântiră cu fețele la pământ. Spinările lor goale erau vărgate și cu cheaguri de sânge, părul multora era smuls. Auta se apropie de câțiva dintre ei și-i întrebă ce s-a întîmplat. - Suntem robi! îi răspunse unul. Am fost alungați în pădure pentru că suntem bolnavi și nu mai suntem buni de muncă. Ne-au biciuit și ne-au alungat în pădure ca să pierim. Niște păstori ne-au spus că aici sunt zei buni într-un turn de argint. Dacă tu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Auta se apropie de câțiva dintre ei și-i întrebă ce s-a întîmplat. - Suntem robi! îi răspunse unul. Am fost alungați în pădure pentru că suntem bolnavi și nu mai suntem buni de muncă. Ne-au biciuit și ne-au alungat în pădure ca să pierim. Niște păstori ne-au spus că aici sunt zei buni într-un turn de argint. Dacă tu ești zeu, tămăduiește-ne, pentru asta am îndrăznit să venim! Auta, zărind-o pe Nefert lângă el, o rugă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
azi cu o poveste nouă. Când se strânse lume destulă, Adapă începu să cânte o istorie nouă: despre călătoria lui Etana în cerul lui Anu, pe aripile unui vultur uriaș. Oamenii ascultau cu răsuflarea tăiată. Adapă cînta: - Prietene, vulturul zise Alungă tristețea de pe chipul tău. Vreau să te duc În cerul lui Anu. Să se odihnească pieptul tău Pe pieptul meu, Pune-ți brațele tale Pe aripile mele întinse, Lipește-ți șoldurile tale De șoldurile mele. Lumea fremăta de mulțumire. Cântecul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
soluții tradiționale: fie să crezi în mituri ca atare, cum credeau bigoții ignoranți, fie să te mulțumești a le socoti simboluri. Iartă-mă, dragul meu, dar asta se numește lene de a gândi. Unde-i spiritul dumitale analitic? Trebuie să alungăm din interpretarea miturilor superficialitatea, cum am alungat supranaturalul. Nu uita că în mituri și în legende simbolul e adesea periferic. Dacă Schiemann ar fi judecat așa, nu mai descoperea Troia. Ce zici? Homer a făcut un simbol al unei Troie
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ca atare, cum credeau bigoții ignoranți, fie să te mulțumești a le socoti simboluri. Iartă-mă, dragul meu, dar asta se numește lene de a gândi. Unde-i spiritul dumitale analitic? Trebuie să alungăm din interpretarea miturilor superficialitatea, cum am alungat supranaturalul. Nu uita că în mituri și în legende simbolul e adesea periferic. Dacă Schiemann ar fi judecat așa, nu mai descoperea Troia. Ce zici? Homer a făcut un simbol al unei Troie imaginare, ca să aibă ce opune aheilor, nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-l să zâmbească, un zâmbet amestecat cu tristețe dar care dădea un anumit farmec chipului său. Atunci ea îl adora, sperând că starea lui psihică se va îmbunătăți, punându-și în gând să lupte pentru a-l ajuta să-și alunge acea suferință care îi aducea și ei atâta durere. Eugen era bine văzut la serviciu și apreciat ca un bun profesionist, foarte atent atunci când conducea mașina, sever cu el însuși, având grijă ca întotdeauna să meargă odihnit la serviciu, respectând
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Radu conducea, Ramona observă pe fața lui un fel de crispare. Atunci ea îl întrebă: -Te simți bine? Radu nu-i răspunse imediat, în câteva clipe se însenină și zise zâmbind: -Da... foarte bine. Radu reuși foarte repede să-și alunge acea amintire urâtă legată de accidentul tatălui său, care le aduse atâta suferință. De altfel, se gândi înainte de a urca, deoarece încă mai avea un fel de oroare față de mașinile de acest tip, dar vroia să-i facă un serviciu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lui. După întoarcere, suferise din cauza rănilor căpătate în timpul războiului, și psihic din cauza prizonieratului. Cu gândul la tata, se-ntoarse în timp. În vremurile bune, pe când era copil, într-o seară de iarnă târzie, întunericul își dovedise supremația asupra zilei, alungându-i pe gospodari în casă, tare devreme. Lui, fiind mezinul familiei, tata îi povestea. Odată, pe înserat, împreună cu doi camarazi reușise să evadeze din lagăr. Acum regreta că nu-l întrebase mai multe despre fuga din acel loc, probabil împrejmuit
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
înflorit” al relațiilor sexuale, mai devreme sau mai târziu, își va secătui potența sexuală, își va disipa energia vitală, își va pierde imunitatea și își va scurta viața. Astfel de bărbați devin la fel de inutili speciei - și femeilor - ca și trântorii alungați din stup. Capitolul 7 Controlul ejaculării Un bărbat poate obține sănătate și longevitate dacă practică o frecvență de ejaculare de două ori pe lună sau de 24 de ori pe an. Dacă, în același timp, acordă foarte multă atenție regimului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ca o sulă de rezervă la un simpozion al curvelor, În vreme ce Toal Își Începe ședința. Niddrie se zgâiește ca de obicei dezaprobator, ca un ticălos ce e. Bășina mea a plutit ca o boare Înspre el. Asta și voiam! O alungă dând ostentativ din mâini și crede că e vina cretinului de Toal! Toal de ridică În picioare și Își drege vocea: ⎯ Victima noastră este un tânăr negru de treizeci și ceva de ani. A fost găsit pe treptele de la Playfair
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu cobor pânacolo pentru un mic dejun din ăla continental de rahat. Șuncă, brânză și chifle? Mă fut. În Haarlemerweg e o cafenea britanică. Hai acolo. Mergem pe jos de-a lungul Singel-ului, iar eu simt cum aerul Înviorător Îmi alungă pânzele de păianjen matinale, apoi intrăm În Barney’s Breakfast Bar. E plin de studenți de rahat și gunoaie irascibile cu bugete mici așa că mă delectez fluturându-mi ostentativ grămada de mangoți pe când comand marfa: costiță, ouă, cârnat, roșii, ciuperci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu colesterol mare. Toleranță zero față de infracțiunile din centrul orașului. Un laissez-faire total În teritoriile șmecherașilor. Spre asta se Îndreaptă politica din secolul douășunu. Tony Blair a avut o idee bună: scoate-i pe cerșetorii ăștia alcoolici din centrul orașelor. Alungați, stați departe... nu vă vrem la noi În parte... Gus și cu mine suntem amândoi matinali. N-am putut să trag la aghioase, așa că și eu sunt. Dacă măcar aș putea dormi, dar noaptea Îmi răsună-n minte voci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]